15,536 matches
-
prielnic / când toate se închid... și sensurile ideale - / și ușa, da, ușa!... / tot ce ai trăit provizoriu, ca să trăiești pe îndelete acum” (Viciul poeziei pure 2). Vehemența tonului, discreditarea obstinată a conceptelor și persistența fantasmelor paterne o apropie întrucâtva pe autoare de diatribele metafizice ale Martei Petreu, fără să atingă însă intensitatea paroxistică a poetei clujene. Totuși, această limitare e compensată prin aptitudinea de a izola instantaneul semnificativ și prin tehnica glisării din solemnitate în derizoriu: „«Te apropii de balustradă încet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
și criticul literar, dintre bunic și nepoată”, care au împărtășit, voluntar sau forțat, soarta exilului: „comuniunea în amărăciunea exilului a exacerbat, în mod paradoxal, comprehensiunea și autenticitatea dragostei pentru pământul românesc și pentru valorile lui ideale sau reale” (Matei Cazacu). Autoare de versuri în limba franceză - Dans les brisures (1982), Sur les abîmes verts (1985), Bruine de nulle part (1993) - și în limba română (risipite în revistele din exil), S. practică o lirică modernă, antidiscursivă, „fără să anuleze conținutul, pentru că dă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
a impus însă ca romancieră cu Rămas-bun (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Arta conversației (1980; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, Premiul Cântarea României) și Carnetul din port-hart (1995). Colaborează la „România literară”, „Vatra”, „Flacăra”, „România Mare” ș.a. Este și autoarea fanteziei dramatice pentru copii Grădina fermecată, jucată la Teatrul de Păpuși din Iași în stagiunea 1980-1981, a dramatizării Arta conversației, după romanul omonim, realizată împreună cu actorul George Bănică (premiera în 1983 la Teatrul Giulești din București, pusă în scenă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
o ultimă vizită și, scotocind prin dulapuri vechi după cafea, își aduce aminte diferite istorii petrecute în familie la originile ei, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Construcția romanului se bazează pe capitole-portret, un bun prilej pentru autoare de a povesti tot ce știe despre cineva și, în egală măsură, sursă pentru minunate descrieri de toalete, bijuterii, interioare. Reușita este conferită de bucuria de a evoca o epocă la care V. ține mult. „Scris cu o matură stăpânire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
neglijat în favoarea unor lungi dialoguri despre destinul României, noul guvern, falsitatea și mediocritatea ariviștilor recenți. Deși protagonista e medic și lucrează în cadrul unui institut de cercetări, majoritatea personajelor sunt scriitori, pictori, muzicieni, elita culturală dinainte de 1989. Pentru a-i caracteriza, autoarea „inventează” o cântăreață, Stela Dobrian, care îi invită pe toți la masă. Ținta disprețului și a ironiei auctoriale este pictorița de talent, „produsul de lux al comunismului”, Sabina Josan, care, după ce a beneficiat de burse, călătorii în străinătate, cărți publicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
științifice trebuie să aibă în vedere, mai întâi, alegerea temei. În istoriografia noastră încă nu există o abordare monografică despre Partidul Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu. În consecință, constatăm dintru început că alegerea acestei teme este deja un prim merit al autoarei, deoarece tema permite o serie de contribuții. Acestea sunt posibile având în vedere baza documentară solidă folosită: documente de arhivă, documente publicate, discursuri, presa vremii, memorii, programe și statute. În Introducere se face și o evaluare a volumelor, studiilor și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partid politic. Structura lucrării este echilibrată: după Introducere urmează opt capitole, întregite de concluzii, bibliografie și anexe. În mod firesc, mai întâi este tratată Constituirea și organizarea PNLGh. I. Brătianu. Pentru a surprinde cauzele desprinderii grupării formate în jurul tânărului istoric, autoarea face o utilă incursiune în trecutul PNL din anii douăzeci. Motivul desprinderii din PNL era cunoscut, mai puțin motivația celor care l-au urmat pe Gh. Brătianu. Aderenții lui Gh. Brătianu nu erau numai "fugari" din alte partide cum scria
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai mare atenție propagandei, realizată prin intermediul presei, fapt remarcabil și explicabil, deoarece intelectualii erau numeroși în partid, atât la centru, cât și în teritoriu. Evoluția organizatorică a presupus și o acțiune la nivelul conducerii organizațiilor, obligate la abonarea ziarului "Mișcarea". Autoarea surprinde în eforturile organizatorice ale "georgiștilor" și o serie de alte elemente specifice (importanța mare acordată congreselor județene și participarea unui mare număr de delegați din alte județe la aceste reuniuni, congrese regionale ș.a.). Ca și în cazul celorlalte formațiuni
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu a guvernat. În lucrarea de față, sunt prezentate atitudinea PNL-Gh. Brătianu față de guvernările dintre anii 1930-1938, activitatea sa parlamentară și electorală, politica de alianțe, rezolvările propuse de partid pentru principalele probleme din viața politică a României. În acest cadru, autoarea a surprins cu precizie locul și rolul distinct al PNL-Gh. Brătianu în sistemul de partid din epocă. De-a lungul existenței sale, partidul a fost mereu în opoziție, pe care a practicat-o în mod constructiv, oferind soluții proprii, ca
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
considerat liberal. Analiza participării georgiștilor la alegerile generale din 1931 și 1932, fixează partidul pe locul al IV-lea în țară și arată disponibilitatea liderului său de a participa la guvernare, dar nu în orice condiții. Elemente noi, relevante, aduce autoarea în problema reîntregirii Partidului Liberal și a alianței "georgiștilor" cu Partidul Poporului (așa-zisul "Front Constituțional"). În privința alegerilor parlamentare din 1937, mult discutate în istoriografie, este încă greu de lămurit acordul electoral cu legionarii și cu PNȚ. Participanții erau atât
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe rege, ci camarila din jurul său, pronunțându-se, pe bună dreptate, împotriva imixtiunii monarhului în guvernare. Este posibil ca și această dezamăgire să fi contribuit la acceptarea reîntregirii PNL în 1938. În acest context este cu atât mai importantă informația autoarei că un număr însemnat de fruntași ai partidului (C.C. Giurescu, V. Papacostea, C. Banu ș. a.) dezaprobau opoziția față de rege și camarilă. Relevantă este și tratarea atitudinii PNL-Gh. I. Brătianu față de minoritățile naționale. Partidul s-a pronunțat pentru naționalismul constructiv, pentru
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
viitorul Ion Gheorghe Maurer, de la Sighișoara, maghiari), făcând însă o deosebire între minoritarii mai vechi și cei nou veniți. De asemenea, "georgiștii" susțineau imigrarea românilor din afara granițelor țării. Despre aprecierile lor la adresa comuniștilor și legionarilor s-a mai scris, dar autoarea sintetizează într-un subcapitol această problemă. PNL-Gh. I. Brătianu s-a pronunțat împotriva extremismului. Istoricul a dat explicații publice asupra contradicției dintre această atitudine și relațiile cu Mișcarea Legionară, în anumite momente. El respingea folosirea forței, a violenței în viața
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
forței, a violenței în viața politică. Mișcarea comunistă era respinsă deoarece primea directive din afara țării, care lezau interesele României. Discutată în istoriografie a mai fost și problema mai vastă a poziției PNL-Gh. I. Brătianu față de politica externă a țării. Dar autoarea adaugă o serie de aprecieri și informații noi. Deși, inițial, programul partidului își declară acordul cu sistemul de alianțe al României, în urma transformărilor survenite în relațiile internaționale în timpul crizei economice (aducerea naziștilor la putere, intensificarea revizionismului), Gh. Brătianu a venit
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
țării, încercând să descifreze tendințele din relațiile internaționale și să propună cele mai bune soluții pentru România. Cele mai cunoscute au fost călătoriile sale din 1936 în Germania, inclusiv primirea lui de către Hitler, mult discutate în epocă și în istoriografie. Autoarea subliniază aportul Partidului la dezbaterea politicii externe a țării, la monitorizarea tuturor pașilor guvernelor pe acest tărâm, adevărat model de opoziție constructivă, într-un domeniu atât de important. El a venit și cu idei noi, ca aceea privind neutralitatea României
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prezentată, împreună cu activitatea "georgiștilor" în anii 1939-1940, pe baza unor surse arhivistice inedite. Concluziile ample ale lucrării sintetizează clar principalele rezultate ale unui demers științific reușit, întemeiat pe bibliografia problemei adusă la zi, pe presa vremii și pe surse arhivistice. Autoarea a schițat imaginea unui partid politic deosebit de pe eșichierul politic românesc interbelic. A fost surprins specificul acestui partid care a reunit o serie de personalități ale epocii, întrucât, deși s-a numit PNL-Gh. I. Brătianu, nu a fost partidul unui
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și lexicologiei și a reflexelor acestora în traducerea numelor respective în limba română. Tema lucrării implică o problematică largă interesând istoria comparată a creștinismului și islamului, relațiile actuale dintre acestea, traducerea și medierea culturală etc. Abordarea comparată este justificată de către autoare în primul rând prin faptul că numele divine din Coran și din Biblie „seamănă”: după aprecierile ei, mai mult de o treime dintre numele divine din Coran au echivalente în Biblie. Nu poate să nu atragă atenția celui care citește
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ci și în formă lingvistică, a numelor divine din Biblia ebraica cu cele din Coran. Cât privește formă lingvistică, asemănarea este previzibilă, dată fiind înrudirea apropiată a limbilor semitice implicate (arabă, ebraică, arameeana). Asemănările formale nu fac, însă, obiectul atenției autoarei tezei, preocupată în mod special de problemele de sens care se reflectă în traducere. În ceea ce privește conținutul, adică atributele divinității care se reflectă în nume, asemănările au fost explicate în mai multe feluri de către diverși autori, începând de la continuitatea mesajelor celor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Coranului au fost influențate de cele ale Bibliei, si aceasta nu numai în spațiul cultural românesc. Există un stil al textelor religioase, maiestuos, adesea arhaizant, care a fost impus de Biblie și de traducerile acesteia. Așa cum rezultă și din observațiile autoarei, atât în cazul numelor divine din Biblie, cât și în cazul celor din Coran, traducerile în diverse limbi se referă în mare măsură la comentarii. În ceea ce privește Coranul, așa cum se știe, acesta nu este traductibil în principiu: ceea ce se traduce sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
limba și literatura română, iar în 1978 și-a luat licență cu strălucire în limba și literatura arabă (specialitate B - limba și literatura persana) la Universitatea din București, dobândind temeinice cunoștințe de limbă arabă clasică și de islamologie. În 1996, autoarea acestui studiu a absolvit și cursurile Facultății de Teologie la Institutul Catolic, institut la care a predat, mai apoi, printre altele, și Științe biblice. În cadrul Universității și în afara acesteia, Monica Broșteanu a studiat și limbile ebraica și greacă, asigurând, în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de față. Toate acestea i-au dat posibilitatea să trateze dintr-o perspectivă foarte largă și cu competența necesară un subiect atât de pretențios precum numele divine în Coran și Biblie și problemele pe care le pune traducerea acestora. Documentarea autoarei în ceea ce privește studiul numelor divine este impecabila, si ne putem da seama de acest lucru urmărind bibliografia lucrării și primul capitol al acesteia, care își propune să examineze critic sursele existente. Mai ales în ceea ce privește islamul, dată fiind semnificația numelor divinității pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
impecabila, si ne putem da seama de acest lucru urmărind bibliografia lucrării și primul capitol al acesteia, care își propune să examineze critic sursele existente. Mai ales în ceea ce privește islamul, dată fiind semnificația numelor divinității pentru această religie, bibliografia este uriașă. Autoarea a citit lucrări în arabă, în franceză, în engleză, a parcurs traducerile Coranului nu numai în limba română, ci și în alte limbi europene, ceea ce i-a permis să întocmească micromonografii pentru fiecare dintre cele 99 de nume divine care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
apoi cu discutarea semnificațiilor posibile - începând cu sursa semantica și cu statutul gramatical al cuvântului - și păstrarea acestora în diferitele traduceri din română sau din alte limbi și sfârșind cu indicarea semnificației de bază, care rezultă câteodată și din opțiunea autoarei pentru un anumit echivalent propus de traducători. Același tipar este urmat și în cazul numelor divine din Biblie, ceea ce înlesnește comparația dintre cele două tradiții și, implicit, compararea traducerilor. Așa cum se poate observa, numelor divine din Coran li se aloca
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ci chiar verbe sau chiar propoziții întregi, îl pune la încercare pe traducător și pe cel care analizează traducerile. Problemă traducerilor în limba română este discutată pe larg pentru fiecare nume divin în parte și sintetizată în tabelele pe care autoarea le oferă la sfarsitul lucrării. Nu pot fi menționate aici toate punctele de vedere originale pe care autoarea le exprimă în legătură cu interpretările și cu traducerile diverselor nume divine, ca și în legătură cu statutul traducerilor din cărțile sfinte în zilele noastre. Subliniem
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
traducerile. Problemă traducerilor în limba română este discutată pe larg pentru fiecare nume divin în parte și sintetizată în tabelele pe care autoarea le oferă la sfarsitul lucrării. Nu pot fi menționate aici toate punctele de vedere originale pe care autoarea le exprimă în legătură cu interpretările și cu traducerile diverselor nume divine, ca și în legătură cu statutul traducerilor din cărțile sfinte în zilele noastre. Subliniem aici interesul pe care îl prezintă întreg capitolul consacrat paralelismelor în semnificațiile numelor divine din Coran și din
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
din Coran și din Biblie și, în consecință, în traducerea lor, si mai ales subcapitolul final în care este vorba despre paralelism, procedeu propriu poeziei biblice, ale cărui efecte se pot păstra în întregime în traducere. Menționam și faptul că autoarea nu a cedat tentației de a propune propria traducere că ideală, tentație care îi încearcă adesea pe exegeții textelor sacre care sunt și traducători. Monica Broșteanu cunoaște un numar apreciabil de traduceri ale Bibliei și Coranului în limbi europene vechi
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]