15,628 matches
-
anul 1963, mâhnit de lipsa de interes în promovarea și înregistrarea celor două suite ardelenești, Traian Lăscuț-Făgărășanu se pensionează la vârsta de 53 de ani, refuzând orice colaborare ulterioară ca solist instrumentist cu ansambluri renumite din București ("Rapsodia Română", Ansamblul "Doina" al Armatei etc.) sau din țară, inclusiv turnee în străinătate. Traian Lăscuț-Făgărășanu a fost autorul a peste 20 de compoziții atât de inspirație folclorică (învârtite, hațegane, doine) cât și valsuri și romanțe, a cules și a promovat cântecele populare ardelenești
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
colaborare ulterioară ca solist instrumentist cu ansambluri renumite din București ("Rapsodia Română", Ansamblul "Doina" al Armatei etc.) sau din țară, inclusiv turnee în străinătate. Traian Lăscuț-Făgărășanu a fost autorul a peste 20 de compoziții atât de inspirație folclorică (învârtite, hațegane, doine) cât și valsuri și romanțe, a cules și a promovat cântecele populare ardelenești și a fost recunoscut în toată țara ca fiind cel mai bun clarinetist al acestui gen de muzică. A avut numeroase înregistrări la radio și televiziune și
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
Belgrad, în fața a circa 8.000 de spectatori, dar România a fost învinsă de selecționata țării gazdă cu scorul de 16-11. Din echipa românească ce a devenit vicecampioană mondială au făcut parte jucătoare precum Simona Arghir-Sandu, Petruța Băicoianu-Cojocaru, Maria Bosi-Igorov, Doina Furcoi-Solomonov, Elisabeta Ionescu sau Christine Metzenrath-Petrovici. În sezonul competițional intern 1974/75, Universitatea București, echipă antrenată de Constantin Popescu, se clasează pe locul al doilea. La Campionatul Mondial din 1975, desfășurat între 3-13 decembrie, în URSS, echipa României, antrenată de
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
1974/75, Universitatea București, echipă antrenată de Constantin Popescu, se clasează pe locul al doilea. La Campionatul Mondial din 1975, desfășurat între 3-13 decembrie, în URSS, echipa României, antrenată de Constantin Popescu și Dan Bălășescu, ocupă locul al patrulea, iar Doina Furcoi-Solomonov este nominalizată în echipa All-Star Team. În urma unor analize din Colegiul Antrenorilor și Biroul Federal al FRH se hotărăște că acest loc al patrulea este unul bun și se decide în unanimitate ca naționala României să fie condusă în
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
pe lista neagră a regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu, pentru strămutare și comasare cu alte sate"," În ajutorul satului Aruncuta, pentru păstrarea propriei identități, au sărit locuitorii comunei belgiene Musson, care-în cadrul programului "Villages roumains" ("Sate românești", inițiat de Doina Cornea și alți intelectuali români) s-a înfrățit cu satul Aruncuta înainte de anul 1989 pentru a împiedica desființarea acestuia și a încuraja firava opoziție existența la acea vreme. După 1990 situația satului s-a înrăutățit și mai mult, urmare a
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
Ansamblul sindicatului din Târgu Cărbunești „Gilortul”, orchestră formată din 40 de instrumentiști. Aici a luat contact cu cei mai buni lăutari gorjeni: Ion Bârsan și soția Gena Bârsan, Costică Dindiri, Victor Tîrleanu, Mitică Bolovan etc. Cântă apoi și la Ansamblul „Doina Gorjului” sub bagheta lui Gelu Barabancea până când acesta a murit. După moartea lui Barabancea, pleacă de la ansamblu, deoarece nu era lăsat să cânte la nunți (care începeau după Paști și țineau până la Sf. Nicolae). De la „Doina Gorjului” pleacă la Ansamblul
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
apoi și la Ansamblul „Doina Gorjului” sub bagheta lui Gelu Barabancea până când acesta a murit. După moartea lui Barabancea, pleacă de la ansamblu, deoarece nu era lăsat să cânte la nunți (care începeau după Paști și țineau până la Sf. Nicolae). De la „Doina Gorjului” pleacă la Ansamblul „Altița” cu care cântă pe multe scene, după care iese la pensie. A susținut turnee cu Maria Lătărețu, Constantin Busuioc (dirijor la Ansamblul „Doina” al Armatei), Maria Apostol atât în țară cât și în străinătate (în
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
la nunți (care începeau după Paști și țineau până la Sf. Nicolae). De la „Doina Gorjului” pleacă la Ansamblul „Altița” cu care cântă pe multe scene, după care iese la pensie. A susținut turnee cu Maria Lătărețu, Constantin Busuioc (dirijor la Ansamblul „Doina” al Armatei), Maria Apostol atât în țară cât și în străinătate (în Grecia și în Ungaria). Mai târziu își creează propria formație. Din taraful său făceau parte frații săi Bebe Pițigoi și Gogă Pițigoi. Solista era fata Genei Bărsan, care
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
turnat pe platourile de la Buftea. O parte din cadre au fost filmate la Timișoara. Scenele a căror acțiune se petrece în America anilor '20-'30 au fost filmate pe peliculă alb-negru, iar celelalte pe peliculă color. Regizori secunzi au fost Doina Cărădan și Mircea Plângău. Filmările combinate au fost realizate de operatorul Nora Irimescu și de tehnologul Nicolae Novac, iar trucajele de operatorul Valentina Crăciun. Filmul a avut premiera la 17 octombrie 1997, iar regizorul a murit două luni mai târziu
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
folclorică Vlașca-Teleorman. Numeroase și frecvent cântate până către mijlocul secolului al XX-lea la nunțile sătești, astăzi baladele s-au fărâmițat ori au dispărut de tot. Ele reprezintă niște „relicve” ale celor interpretate la curțile medievale. Ele se aseamănă cu doinele datorită ritmului lor rubato. Totuși, dispariția baladei nu înseamnă o rupere a acesteia din lumea poeziei populare. Elemente ale ei au fost reținute de alte specii ale poeziei populare, precum doinele. Textele baladelor sunt de cele mai multe ori instabile, ea fiind
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
celor interpretate la curțile medievale. Ele se aseamănă cu doinele datorită ritmului lor rubato. Totuși, dispariția baladei nu înseamnă o rupere a acesteia din lumea poeziei populare. Elemente ale ei au fost reținute de alte specii ale poeziei populare, precum doinele. Textele baladelor sunt de cele mai multe ori instabile, ea fiind „recompusă” în mii de variante de fiecare interpret (rapsod și lăutar). Melodia baladelor este mai stabilă decât textul lor. Actualmente, majoritatea baladelor din Gorj sunt interpretate de Cristian Geagu-Cătăroiu, nepotul lăutarului
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
În multe din cântecele lirice apar rămășițe baladești: dialogul baladesc (element al cântecelor haiducești), discuția dintre cuc și turturea sau tendința de a se povesti fapte, evenimente după model baladesc (jurnalele orale). Acestea se pot diviza în două mari categorii: doinele („cântecul lung” gorjenesc) și cântecele propriu-zise, care la rândul lor au mai multe subdiviziuni: cântece haiducești, cântece de război, cântece de cătănie, cântece de oprimare socială și necaz, cântece de dor și dragoste, cântece de înstrăinare, cântecele vârstelor etc. Piesele
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
lor au mai multe subdiviziuni: cântece haiducești, cântece de război, cântece de cătănie, cântece de oprimare socială și necaz, cântece de dor și dragoste, cântece de înstrăinare, cântecele vârstelor etc. Piesele cele mai de seamă din Gorj sunt „cântecele lungi” (doinele) - cântece lirice lente, ornamentate și cu o formă deschisă ce le distinge de cântecele comune. Ele încă se mai cântă în întreg județul, la masa mare a nunții. De foarte multe ori, în discursurile oficiale despre folclor, s-a afirmat
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
lirice lente, ornamentate și cu o formă deschisă ce le distinge de cântecele comune. Ele încă se mai cântă în întreg județul, la masa mare a nunții. De foarte multe ori, în discursurile oficiale despre folclor, s-a afirmat că doina este genul muzical-poetic reprezentativ pentru cultura populară din Gorj. Aici doina nu s-a lăsat influențată de versiunile folclorizate ale comuniștilor prin imensele ansambluri folclorice, ea a rămas vie, purtată de lăutari și de rapsozi. Aceștia o execută în timpul oricăror
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
de cântecele comune. Ele încă se mai cântă în întreg județul, la masa mare a nunții. De foarte multe ori, în discursurile oficiale despre folclor, s-a afirmat că doina este genul muzical-poetic reprezentativ pentru cultura populară din Gorj. Aici doina nu s-a lăsat influențată de versiunile folclorizate ale comuniștilor prin imensele ansambluri folclorice, ea a rămas vie, purtată de lăutari și de rapsozi. Aceștia o execută în timpul oricăror petreceri populare în care participanții sunt adunați în jurul unei mese. Textele
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
nu s-a lăsat influențată de versiunile folclorizate ale comuniștilor prin imensele ansambluri folclorice, ea a rămas vie, purtată de lăutari și de rapsozi. Aceștia o execută în timpul oricăror petreceri populare în care participanții sunt adunați în jurul unei mese. Textele doinelor vechi din Gorj ilustrează mai alese teme de dragoste. Aceste texte au, în zona Olteniei, un pronunțat caracter erotic. În ultima vreme, doina locală a căpătat o particularitate semnificativă: versurile se adresează în principal oamenilor. Dragostea a dispărut din versurile
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
rapsozi. Aceștia o execută în timpul oricăror petreceri populare în care participanții sunt adunați în jurul unei mese. Textele doinelor vechi din Gorj ilustrează mai alese teme de dragoste. Aceste texte au, în zona Olteniei, un pronunțat caracter erotic. În ultima vreme, doina locală a căpătat o particularitate semnificativă: versurile se adresează în principal oamenilor. Dragostea a dispărut din versurile ei, transformându-se în nostalgie, dovedindu-se astfel caracterul social al doinei actuale. Astăzi, motivele principale ale doinei sunt teama de bătrânețe și
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
au, în zona Olteniei, un pronunțat caracter erotic. În ultima vreme, doina locală a căpătat o particularitate semnificativă: versurile se adresează în principal oamenilor. Dragostea a dispărut din versurile ei, transformându-se în nostalgie, dovedindu-se astfel caracterul social al doinei actuale. Astăzi, motivele principale ale doinei sunt teama de bătrânețe și singurătate, nostalgia tinereții și sacrificiile făcute pentru copii. În Oltenia, doina s-a transmis în cântecul de joc, acesta reprezentând stilul modern. Astfel, în afară de „cântecele lungi”, în Gorj există
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
caracter erotic. În ultima vreme, doina locală a căpătat o particularitate semnificativă: versurile se adresează în principal oamenilor. Dragostea a dispărut din versurile ei, transformându-se în nostalgie, dovedindu-se astfel caracterul social al doinei actuale. Astăzi, motivele principale ale doinei sunt teama de bătrânețe și singurătate, nostalgia tinereții și sacrificiile făcute pentru copii. În Oltenia, doina s-a transmis în cântecul de joc, acesta reprezentând stilul modern. Astfel, în afară de „cântecele lungi”, în Gorj există și cântece propriu-zise (mai senine), la
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
principal oamenilor. Dragostea a dispărut din versurile ei, transformându-se în nostalgie, dovedindu-se astfel caracterul social al doinei actuale. Astăzi, motivele principale ale doinei sunt teama de bătrânețe și singurătate, nostalgia tinereții și sacrificiile făcute pentru copii. În Oltenia, doina s-a transmis în cântecul de joc, acesta reprezentând stilul modern. Astfel, în afară de „cântecele lungi”, în Gorj există și cântece propriu-zise (mai senine), la origine tot doine (prin versuri), dar executate muzical pe ritmuri de horă sau sârbă, în tempouri
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
de bătrânețe și singurătate, nostalgia tinereții și sacrificiile făcute pentru copii. În Oltenia, doina s-a transmis în cântecul de joc, acesta reprezentând stilul modern. Astfel, în afară de „cântecele lungi”, în Gorj există și cântece propriu-zise (mai senine), la origine tot doine (prin versuri), dar executate muzical pe ritmuri de horă sau sârbă, în tempouri așezate. Interesante și neobișnuite totodată sunt anumite creații proprii cu numeroase referințe la dușmani. Melodia cântecelor de acest fel este una sobră, rece. Acești „dușmani”, ale căror
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
o întâlnește pe femeia de care se îndrăgostise. Scenariul filmului a fost scris de Ion Marinescu. Filmările au avut loc în anul 1991. Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Doina Cărădan. Redactor muzical a fost Anca Dumitrescu. Coreografia a fost executată de trupa „Orion-Balet” București de pe lângă Artexim condusă de Ion Tugearu. Pe genericul final sunt adresate mulțumiri filialelor A.C.R. București și Prahova pentru sprijinul acordat în realizarea acestui film
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
între ere. În acest context, personajul misterios interpretat de George Motoi se prefigurează a fi "„un emisar al «vremurilor noi»”". Fiica profesorului, Alexandra, este "„o făptură de o sensibilitate exacerbată, o ființă vulnerabilă, aproape maladivă, [... ] un personaj de sorginte cehoviană”". Doina Papp afirma în cartea " Treptele iubirii" că personajul a fost devitalizat "„în mediul clorotic crepuscular în care trăise topindu-și treptat elanurile vitale”". Simbolismul "Seratei" a fost observat și de Manuela Gheorghiu. Ea a constatat că majoritatea personajelor se mișcă
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
tatăl său la fel ca și sora sa, Verginica Ciuciu. Cântă împreună cu tatăl său la nenumărate evenimente sau concerte, unde se face cunoscut din ce în ce mai mult. Pe 4 februarie 1945, la doar 9 ani, apare în concertul de debut al Orchestrei „Doina Românească” a lui Petrică Moțoi, interpretând într-un trio de țambale alături de tatăl său și țambalistul Victor Manu, un celebru preludiu de Serghei Rahmaninov. În 1960 devine țambalist al Orchestrei de muzică populară Radio, cântând sub bagheta unor mari dirijori
Iani Ciuciu () [Corola-website/Science/327167_a_328496]
-
de Teatru Aleksander Zelwerowicz din Varșovia și debuta într-un rol principal în film. Actrița se temea că nu va putea să redea suficient de bine fascinația exercitată de personajul Lena asupra eroului principal. Costumele civile au fost realizate de Doina Levința, iar cele militare de Marga Moldovan. Muzica filmului a fost compusă de compozitorul german Bert Grund, care colaborase cu Sergiu Nicolaescu și la filmul "Mihail, cîine de circ" (1979). Potrivit dosarului de producție, compozitorul a fost plătit în lei
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]