16,274 matches
-
nu face altceva decât s] propun] conduită negativ] ca fiind una constant]. Recomand]rile sale constituie un ghid solid și în sfera legalit]ții, dar mai ales în situațiile care vizeaz] loviturile de stat (r]sturn]rile politice). Adepții legalismului extrag pasaje din text care demasc] „metodele mașiniste” machiavelice aplicate în guvernare: menținerea ignorantei în rândul oamenilor, caracterizarea toleranței ca fiind nefireasc] etc. Eu aș propune o abordare diferit] a gândirii lui Lao Tzi. Acesta ne îndeamn], la fel cum a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
elaboreze și s] defineasc] anumite preocup]ri etice, si anume: 1) Semnificația atributelor coranice etice, cum ar fi „drept”, „obligatoriu”, „bine”, „r]u” etc.; 2) Problemă relației dintre liberul arbitru uman și voință divin]; 3) Capacitatea ființelor umane de a extrage, prin utilizarea rațiunii, cunoașterea adev]rurilor și a normelor etice obiective. F]r] a face o nedreptate procesului de dezbatere și discuțiilor dintre diferite grupuri musulmane, se poate susține apariția a dou] poziții clare; una, asociat] cu Mu’tazila și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în evident] erorile altor persoane, ci de a evidenția lipsa clarit]ții ideilor lor și modul în care oamenii ajung de multe ori s] cread] lucruri care sunt contradictorii. Întraga să metod], de fapt, presupune c] adev]rul poate fi extras din acestea: ceea ce vrea el s] știe este un fapt extrem de cunoscut tuturor dac] ar putea fi articulat corespunz]tor. Într-un fel, aceast] idee prefigureaz] doctrina platonician] de înv]tare prin rememorare, care sugereaz], în mod similar, c] adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pe lang] abținerea de la a face promisiuni false, abținerea de la coerciție și violent] sunt exemple ale principiilor datoriilor perfecte fâț] de altii; ele sunt obligații care pot fi respectate în raport cu toți ceilalți (și care au în calitate de corespondent drepturile negative). Kant extrage principiile obligației imperfecte prin introducerea unei premise suplimentare: el susține ideea potrivit c]reia nu numai c] avem de-a face cu o pluralitate de agenți raționali care tr]iesc în aceeași lume, dar și c] acești agenți sunt reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face o diferenț], dar aceasta este orientat] într-o direcție opus]. Spre exemplu: fiica mea a c]lcat pe un arici de mare într-o vacant] anul trecut, iar durerea a fost foarte mare când a trebuit s] i se extrag] acele din talp] (f]r] consimt]mântul ei). Este acesta un exemplu contrar așa-zisului principiu care spune: „S] nu le faci r]u celorlalți”? R]spunsul dumneavoastr] va fi unul variat, în funcție de gradul în care credeți c] acțiunile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe care oamenii le consider] importante în cazurile cu care se confrunt], ideea esențial] fiind aceea c] nu tot ceea ce prezint] important] justific] consecințialismul. Date fiind abordarea lucrurilor cu care ne confrunt]m în anumite situații și modul în care extragem principiile morale din ceea ce cunoaștem, este dificil s] ne d]m seama cum am putea atribui un rol mai important principiilor respective în deciziile ulterioare, decât cel pe care il permite teoria lui Ross. În acest caz, de ce este Ross
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
corecte. Exist] dou] mari tipuri de teorii ale pedepselor. Teoria utilitarist] justific] pedeapsă doar în termenii consecințelor pozitive. Pedeapsă nu este considerat] în sine ca fiind pozitiv]. Dimpotriv], din moment ce pedeapsă îi priveaz] pe infractori de ceva ce ei prețuiesc, este, extras] din contextul în care este aplicat], negativ]. Utilitariștii privesc orice modalitate de suferinț] drept negativ] în sine și este justificat] doar dac] împiedic] producerea unei suferințe mai mari sau dac] aduce un bine, un aspect pozitiv. Așadar, dac] prin pedepsirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
accepte, pot fi rezultatul unor circumstanțe și aranjamente sociale degradate. Atât Rosseau, cât și Marx au adus contribuții importante la aceast] dezbatere, asemenea profeților de demult. Cu toate acestea, problema corupției nu se rezum] doar la tendința noastr] de a extrage normele greșite din comportamentul politic (deși acest fapt este important pentru cei care se bazeaz] în mod deosebit pe apelul la morală funcției), ci și la tendința de a restrânge domeniile care fac obiectul preocup]rilor morale. Ne concentr]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fapte. Aceast] idee este confundat] adesea cu aceea potrivit c]reia cuvintele morale nu au același înțeles precum cuvintele amorale; c] le lipsesc sinonimele „naturaliste”. Astfel, problema este mai degrab] legat] de deducție decât de reducție, despre ce poate fi extras] o concluzie și din ce anume. Oricum, se presupune adesea c] dac] judec]țile morale pot derivă din afirmații amorale, naturalismul este adev]rât. Dac] nu, atunci naturalismul este fals. Aceast] ultim] presupunere este o greșeal] și sper c] voi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preocuparea principal] a filosofului practic. Unii emotiviști au devenit iraționaliști, deoarece ambii au asimilat judec]țile morale imperativelor și au f]cut o greșeal] care este inc] foarte obișnuit] în privința imperativelor, si anume aceea de a crede c] acestea își extrag sensul din propriet]țile lor cauzale. Aceasta poate fi numit] teoria „deplas]rii verbale” a sensului imperativelor. Această implic] imposibilitatea de a face distincția între ceea ce Austin numește acte perlocuționare (ceea ce face cineva prin vorbire) și acte ilocuționare (ceea ce face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
protejează viața. Acesta este motivul pentru care oamenii au atribuit întotdeauna și continuă să atribuie sacralitate obiectelor primordiale și atașamentelor pe care le au față de acestea" (Grosby, 1994:169). Pe aceleași coordonate, Connor (2004:45) afirmă că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală, ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte, identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și "se construiesc" (procese sau categorizări) în același timp, fapt constatat de la Durkheim (1964) la Weber (1968) sau de la Shils (1957) la Hall (1991). Tot pe aceleași coordonate se găsește și Connor (2004:45 ) când spune că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tineri ascultă în primul rând muzică populară (etno), 6,2 % pop (autohtonă), 24,3 % ascultă manele, 10 % muzică ușoară românească, 9,5 % muzică pop străină, 7,8 % rock, 6 % electonică / house, 5,8 % ușoară străină 51. Și de aici putem extrage aceeași idee ca în cazul omului reprezentativ: interesul și identificarea cu elemente ale capitalului cultural autohton par să prevaleze. Probabil datorită și proximității, și renumelui Muzeului Satului din Sibiu, toți tinerii intervievați declară că au vizitat un muzeu sau o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
au un sentiment pozitiv (mândrie, admirație, liniște ș.a.). Iată câteva exemple: "Mă gândesc că fost la un festival!" (S1), "Este bine că mai vedem și asemenea oameni!" (S17) "... Este de la țară sau merge la un festival!" (S2). Dacă încercăm să extragem o imagine globală până la acest punct, la o primă vedere se pare că rezultatele pentru aproape toți indicatorii investigați sugerează echilibru sau identificare mai puternică cu elemente de spiritualitate autohtonă decât cu elemente neautohtone. Tradiții, mituri, sărbători specifice: acești indicatori
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care încearcă să zică și altceva decît ce încăpea în nuca lui de cocos. Să mai spun că aș fi mare naiv dacă i-aș recomanda, post festum, cartea marelui negustor de tablouri Vollard, din care, de altfel, am și extras pasajele? Nu mai spun. Pentru că, în cazul nucii de cocos, cartea e dușmanul ereditar al chiar existenței sale, nu numai al picturii, pe care, din păcate, a și părăsit-o. Apropo de cei care vin din urmă. Chiar dacă unii fete
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
albe și roșii, ne îmbarcă pe marele Stenway și ne ia cu el în purele înalturi. Îl rugăm cu toții, în șoaptă, să ne mai țină acolo. Cît poate. Cît putem. Din doct-vibrantul volum Jurnale intime vieneze de Jacques Le Rider, extrag pasajul: "Omule din secolul XX, nu uita că ești și cetățean, cetățean al unui stat, acestui stat îi aparții mai mult decît ție însuți! Cînd traversezi neantul sacru al unei frontiere, amintește-ți, cu umilință, ceremoniile inventate în mica noastră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai apropiat de noi, Bernstein, și și mai apropiatul Celibidache... Cîte ceva din toți aceștia, nimic din ei. Mîinile uimitor de mici, raportate la amploarea trupului ieșite din manșetele albe erau ale unui hiperdelicat prestidigitator, gata în orice moment să extragă asul, să ascundă batista, să elibereze porumbelul. Din cînd în cînd, cu schimă de Mefisto, după ce-și copleșea orchestra rasata orchestră cu teribilul lui duh al priceperii muzicii, își oferea sălii profilul, ne oferea linia zîmbetului său himeric. Înfricoșîndu-ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de franc: Securitatea. Dictatura lui Iliescu una soft, moale, raportată la antecesoarele ei nu mai seamănă, evident, cu a predecesorilor. Nu mai seamănă în exercițiul ei vizibil, dar nu stă prea departe de ele, dacă ne dăm seama că își extrage seva din același mental colectiv, alteratul mental al deceniilor colectivismului. Asumarea rolului paternal într-o populație buimăcită de corupție cu tot eclatantul, deliciosul număr prooccidental/proamerican al fostului activist întreține sentimentul unei interminabile cantonări într-o Românie neindentificabilă. Pînă și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decupezi secvența în care, întrebat fiind de reporter de ce nu a făcut mai de mult aceste mărturisiri crude despre Timișoara, fostul geal ceaușist mărturisește, sotto voce, că n-a vrut să... deranjeze, țara fiind concentrată pe aderările euroatlantice, dacă deci extragi numai și această gingășie cazonă, atunci coarda samariteană îți vibrează pînă la duioșie. Pledînd, de fapt, și ea, în favoarea aceleiași... normalități. Poți însă reveni, de ce nu, și chiar întreba: bine, dar ce fel de normalitate? E, ca să fim lucizi, cea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-i vinul roșu pe lumea asta. O facem la faimosul Bourgueil, sinonim cu chiar vinul roșu. În două mizanscene. Întîi, la domnul Omason, gospodar cu acareturi complete, dar modeste, în grota căruia găsim butoaie cu vinuri decenale. Corpolenta seringă ce extrage licoarea de rubin și ne-o toarnă în pahare, impune ca una de sever laborator universitar. Numai că domnul Omason din Bourgueil seamănă leit cu... Bourvil. Cava cealaltă, a domnului Funès ruptă-bucățică, la doar doi-trei kilometri, e de-acum curată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ani, îl văd acum: Musée d'Orsay. Fosta fabuloasă gară, acum fabulos muzeu. Cu deprimarea că doar alerg prin ea, galeria năucește, finalmente, prin senzația comprimării, aici, a secolului Renașterii Moderne (imprudență nominativă asumată, vai, în aceeași irațională fugă). Să extrag însă din mult prea solicitanta alergare ceva esențial: distanța de la contemplația de grad secund (barbiană?) a reproducerii (fie ea și ireproșabilă tipografic), la cea ca atare, în fața capodoperei. Distanță hipnotică, aș numi-o, pentru încărcătura... hermeneutică. Să vezi, o viață
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să fi suferit prelucrări sau transformări care le depășesc pe cele la care se face referire la articolul 7(1). Articolul 5 Produse obținute în întregime 1. Următoarele sunt considerate că obținute în întregime într-o parte: (a) produsele minerale extrase din solul sau, solul lor marin; b) produsele vegetale recoltate acolo; (c) animalele vii născute și crescute acolo; (d) produse ale animalelor vii crescute acolo; (e) produsele obținute din vânătoare și pescuit; (f) produse ale pescuitului marin și alte produse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
din solul sau, solul lor marin; b) produsele vegetale recoltate acolo; (c) animalele vii născute și crescute acolo; (d) produse ale animalelor vii crescute acolo; (e) produsele obținute din vânătoare și pescuit; (f) produse ale pescuitului marin și alte produse extrase din mare în afara apelor teritoriale ale unei părți de către vasele ei; (g) produsele fabricate la bordul vaselor ei uzina, exclusiv din produsele la care se face referire în subparagraful (f); (h) articolele uzate, colectate acolo, destinate numai recuperării materiilor prime
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
să fi suferit prelucrări sau transformări care le depășesc pe cele la care se face referire la articolul 7(1). Articolul 5 Produse obținute în întregime 1. Următoarele sunt considerate că obținute în întregime într-o parte: (a) produsele minerale extrase din solul sau, solul lor marin; b) produsele vegetale recoltate acolo; (c) animalele vii născute și crescute acolo; (d) produse ale animalelor vii crescute acolo; (e) produsele obținute din vânătoare și pescuit; (f) produse ale pescuitului marin și alte produse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]
-
din solul sau, solul lor marin; b) produsele vegetale recoltate acolo; (c) animalele vii născute și crescute acolo; (d) produse ale animalelor vii crescute acolo; (e) produsele obținute din vânătoare și pescuit; (f) produse ale pescuitului marin și alte produse extrase din mare în afara apelor teritoriale ale unei părți de către vasele ei; (g) produsele fabricate la bordul vaselor ei uzina, exclusiv din produsele la care se face referire în subparagraful (f); (h) articolele uzate, colectate acolo, destinate numai recuperării materiilor prime
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]