18,160 matches
-
organizările conceptuale 881. Pentru astfel de situații, principiile aristotelice devin limitative și este necesară înglobarea și transgresarea lor. În acest sens, Morin afirmă, contrar tradiției epistemologice, că logica trebuie să fie subordonată gândirii. Gândirea trebuie să transgreseze, în mișcarea ei, logica clasică, respectându-i însă exigențele în fiecare din segmentele ei. În aceste condiții, imaginea raționalității se modifică. Nu putem să fondăm rațiunea doar pe această logică. Edgar Morin crede că slăbirea logicii clasice este un motiv serios în acest sens
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că logica trebuie să fie subordonată gândirii. Gândirea trebuie să transgreseze, în mișcarea ei, logica clasică, respectându-i însă exigențele în fiecare din segmentele ei. În aceste condiții, imaginea raționalității se modifică. Nu putem să fondăm rațiunea doar pe această logică. Edgar Morin crede că slăbirea logicii clasice este un motiv serios în acest sens. Dar aceasta nu trebuie să ne conducă la ideea căderii raționalității. Mai degrabă trebuie să legăm ideea de raționalitate de cercetarea unui meta-punct de vedere, din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirii. Gândirea trebuie să transgreseze, în mișcarea ei, logica clasică, respectându-i însă exigențele în fiecare din segmentele ei. În aceste condiții, imaginea raționalității se modifică. Nu putem să fondăm rațiunea doar pe această logică. Edgar Morin crede că slăbirea logicii clasice este un motiv serios în acest sens. Dar aceasta nu trebuie să ne conducă la ideea căderii raționalității. Mai degrabă trebuie să legăm ideea de raționalitate de cercetarea unui meta-punct de vedere, din care vom vedea că raționalitatea "necesită
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un motiv serios în acest sens. Dar aceasta nu trebuie să ne conducă la ideea căderii raționalității. Mai degrabă trebuie să legăm ideea de raționalitate de cercetarea unui meta-punct de vedere, din care vom vedea că raționalitatea "necesită nu o logică rigidă (tare), ci o logică suplă (slabă)"882. Raționalitatea veritabilă nu poate însemna închidere. Ea își recunoaște limitele și este capabilă să le trateze, ceea ce presupune situarea într-un meta-punct de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura cu logica clasică, ci
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sens. Dar aceasta nu trebuie să ne conducă la ideea căderii raționalității. Mai degrabă trebuie să legăm ideea de raționalitate de cercetarea unui meta-punct de vedere, din care vom vedea că raționalitatea "necesită nu o logică rigidă (tare), ci o logică suplă (slabă)"882. Raționalitatea veritabilă nu poate însemna închidere. Ea își recunoaște limitele și este capabilă să le trateze, ceea ce presupune situarea într-un meta-punct de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura cu logica clasică, ci înglobarea, utilizarea și depășirea acesteia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu o logică rigidă (tare), ci o logică suplă (slabă)"882. Raționalitatea veritabilă nu poate însemna închidere. Ea își recunoaște limitele și este capabilă să le trateze, ceea ce presupune situarea într-un meta-punct de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura cu logica clasică, ci înglobarea, utilizarea și depășirea acesteia, într-o dialogică ce necesită o logică mai suplă: "Raționalitatea veritabilă este o raționalitate incompletă, deschisă, care necesită o logică incompletă, deschisă..."883. Este o raționalitate care nu mai recuză iraționalul, ci este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
poate însemna închidere. Ea își recunoaște limitele și este capabilă să le trateze, ceea ce presupune situarea într-un meta-punct de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura cu logica clasică, ci înglobarea, utilizarea și depășirea acesteia, într-o dialogică ce necesită o logică mai suplă: "Raționalitatea veritabilă este o raționalitate incompletă, deschisă, care necesită o logică incompletă, deschisă..."883. Este o raționalitate care nu mai recuză iraționalul, ci este capabilă de a-l recunoaște. Ea este deschisă tocmai în sensul deschiderii spre non-rațional
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ceea ce presupune situarea într-un meta-punct de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura cu logica clasică, ci înglobarea, utilizarea și depășirea acesteia, într-o dialogică ce necesită o logică mai suplă: "Raționalitatea veritabilă este o raționalitate incompletă, deschisă, care necesită o logică incompletă, deschisă..."883. Este o raționalitate care nu mai recuză iraționalul, ci este capabilă de a-l recunoaște. Ea este deschisă tocmai în sensul deschiderii spre non-rațional. Întorcându-mă la Blaga, cred că tematizarea sa asupra antinomicului poate fi așezată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ambivalență, polaritate, contradicție, paradox etc. Asociate sau operând în sinergie, acestea ar putea compune un nou model de reprezentare și înțelegere a realului, pe care profesorul francez îl numește modelul "dualitudinii contradictoriale"886. Structura sa logică generală este dată de logica dinamică a contradictoriului a lui Ștefan Lupașcu 887. Acest model este, în opinia lui Wunenburger, specific pentru reprezentarea complexității. Gândirea identitară acționează în virtutea unui postulat de simplitate și de substanțialitate a formelor, nereușind să-l depășească chiar atunci când angajează dualitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nici unui curent. Apoi, el "operează în câmpuri disparate, cu statute adesea îndepărtate unele de celelalte", "nelimitându-se la o procedură abstractă și formalizabilă"889. Categoriile sale nu aparțin unei singure regiuni a științei. Dualitudinea nu poate fi redusă la o logică sau o metodologie, ci are mai curând aspectul unui "regim" sau unui "stil de înțelegere a lucrurilor"890. Din perspectiva paradigmei identitare, tipul acesta de gândire ascunde un fel de iraționalitate sau o falsă știință, lucru cu care Wunenburger nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
știință, nu a cantității, ci a calității, nu a abstractului, ci a concretului, nu a diferențelor slabe sau tari, ci a diferențelor subțiri, labile, nodale. (...) Privind realul în funcție de o structură cel puțin ternară, în funcție de o polarizare dinamică și de o logică a terțului inclus, gândirea încearcă să înțeleagă lumea altfel decât conform universalului abstract sau a unității. Dualitudinea deschide o cale nouă, ce se înrudește, după cum pe bună dreptate distinge Gaston Bachelard, mai puțin cu o oarecare știință a irealului, cât
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradictoriale nu este decât una dintre posibilele chei. Dificultate cea mai mare a gândirii de a se deschide spre o asemenea paradigmă specifică complexității o constituie, în opinia lui Wunenburger, dubla ei condiționare intelectuală: pe de o parte, cea a logicii clasice (a identității, noncontradicției și terțului exclus), "ce comandă, într-o manieră latentă, toate activitățile cunoașterii"; pe de altă parte, cea a normelor semantice și sintactice ce caracterizează limbile indo-europene și care "servesc formulării discursului comun al viziunii noastre despre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Wunenburger încearcă să arate că aceste condiții nu sunt norme absolute ale inteligibilității și că trebuie să se meargă spre o "pluralizare a procedurilor de reprezentare și enunțare", spre o "spargere a modelului logico-gramatical" al gândirii identitare 897, spre o logică și gramatică a complexității, care să înglobeze acele scheme și figuri pe care gândirea alternativă le-a încercat de-a lungul istoriei ideilor, fără a le fi cuprins vreodată într-un corpus metodologic. Aceasta înseamnă nu o perfecționare a instrumentelor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a organelor sale de înțelegere și, în sfârșit, a canoanelor sale principale cu privire la adevăr. Dincolo de toate complicațiile metodologice, ușor acceptabile, este zdruncinat chiar centrul de gravitație al subiectului rațional, ce a fost confundat mult timp și în mod exclusiv cu logica aristotelică"898. În cartea sa, Wunenburger se limitează să repereze câteva practici discursive unde se pot întrezări condițiile pentru o ieșire de sub jurisdicția canonului logico-gramatical clasic, în direcția unei tratări complexe, contradictoriale a realului. Există un determinism categorial al gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
epoca romantică încoace, sunt exemple pe care profesorul francez încearcă să le scoată în evidență 900. În privința determinismului structurilor logice, Wunenburger îl ia ca reper pe Aristotel, în gândirea căruia "idealul identitar găsește un fundament solid și prețios"901. Prin logica sa, afirmă gânditorul francez, Aristotel nu numai că cedează unui fel de principiu de economie de gândire ce va favoriza dezvoltarea științei, dar, mai mult, el ia în mod radical poziție în favoarea unei simplități intime a lucrurilor. Contrar multora din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
definește extremele variațiilor sensibile de un același gen, dar reprezentarea sa adevărată trebuie să se înalțe în planul unei "quid-ități" ce se supune unei stricte identități"902. În felul acesta, Aristotel refuză să gândească "devenirea complexă a fenomenelor" sau o "logică a stărilor dinamice", rămânând în cadrele unei gândiri bivalente, ce "condamnă orice stare intermediară, mixtă, complexă", terță, prin care ar putea fi permisă luarea în considerare a coexistenței contradictoriilor 903. Forțând gândirea să se înscrie într-o idealitate formală, logica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logică a stărilor dinamice", rămânând în cadrele unei gândiri bivalente, ce "condamnă orice stare intermediară, mixtă, complexă", terță, prin care ar putea fi permisă luarea în considerare a coexistenței contradictoriilor 903. Forțând gândirea să se înscrie într-o idealitate formală, logica aristotelică a favorizat "dezvoltarea tendințelor analitice ale spiritului", legitimând, în același timp, "o vânătoare nemiloasă a contradicției"904. Contradictoriul a ajuns, astfel, să fie considerat o subversiune a raționalului, o experiență marginală ce ține de zona misticii și a poeticii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
subversiune a raționalului, o experiență marginală ce ține de zona misticii și a poeticii, sau chiar una patologică. Wunenburger încearcă să arate că această determinare logică identitară a gândirii nu este absolută și că reprezentarea complexității presupune o distanțare de logica lui Aristotel. În aceste sens, el susține că încercările unei gândiri non-aristotelice sau post-aristotelice, prezente în dezbaterile contemporane asupra raționalității, nu sunt o noutate și că istoria gândirii pune în evidență numeroase tentative de acest fel, cum sunt speculațiile îndrăznețe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asupra raționalității, nu sunt o noutate și că istoria gândirii pune în evidență numeroase tentative de acest fel, cum sunt speculațiile îndrăznețe ale misticii și teozofiei, practicile contradicției din speculațiile metafizice ale Renașterii sau cele din idealismul german (în special logica dialectică a lui Hegel), gândirea paradoxală practicată de Pascal și Kierkegaard, supraraționalismul lui Gaston Bachelard etc.905 Urmărind unele din aceste tentative, Wunenburger vrea să arate că discreditarea contradicției rezultă dintr-o necunoaștere sau neînțelegere și că, atunci când este eliberată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lui Hegel), gândirea paradoxală practicată de Pascal și Kierkegaard, supraraționalismul lui Gaston Bachelard etc.905 Urmărind unele din aceste tentative, Wunenburger vrea să arate că discreditarea contradicției rezultă dintr-o necunoaștere sau neînțelegere și că, atunci când este eliberată din corsetul logicii clasice, "contradicția cu sens extensiv apare ca un mijloc de spargere a modelelor preformate ale reprezentării, ca un mod de acces original și percutant spre o ordine a lumii prea des erodată de obișnuințele culturale"906. Cred că tematizarea blagiană
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și Enciclopedică, București, 1986. Bagdasar, N., ș.a., Antologie filosofică, Editura Universal Dalsi, București, 1995. Bancilă, Vasile, Lucian Blaga energie românească, Editura Marineasa, Timișoara, 1995. Barrow, John D., Despre imposibilitate. Limitele științei și știința limitelor, Editura Tehnică, București, 1999. Béziau, Jean-Yves, "Logica paraconsistentă", studiu anexă la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Béziau, Jean-Yves, "Prefață" la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosofică, Editura Universal Dalsi, București, 1995. Bancilă, Vasile, Lucian Blaga energie românească, Editura Marineasa, Timișoara, 1995. Barrow, John D., Despre imposibilitate. Limitele științei și știința limitelor, Editura Tehnică, București, 1999. Béziau, Jean-Yves, "Logica paraconsistentă", studiu anexă la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Béziau, Jean-Yves, "Prefață" la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Biriș, Ioan, "Logică dogmatică și paraconsistență la Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Lucian Blaga energie românească, Editura Marineasa, Timișoara, 1995. Barrow, John D., Despre imposibilitate. Limitele științei și știința limitelor, Editura Tehnică, București, 1999. Béziau, Jean-Yves, "Logica paraconsistentă", studiu anexă la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Béziau, Jean-Yves, "Prefață" la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Biriș, Ioan, "Logică dogmatică și paraconsistență la Lucian Blaga", în Meridian Blaga, vol. 5, tom 2
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
imposibilitate. Limitele științei și știința limitelor, Editura Tehnică, București, 1999. Béziau, Jean-Yves, "Logica paraconsistentă", studiu anexă la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Béziau, Jean-Yves, "Prefață" la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Biriș, Ioan, "Logică dogmatică și paraconsistență la Lucian Blaga", în Meridian Blaga, vol. 5, tom 2 Filosofie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005. Biriș Ioan, "Criza intelectuală
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
București, 1999. Béziau, Jean-Yves, "Logica paraconsistentă", studiu anexă la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Béziau, Jean-Yves, "Prefață" la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004. Biriș, Ioan, "Logică dogmatică și paraconsistență la Lucian Blaga", în Meridian Blaga, vol. 5, tom 2 Filosofie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005. Biriș Ioan, "Criza intelectuală și transcendența", în Meridian Blaga, vol. 2, Casa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]