KorAP: Find »[drukola/base=omorî & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...613 614 615 ...662 >

16,540 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327

care-l poți lovi este direct În nas. Mai poți să tragi doar În piept sau, dacă ești Într-o parte, În gât sau În omoplat. Vezi, că după ce i-ai atins o dată mai e o grămadă până să-i omori. Nu-ncerca finețuri. Trage simplu, cum Îți vine la Îndemână. Hai c-au terminat de jupuit căpățâna aia. Pornim? Îi strigă pe băieți, care sosiră ștergându-și mâinile, și cel mai În vârstă se urcă În spate. — Îl iau doar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Înalt. Astea două-s cele mai mari nenorociri ale Spaniei - taurii și preoții. Da’ nu orice taur și nu orice preot, asta În nici un caz, răspunse al doilea. — Ba exact așa. Doar atacând individul ajungi să ataci clasa. Trebuie să omorâm fiecare taur și fiecare preot În parte. Pe toți. Doar așa o să dispară. — Hai, păstrează toate astea pentru Întânirea ta, spuse al doilea. Uite și tu ce barbarie mai e și Madridul ăsta. E unșpe jumate și ăștia tot stau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
al doilea chelner, care era un bărbat la vreo cincizeci de ani, am muncit toată viața mea și o să trebuiască să muncesc În continuare, până mor. N-am nimic cu munca. E firesc să muncești. Da, dar lipsa ei te omoară. — Eu am avut mereu de lucru. Du-te la Întâlnire, nu-i nevoie să mai stai. Ești un tovarăș bun, dar n-ai deloc stofă pentru ideologie. — Mejor si me falta eso que el otro, Îi răspunse chelnerul mai bătrân

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Își aminti cum venise după aia Barker În popotă și se apucase să povestească totul. Și ce liniște se lăsase, și apoi cineva zicând: „A dracu’ bestie criminală ce ești“. Cu același gen de austrieci ca cei pe care-i omorâseră schiase el mai târziu. Nu, nu erau la fel. Hans, cu care schiase tot anul acela, luptase În Kaiser-Jägers și când s-au dus să vâneze Împreună iepuri În valea aceea mică de deasupra joagărului vorbiseră despre luptele de la Pasubio

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Și eu sunt cocoșul care se urcă pe el ca să facă cucurigu. Dacă trebuie să pieri tu, ți se pare necesar să ucizi și tot ce lași În urmă? Adică, chiar trebuie să iei totul cu tine? Tre’ să-ți omori calul și nevasta și să dai foc șeii și armurii? — Da. Banii tăi Împuțiți au fost armura mea. Biciul și armura mea. — Termină. — Bine. Hai că termin cu astea. Nu vreau să te rănesc. — Te-ai trezit puțin cam târziu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Williamson, ofițerul de artilerie, care În noaptea aceea, când Încerca să treacă de sârma ghimpată, fusese lovit de o grenadă aruncată de un soldat dintr-o patrulă germană - Își aminti cum țipa Williamson și se ruga de toți să-l omoare. Era un om gras, foarte curajos, și un ofițer bun, deși era dependent de misiuni din cele mai fanteziste. Dar În noaptea aia se-ncurcase În rețeaua de sârmă ghimpată, cu lumina unui reflector fixându-l, și mațele i se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
mine, spuse tatăl, care-și pierduse entuziasmul de după operație. Nu trebuia să treci prin porcăria asta. — Femeile nasc mereu așa de greu? Întrebă Nick. Nu, ce-ai văzut tu a fost un caz foarte rar. — Dar el de ce s-a omorât, tăticule? — Nu știu, Nick. Cred că nu mai putea suporta. — Sunt mulți bărbați care se omoară, tati? — Nu, Nick, nu-s prea mulți. — Dar femeile se omoară? — Mai niciodată. — Niciodată? — Ba da, câteodată. — Tati? — Da. — Unde s-a dus unchiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Femeile nasc mereu așa de greu? Întrebă Nick. Nu, ce-ai văzut tu a fost un caz foarte rar. — Dar el de ce s-a omorât, tăticule? — Nu știu, Nick. Cred că nu mai putea suporta. — Sunt mulți bărbați care se omoară, tati? — Nu, Nick, nu-s prea mulți. — Dar femeile se omoară? — Mai niciodată. — Niciodată? — Ba da, câteodată. — Tati? — Da. — Unde s-a dus unchiul George? — O s-apară și el, stai liniștit. — E greu să mori, tati? Nu, cred că-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
văzut tu a fost un caz foarte rar. — Dar el de ce s-a omorât, tăticule? — Nu știu, Nick. Cred că nu mai putea suporta. — Sunt mulți bărbați care se omoară, tati? — Nu, Nick, nu-s prea mulți. — Dar femeile se omoară? — Mai niciodată. — Niciodată? — Ba da, câteodată. — Tati? — Da. — Unde s-a dus unchiul George? — O s-apară și el, stai liniștit. — E greu să mori, tati? Nu, cred că-i destul de ușor. Depinde. Stăteau În barcă, Nick la pupă și tatăl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
dar s-a ridicat ca un bețiv furios, a Încercat să-l Îmbrâncească pe omul care-l scotea afară din arenă și a urlat să i se aducă sabia, dar a leșinat. Atunci a ieșit puștiul și el trebuia să omoare cinci tauri, pentru că nu ai voie să bagi mai mult de trei matadori Într-o confruntare, dar când i-a venit rândul ultimului taur puștiul era așa de obosit că nu mai reușea să-nfigă sabia. Abia de mai putea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
turnanta. În ce mă privea nimic nu se compara cu asta. Dar Într-o zi, În vestiar, În timp ce se schimba În hainele de oraș, bătrânul mi-a zis: — Chestiile astea nu-s cai, Joe. La Paris, gloabele astea ar fi omorâte pentru piele și copite. Asta era În ziua În care câștigase Premio Commercio cu Lantorna, pe care o scosese-n frunte pe ultima sută de metri cum scoți dopul de la o sticlă. Imediat după Premio Commercio ne-am retras și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
copaci și sărind peste un obstacol. Bătrânul era mort când l-au adus Înăuntru și, În timp ce doctorul Îi asculta inima cu o chestie pe care și-o băgase-n urechi, am auzit o Împușcătură afară, asta Însemnând că l-au omorât pe Gilford. M-am Întins lângă bătrân când au cărat targa la spital și m-am ținut bine de targă și-am plâns și-am plâns și el arăta așa de palid și pierit și atât de Îngrozitor de mort și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
scund stătea În spatele biroului din partea opusă a camerei. Deasupra sa era un cap de taur Împăiat de un taxidermist din Madrid. Pereții erau Împânziți cu fotografii și postere de la luptele cu tauri. Bărbatul mărunt Îl privea. Credeam că te-au omorât, spuse. Manuel ciocăni cu degetele pe birou. Bărbatul Îl privea. Câte lupte ai avut anul ăsta? — Una, răspunse Manuel. — Doar aia? Da, atât. — Despre aia am citit În ziare. Retana se rezemă de spătarul scaunului, privindu-l În continuare pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
dar din capătul celălat al arenei, Manuel și Zurito puteau vedea strălucirea șuvoiului de sânge care tot curgea lin pe umărul lui negru. — Chiar că l-am atins, spuse Zurito. — E un taur bun. Dacă-l mai prindeam o dată, Îl omoram. — O să schimbe ordinea, spuse Manuel. — Uite-l În ce hal arată. — Tre’ să mă duc acolo, spuse Manuel și o luă la fugă spre partea opusă a arenei, unde băieții de ring băgau un cal, ținându-l de frâu, lovindu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
ochi. Își Închise ochii. Auzi pe cineva urcând scările cu greu. Apoi nu mai auzi nimic. Apoi auzi un zgomot Îndepărtat. Erau spectatorii. Ei, o să trebuiască să se ocupe altcineva de celălalt taur pe care ar fi trebuit să-l omoare el. Îi tăiaseră cămașa În Întregime. Doctorul Îi zâmbi. Uite-l și pe Retana. — Salut, Retana, spuse Manuel. Nu-și putu auzi vocea. Retana Îi zâmbi și Îi spuse ceva. Nu auzi nimic. Zurito stătea lângă masă, aplecându-se să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
te puțin mai Încolo. Și tu, Max, treci mai la stânga. Era ca un fotograf care aranjează un grup pentru poză. — Ia zi, istețule, spuse Max. Ce crezi tu c-o să se-ntâmple? George nu răspunse. — Îți zic eu. O să-l omorâm pe-un suedez. Îl știi pe suedezu’ ăla mare, Ole Anderson? — Da. — Mănâncă aici În fiecare seară, nu? — Vine câteodată. — Pe la șase, nu? — Dacă vine. — Las’ că asta știm noi, deșteptule. Hai să vorbim de altceva. Te duci vreodată la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
vine. — Las’ că asta știm noi, deșteptule. Hai să vorbim de altceva. Te duci vreodată la cinema? — Câteodată. — Ar trebui să te duci mai des. Filmele fac bine unui tip așa de deștept cum ești tu. — De ce vreți să-l omorâți pe Ole Anderson? Ce v-a făcut? — Păi, n-a avut când să ne facă ceva. Nici nu ne-a văzut vreodată. — Și mai mult de o dată nici n-o să ne vadă, spuse Al din bucătărie. Păi și-atunci de ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Ce v-a făcut? — Păi, n-a avut când să ne facă ceva. Nici nu ne-a văzut vreodată. — Și mai mult de o dată nici n-o să ne vadă, spuse Al din bucătărie. Păi și-atunci de ce vreți să-l omorâți? Întrebă George. — Pentru un prieten. Doar ca să-i facem o favoare unui prieten, istețule. — Mai taci, spuse Al din bucătărie. Prea vorbești mult al dracu’. — Păi tre’ să-l distrez pe isteț. Nu-i așa, istețule? — Vorbești prea mult. Cioara

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
mai am chef de d-astea, spuse Sam, bucătarul. Nu mai vreau chestii d-astea. Nick se ridică de pe podea. Nu mai ținuse un căluș În gură până atunci. — Ei, făcu el, ce căcat? Făcea pe curajosul. — Voiau să-l omoare pe Ole Anderson, spuse George. Voiau să-l Împuște când venea să mănânce. — Pe Ole Anderson? — Da. Bucătarul Își pipăia colțurile gurii cu degetele mari. Și s-au cărat? Întrebă. — Da, spuse George. Acum au plecat. — Nu-mi place, spuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
pe două perne. Nu-l privi pe Nick. — Ce s-a-ntâmplat? zise. — Eram la restaurant la Henry, spuse Nick, și doi tipi au intrat și ne-au legat, pe mine și pe bucătar, și ziceau că vor să te omoare. Suna ca o prostie, spusă cu voce tare. Ole Anderson nu-i răspunse. Pe noi ne-au băgat În bucătărie, continuă Nick. Pe tine voiau să te-mpuște când veneai să mănânci. Ole Anderson privea peretele fără să spună nimic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
bucătărie: — Nu vreau nici măcar s-aud, spuse și-nchise ușa la loc. — I-ai spus ce s-a-ntâmplat? Întrebă George. — Sigur. I-am povestit, da’ știa deja despre ce-i vorba. Și ce-o să facă? — Nimic. Păi, o să-l omoare. Păi cred că da. — Tre’ să se fi băgat În ceva când era-n Chicago. — Da, cred că da. — Nasoală treabă. — Îngrozitoare, spuse Nick. Tăcură amândoi. George apucă un șervet și șterse tejgheaua. Da’ ce-o fi făcut? spuse Nick

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
fi băgat În ceva când era-n Chicago. — Da, cred că da. — Nasoală treabă. — Îngrozitoare, spuse Nick. Tăcură amândoi. George apucă un șervet și șterse tejgheaua. Da’ ce-o fi făcut? spuse Nick. — L-a Înșelat pe careva. Ei se omoară pentru asta. — Eu plec din orașu’ ăsta. — Da, spuse George. E o chestie deșteaptă. Nu pot să mă gândesc la el, cum stă În camera aia, așteptând să și-o ia pe coajă. E prea aiurea să mă gândesc. — Păi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
lui Billy. — Toți indienii poartă pantaloni la fel. — Eu n-am apucat să-l văd, spuse Frank. Tati s-a dat jos și s-a urcat Înapoi până s-apuc să văd ceva. Am crezut că se dăduse jos ca să omoare vreun șarpe. — Păi, cred c-o să fie o grămadă de indieni care o să omoare șerpi În noaptea asta, spuse Joe Garner. — Indienii ăștia, spuse doamna Garner. Continuară să meargă. Drumul o coti către dealuri. Caii trăgeau tot mai greu, așa că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
văd, spuse Frank. Tati s-a dat jos și s-a urcat Înapoi până s-apuc să văd ceva. Am crezut că se dăduse jos ca să omoare vreun șarpe. — Păi, cred c-o să fie o grămadă de indieni care o să omoare șerpi În noaptea asta, spuse Joe Garner. — Indienii ăștia, spuse doamna Garner. Continuară să meargă. Drumul o coti către dealuri. Caii trăgeau tot mai greu, așa că băieții coborâră și o luară pe jos. Drumul era nisipos. Ajunși În vârful dealului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
modul cum se aplică o lovitură și, deodată, am Început să ne batem; eu am alunecat și el mă ținea la pământ, punându-și genunchii pe pieptul meu și sugrumându-mă cu ambele mâini, de parcă ar fi vrut să mă omoare, În timp ce eu Încercam să-mi scot cuțitul din buzunar ca să-l tai cât să-mi dea drumu’. Toți erau prea beți ca să-l ia de pe mine. Mă sugruma și mă dădea cu capu’ de podea și, până la urmă, mi-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]