18,499 matches
-
capătul opus, oamenii din Bas-Valais "îi jecmăneau destul de bine pe trecători"314. Ospitalitatea domnește la acești oameni pentru că ei trăiesc departe de lume, iar cei care vin să-i vadă o fac pentru că "ne iubesc iar noi îi primim cu prietenie". O astfel de ospitalitate se bazează pe absența sa de publicitate (în sensul din secolul Luminilor): "De altfel, adăugă el zâmbind, această ospitalitate nu ne costă mult și puțini oameni se gândesc să profite de ea"315. Aceasta pentru că e
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și Rousseau e neobosit în a descrie în Confesiuni, de exemplu, " farmecul acestor mese, unde erau ca mâncare, o bucată mare de pâine, câteva cireșe, o bucățică de brânză și un sfert de vin pe care îl beam în doi [...] prietenie, încredere, intimitate, blândețe a sufletului, cât de delicioase erau toate acestea!"317 Și știm cât de mult această hrană frustă, de o simplitate biblică se opune gastronomiei artificiale a societăților civilizate. Simplitatea este o garanție de imediatitate, de proximitate naturală
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
scara castelului, domnul de Méroul îi spuse cu o anumită solemnitate amicală: "Ești la tine acasă, acum"478. Și prietenul Joseph (acesta este titlul ironic al povestirii) profită și abuzează de aceasta: "Eu, să știi, nu mă jenez deloc cu prietenii. Eu nu văd ospitalitatea decât așa". Ținuta, cuvintele sale, vizita pe care o face la fermă (atestând un comportament de stăpân din ce în ce mai sigur) șochează, duc la disperare și scandalizează cuplul care nu mai îndrăznește șă-și invite cunoștințele fiindcă puterea le-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
priceperea de a primi în casă un străin în trecere", după cum o reamintește Antoine de Courtin în Nouvelle civilité qui se pratique parmi les honnêtes gens (1671), primirea oaspetelui este descrisă cu precizie: ea începe cu o mare demonstrație de prietenie care răsplătește efortul de a fi venit. Este apoi introdusă persoana care a sosit "în locul cel mai onorabil și îi este indicat un fotoliu în care să se așeze, fiind atenți ca noi să ne așezăm pe un scaun mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
gândesc că veți fi într-o zi oaspetele meu drag și mi-ar plăcea să vă dau acest titlu dinainte; acesta ori altul care să fie pe gustul vostru și care să înlăture dintre noi urâciosul cuvânt domnule pe care prietenia și apropierea trebuie să-l proscrie" (scrisoare din 22 aprilie 1765). 303 Mon Portrait, Pléiade, I, 1124. 304 Scrisoare din 31 ianuarie 1767. 305 Scrisoare din 17 decembrie 1757 către Doamna d'Houdetot. 306 Vezi Emil, Pléiade, IV, pp. 520-521
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
își urmăresc propriile obiective politice.24 Inițial diplomației i-au fost atribuite câteva funcții (clasice): de reprezentare, informare și negociere, în prezent aceasta are ca funcții, pe lângă cele deja consacrate și altele noi, ca de exemplu: cultivarea unor relații de prietenie cu guvernul țării-gazdă și mediile sociale, protejarea conaționalilor aflați pe teritoriul țării-gazdă, dezvoltarea intereselor comerciale, negocierea intereselor naționale, activități consulare, crearea unei imagini favorabile țării pe care o reprezintă etc.25 Cum am afirmat și anterior, un rol important al
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
sociale care au avut loc în spațiul european la sfârșitul secolului al XX-lea s-au reflectat mai ales în domeniile apărării și securității, acordându-se o atenție deosebită aspectelor pozitive ale acestor schimbări, ca de exemplu: înlocuirea confruntării cu prietenia, dezvoltarea activităților de parteneriat, reducerea forțelor armate atât în Est, cât și în Vest, precum și o continuă deschidere și demilitarizare a societăților. Toate aceste schimbari au impus o reevaluare a cerințelor de securitate, dezvoltarea de mecanisme și proceduri în elaborarea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
număr de1000 elevi, 34 colective de elevi și 60 de cadre didactice ( profesori, ingineri, maiștri instructori). Acestora li se adaugă personalul administrativ . Atmosferă din școala este prielnica desfășurării unui proces instructiv - educativ de calitate și se bazează pe relații de prietenie și colaborare. Cadrele didactice (profesori, ingineri, maiștri) sunt organizate în 7 comisii metodice și 14 colective de lucru care Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 74 își stabilesc anual planuri de acțiune pe care le respectă și
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
număr de1000 elevi, 34 colective de elevi și 60 de cadre didactice ( profesori, ingineri, maiștri instructori). Acestora li se adaugă personalul administrativ . Atmosferă din școala este prielnica desfășurării unui proces instructiv - educativ de calitate și se bazează pe relații de prietenie și colaborare. Cadrele didactice (profesori, ingineri, maiștri) sunt organizate în 7 comisii metodice și 14 colective de lucru care Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 74 își stabilesc anual planuri de acțiune pe care le respectă și
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Byzantines - în postul de consilier științific. Prestigiosul savant francez era o prezență nelipsită în paginile revistelor românești de specialitate ale perioadei de tranziție și a avut un rol foarte important în racordarea istoriografiei române la cea europeană după război. Grație prieteniei sale cu Gh. Brătianu, paginile renumite ale istoricului român despre Marea Neagră și alte lucrări, redactate în manuscris înainte de arestare (1950), au fost tipărite în străinătate (deși cu o destul de mare întârziere). Aceeași continuitate istoriografică dublată de o vizibilă oponență politică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
participa la sărbătorirea a 75 de ani de la nașterea lui Leonid Brejnev, și-i înmânează acestuia ordinul „Victoria Socialismului”. în telegrama adresată celui sărbătorit, liderul român dă o înaltă apreciere aportului lui Leonid Brejnev „la dezvoltarea continuă a raporturilor de prietenie frățească și colaborarea pe multiple planuri dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre România și Uniunea Sovietică” și exprimă „ferma convingere că acestea se vor dezvolta în continuare, în spiritul înțelegerilor la care am ajuns în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
perioadă reținem întâlnirea de la Moscova dintre Nicolae Ceaușescu și Konstantin Cernenko, la 4 iunie 1984, în cadrul căreia au fost discutate „direcțiile principale ale dezvoltării continue” a relațiilor dintre cele două partide și state, evidențiindu-se în context importanța Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală româno-sovietic, semnat la 7 iulie 1970 la București, și Declarația comună româno-sovietică din 24 noiembrie 1976, semnată tot la București cu ocazia vizitei oficiale a lui Leonid Brejnev. Notăm ca un element nou, legat și de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cooperării în producție. Știrea de presă publicată la încheierea convorbirilor din prima zi evidențiază hotărârea celor doi conducători „de a intensifica conlucrarea dintre PCR și PCUS, de a dezvolta tot mai mult colaborarea și cooperarea dintre România și Uniunea Sovietică, prietenia dintre popoarele celor două țări”. Este de reținut aprecierea, aparținând, evident, părții române (știrile de acest gen nu erau, de regulă, convenite), potrivit căreia convorbirile s-au desfășurat “într-o atmosferă de caldă prietenie, înțelegere și stimă reciprocă”. Marea Adunare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cooperarea dintre România și Uniunea Sovietică, prietenia dintre popoarele celor două țări”. Este de reținut aprecierea, aparținând, evident, părții române (știrile de acest gen nu erau, de regulă, convenite), potrivit căreia convorbirile s-au desfășurat “într-o atmosferă de caldă prietenie, înțelegere și stimă reciprocă”. Marea Adunare Populară consacrată prieteniei româno-sovietice și organizată la București la 26 mai este folosită de cei doi conducători pentru a-și prezenta propriile abordări vizând diversele aspecte ale perfecționării construcției orânduirii socialiste. Așa cum era de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
celor două țări”. Este de reținut aprecierea, aparținând, evident, părții române (știrile de acest gen nu erau, de regulă, convenite), potrivit căreia convorbirile s-au desfășurat “într-o atmosferă de caldă prietenie, înțelegere și stimă reciprocă”. Marea Adunare Populară consacrată prieteniei româno-sovietice și organizată la București la 26 mai este folosită de cei doi conducători pentru a-și prezenta propriile abordări vizând diversele aspecte ale perfecționării construcției orânduirii socialiste. Așa cum era de așteptat, referirile conducătorului român la procesele reformatoare declanșate în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o mai bună cunoaștere reciprocă a realizărilor celor două popoare, precum și însemnătatea colaborării pe linia organizațiilor de masă și obștești. în comunicat se precizează faptul că vizita și convorbirile care au avut loc s-au desfășurat “într-o atmosferă de prietenie, cordialitate și înțelegere reciprocă”, în pofida faptului că în discuții s-au manifestat opinii diferite în legătură cu modalitățile de perfecționare a construcției socialiste în cele două țări. Dezacordul în problemele referitoare la preocupările lor interne determină cele două părți să recurgă, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ale vizitei, practică reținută și de partea sovietică, trebuie remarcat faptul că primirea de care s-au bucurat oaspeții sovietici din partea populației nu avusese nimic artificial: oamenii dăduseră glas interesului real față de evenimentele din Uniunea Sovietică, sentimentelor de respect și prietenie pe care le nutreau față de liderul sovietic, de persoana căruia își legaseră speranțele unor schimbări și în România. Așa cum avea să recunoască mai târziu unul dintre activiștii Secției Relații Externe a CC al PCUS, C. Ciobanu, „judecând după numeroasele scrisori
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unul dintre activiștii Secției Relații Externe a CC al PCUS, C. Ciobanu, „judecând după numeroasele scrisori parvenite din România la CC al PCUS, vizita în ansamblu a suscitat un mare val de simpatie, a contribuit la consolidarea sentimentelor favorabile, de prietenie față de Uniunea Sovietică”. Discuția purtată în timpul dineului intim din seara zilei de 26 mai (despre care s-au făcut diverse speculații de către tot felul de persoane neavizate după decembrie 1989) a scos la iveală respingerea de către conducătorul român a reformelor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reciprocitate a unor expoziții tematice. Dacă la schimburile menționate mai sus se adaugă și contactele realizate, de asemenea, pe baza unor planuri de colaborare pe linia Academiilor de Științe, instituțiilor culturale, a organizațiilor de sindicat, tineret, pionieri, a asociațiilor de prietenie dintre cele două țări, ne putem face o imagine a amplorii colaborării româno-sovietice. Chiar dacă în majoritatea cazurilor aceste schimburi aveau un caracter formal, ele permiteau cel puțin un contact direct cu realitățile din cele două țări, înlesnind cunoașterea reciprocă a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
diplomaților sovietici în țară. în legătură cu aceste aprecieri, ne permitem să-l contrazicem pe distinsul autor. în realitate, toate schimburile incluse în planurile de relații, inclusiv cele pe linia organelor locale de partid și de stat, contactele pe linia asociațiilor de prietenie s-au desfășurat fără opreliști până în momentul începerii evenimentelor din decembrie 1989 în România (un grup de propagandiști ai CC al PCR a fost surprins de aceste evenimente în timpul vizitei în Uniunea Sovietică). în ceea ce privește deplasările diplomaților sovietici în România, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
română. Cu această ocazie, oaspetele sovietic i-a înmânat lui Nicolae Ceaușescu cea mai înaltă distincție sovietică - ordinul „Lenin”, conferită de conducerea sovietică cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naștere și „pentru merite în dezvoltarea prieteniei și colaborării frățești între popoarele român și sovietic”. Așa cum sublinia Andrei Gromâko, „decorarea dumneavoastră cu cel mai înalt ordin sovietic [...] este o recunoaștere a marii dumneavoastră contribuții la cauza întăririi permanente a relațiilor româno-sovietice, a colaborării multilaterale dintre Uniunea Sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
popoarelor Uniunii Sovietice și României, intereselor consolidării pozițiilor socialismului în lume”. La rândul său, Nicolae Ceaușescu a subliniat importanța înțelegerilor realizate cu ocazia vizitei la București, în mai 1987, a lui Mihail Gorbaciov, care „au deschis o nouă perspectivă dezvoltării prieteniei și colaborării între partidele și popoarele noastre”. Toasturile rostite de cei doi conducători la dineul oferit în onoarea oaspetelui sovietic scot în evidență hotărârea de a dezvolta în continuare raporturile bilaterale. Nicolae Ceaușescu a calificat vizita în România a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de cei doi conducători la dineul oferit în onoarea oaspetelui sovietic scot în evidență hotărârea de a dezvolta în continuare raporturile bilaterale. Nicolae Ceaușescu a calificat vizita în România a lui Andrei Gromâko drept o „nouă și importantă manifestare a prieteniei și colaborării” dintre cele două partide, țări și popoare, „o expresie a dorinței comune de a ridica la un nivel și mai înalt aceste relații, cu vechi și îndelungate tradiții”, subliniind, totodată, că „partidul și poporul nostru dau o înaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-se substanțial referirile oaspetelui sovietic la conținutul și formele de realizare a restructurării și transparenței în Uniunea Sovietică, ceea ce trezește nemulțumirea părții sovietice. Comunicatul comun publicat la încheierea vizitei relevă faptul că discuțiile s-au desfășurat “într-o atmosferă de prietenie și înțelegere reciprocă” (ceea ce avea să demonstreze că în cursul acestora nu au apărut divergențe asupra problemelor abordate), că acestea s-au înscris ca o nouă contribuție la întărirea raporturilor româno-sovietice, evidențiind voința comună de a le dezvolta și în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
integrității teritoriale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, solidarității internaționale, răspunderii față de propriul popor, de interesele generale ale socialismului”. Este exprimată, de asemenea, „dorința reciprocă de a dezvolta și adânci colaborarea în domeniile culturii, științei, învățământului, pe linia asociațiilor de prietenie, a organizațiilor de tineret, de femei și a altor organizații obștești, a sportului, turismului, de a folosi diverse forme pentru o mai bună cunoaștere a valorilor spirituale ale celor două popoare, de a activiza legăturile dintre județe și orașe din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]