19,447 matches
-
dobîndirea cunoștințelor îl constituie contactul nemijlocit cu fenomenele vieții: Viața rămîne marele dascăl al copilului, el trebuind să o studieze printr-un contact direct cu ea însăși și nu după experiențele altora"235. Ceea ce învață copilul prin el însuși, prin intermediul simțurilor, este fundamental, rămîne în mintea sa toată viața. Trebuie apreciat la el tendința de a elimina pedepsele din sistemul instructiv-educativ, de a dezvolta spiritul creator și inițiativa elevului. În ceea ce privește educația nu admitea decît o singură cale de influențare: exemplul, pentru că
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Teoria pedagogului englez despre educație cuprinde multe idei pozitive: el a pledat pentru un învățămînt legat de viață, de nevoile omului, împotrivindu-se instrucției bazate pe memorarea unor texte din cărți; a propus ca procesul instructiv să pornească de la educația simțurilor, ridicîndu-se apoi spre operațiuni din ce în ce mai abstracte. 5.6. India Animat de idei rousseauiste și tolstoiene, Rabindranath Tagore deschide în 1901, la Santiniketan ("Locașul păcii"), o școală unde copiii erau izolați, oarecum, de restul lumii. Dar, la fel cum Rousseau dorea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
decît la Abbotsholme. Herman Lietz creează, începînd cu anul 1896, mai multe școli numite cămine rurale de educație la Ilsenburg, Haubinda și Biberstein. Și aceste școli erau așezate departe de orașe, pentru că numai în contact cu natura se puteau dezvolta simțurile, inteligența, sentimentele și voința. Spre deosebire de "școlile noi" din Anglia, cele create de Lietz erau destinate unor categorii sociale mai puțin favorizate. Edmond Demolins deschide o "școală nouă" la Roches, lîngă Paris, dar pentru copii proveniți din familii aristocrate. Aici elevii
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
din grădinițele de copii. Ca și Rousseau, ea fragmentează vîrsta de creștere a omului în perioade dominate de dezvoltarea unui anumit aspect al vieții psihice; ea apreciază, ca și pedagogul francez, că specificul primei perioade (0-6 ani) îl constituie dezvoltarea simțurilor. De aceea, în educarea copiilor preșcolari, atenția ei s-a îndreptat mai ales spre dezvoltarea organelor de simț, considerînd că cea mai potrivită metodă pentru a se ajunge la acest scop este metoda activă. Prin experiențe repetate, a ajuns la
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
dezvoltarea unui anumit aspect al vieții psihice; ea apreciază, ca și pedagogul francez, că specificul primei perioade (0-6 ani) îl constituie dezvoltarea simțurilor. De aceea, în educarea copiilor preșcolari, atenția ei s-a îndreptat mai ales spre dezvoltarea organelor de simț, considerînd că cea mai potrivită metodă pentru a se ajunge la acest scop este metoda activă. Prin experiențe repetate, a ajuns la concluzia că, pentru a fi activ, copilului trebuie să i se creeze un mediu care să-i stimuleze
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
nevoie de supraveghere, consideră că în acest scop trebuie create condiții favorabile: un loc în care, pe vîrste, copiii să găsească tot ce le trebuie pentru activitățile desfășurate. Ei își vor lua singuri ceea ce le trebuie pentru activitate, exercitîndu-și astfel simțurile. Cu cît mai mult reușește copilul să-și găsească materialele și obiectele de lucru cele mai potrivite nevoilor sale, cu atît crește posibilitatea lui de exercitare și deci de dezvoltare. "Metoda de observație este stabilită pe o singură bază: copiii
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
inclusiv în țara noastră. Contrar școlii tradiționale, care favorizează metodele receptive și învățarea dogmatică, memorizarea unor cunoștințe luate din cărți și pasivitatea, școala activă urmărește descătușarea spiritelor, autonomia și independența elevilor. Este școala participării, a inițiativei, a creativității și a simțului critic. Copilul învață aici să-și exercite spiritul de observație și să pună în joc legile experimentării nu numai pe montaje artificiale, ci pe fapte de viață reală, care îl privesc în mod direct. Școala activă utilizează un bogat material
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
individuală și evoluția omenirii. Etapele de dezvoltare ale ființei umane corespund unor stadii ale dezvoltării societății. În primii șase ani ai vieții copilul parcurge etapele vînătorului și păstorului primitiv. De aceea, la această vîrstă este necesară realizarea unui exercițiu al simțurilor. Ca și Rousseau, pune pe prim plan în această perioadă educația senzorială. În etapa următoare, parcurge stadiul de agricultor și meșteșugar, apărînd interesele "agricole", caracterizate prin preocupările pentru grădinărit ș. a. m. d. Din analiza realizată de el se desprind două
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
lui Rousseau și ale lui Basedow ar fi "prea artificioase, promit prea mult, sînt prea liberale [...] Această pedagogie poate fi bună pentru cultura omului, dar (pentru) educațiunea cetățeanului nici de cum nu e bună"287. Referitor la problema exercitării și perfecționării simțurilor la copii, el arăta că multe învățături bune se găsesc în Émile. Influența ideilor pedagogice ale lui Rousseau și ale lui Locke se vădește în capitolul (din Pedagogia) în care tratează problema educației fizice, și anume cînd este vorba de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
activității tatălui său, Ion I. C. Brătianu intră În politică Încă din 1895, În același an fiind ales deputat de Gorj. Pe arena vieții politice interne și externe, el va demonstra calități excepționale: inteligență și perspicacitate, tact diplomatic, talent oratoric, demnitate, simț al onoarei etc. De fapt, În concepția sa politică, la locul cel mai de cinste se afla grija pentru demnitatea poporului român, nume pe care Îl considera incomparabil mai presus de al propriei familii. Adoptarea naționalismului În sensul de patriotism
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Zub Între datoria civică și exigențele disciplinei istorice, Între vocația istoriei și tentațiile vieții politice, după spusele lui Victor Spinei. Gh.I.Brătianu era convins că implicarea civică și activitatea științifică nu sunt incompatibile, dacă sunt practicate cu onestitate și bun simț, că istoricul, În calitate de om al cetății, nu trebuie să se izoleze Într-un turn de fildeș. Întreaga evoluție a personalității lui Gh.I.Brătianu stă sub semnul celor două mari coordonate : activitatea științifică și datoria civică, pe care le-a slujit
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
este și nu se bazează pe utopii. Economia este un spațiu al nevoii și interesului iar oamenii sunt forțați să se comporte ca ființe raționale de către instinctul natural de conservare. Și din aceste motive cartea de față este de bun simț, care își propune să vorbească în termeni firești despre o lume firească, normală, în care socialul se dezvoltă fără salturi și fără surprize. În același timp se bazează pe recunoașterea faptului că omul trebuie să-și știe și să-și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
din rău în mai rău", auzim din ce în ce mai des în jurul nostru. Se merge până acolo încât valori fundamentale ale Revoluției din decembrie 1989 sunt negate. Libertatea politicii este negată, iar democrația pare a fi o povară din ce în ce mai greu de dus. Bunul simț public nu greșește și nici nu poate fi contrazis atunci când este dispus să renunțe la libertate pentru bunăstare. De altfel, în întreaga istorie umană, suma tuturor experiențelor și experimentelor au stat sub această alegere. Numai în ultimele decenii, teoreticieni ai
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
3 Loialitatea 63,6% 4 Disciplina 61% 5 Standardele personale înalte 48,8% 6 Integritatea 55,5% 7 Competența 44,3% 8 Perseverența 44,8% 9 Perfecționismul 53,7% 10 Respectul față de reguli 50,7% 11 Generozitatea-altruismul 42,3% 12 Simțul civic 44,4% 13 Recunoașterea celorlalți 37,1% Tabelul 9.2. Nr. crt. Cum sunt Ei (ceilalți români) și cum nu suntem Noi Diferența dintre Ei (ceilalți români) și Noi în funcție de frecvențele cumulative (mare, foarte mare și extrem de mare) 1
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
afirmat că "tot ceea ceste real este rațional și tot ceea ce este rațional este real". Vezi Fr. Engels, Ludwig Feuerbach și sfârșitul filosofiei clasice germane, Editura PMR, București,1950, p. 8. La rândul său Descartes, părintele raționalismului științific, afirmă: "Bunul simț este lucrul cel mai bine distribuit în lume...", Discurs asupra metodei, Editura Mondero, București, 1999, p. 7. 16 Fukuiama arată că "Științele vieții ne oferă tot mai multe dovezi că modelul sociologic standard este inadecvat; se pare că oamenii se
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Politici monetare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 19. 319 Aristide N. Basilescu, Moneda. Studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 107. 320 Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică Enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 57. 321 "Simțul valorilor este adânc înrădăcinat în om. Economia politică nu are, desigur, a se ocupa cu valoarea în sine, cu valoarea absolută. Cât privește valoarea de folosință care este subiectivă, ea reprezintă pentru această disciplină o însemnătate secundară. Ceea ce interesează cel
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ea nu necesită - sau cel puțin nu ar trebui să presupună - acel tip de planificare care, după adepții ei, urmează să înlocuiască piața". Vezi și Friedrich Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 141-142. 940 " Fără îndoială, că simțul nostru de dreptate este rănit dacă cineva, fără a avea nici o vină și în pofida unei munci îndârjite și a unei calificări ireproșabile, trebuie să suporte o însemnată scădere a venitului său și să-și vadă toate speranțele înșelate. Este cert
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pot să-ți spun este că experții au greșit întotdeauna. Eu am trăit în aceste două luni, de când sunt aici, evenimente care n-au putut fi prevăzute nici cu o săptămână înainte. Trebuie să fii lipsit de cel mai elementar simț politic ca să crezi că și peste zece ani România va fi la fel de înghețată cum este în momentul de față. Înseamnă să nu ții cont de ceea ce se numește în cei mai banalizați termeni „voința unui popor”. Este o privire din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
nu mai exista decât în jurul Iașului, iar în 1919 era mai mare decât este astăzi. C.Ș.: Și eu cred în această putere de regenerare. Și poate că nu e vorba despre o boicotare a istoriei, ci numai despre un simț istoric ce-i face pe români să aștepte momentul prielnic. Și poate ceea ce numim pasivitate s-ar putea să fie răbdare. A.B.: Da, experții nu țin seama de ceea ce s-a întâmplat cu această țară în ultima sută de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
fost și ce a fost, e greu să înțelegem lumea în care trăim, cu psihologiile ei aberante și, desigur, mișcările istoriei, uneori lente, abia perceptibile, alteori rapide, brutale. Istoria: violentă, dură, a lovit fără cruțare într-o lume lipsită de simțul tragicului, unde, ca în practicile magice, ceea ce nu se știe sau simte se neagă, unde totul se negociază, iar „merge și așa” este unul dintre zeii tutelari. După ani de lungă și chinuitoare amorțire, după o lungă împietrire a timpului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
cu lumea? În paranteză fie spus, nu descopăr, din păcate, nici o diferență între ceea ce pricepeau securiștii și activiștii de ieri și mulți dintre cei de azi, unii chiar tineri, care pretind că au citit cărțile generației mele. Lipsa culturii, a simțului realității și al celui istoric este uluitoare. Vechii activiștii negând aceste cărți își apărau posturile, noii calibani vor posturi, vor în băncile din față ale culturii folosind exact aceleași mijloace. Apoi, cine și-ar fi putut imagina că astăzi, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
adevărat în măsura în care îl face pe cititor să râdă, să plângă, să cânte, sau, cel puțin, îi luminează intelectul. Mai important este însă efectul transformării generând șocul stării de conștiință, care îl face pe cititor conștient. Deși oamenii au dintotdeauna cinci simțuri, aceștia nu văd cu adevărat, nu aud, nu pipăie, nu gustă, nu simt ce e în interiorul lor și dincolo de ei. Poezia produce o stare de înțelegere, lăsându-l pe cititor să conștientizeze cu adevărat ce se află acolo. Oscar Wilde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
aprigului cugetător Cioran m-au animat și pe mine, ca și pe nu puțini alții! Personal am scris și încă mai scriu pentru că trăiesc, pentru ca să trăiesc, iar nu de teamă ca să nu mă sinucid!... Cioran a avut și un anume simț al umorului, umor care mă caracterizează și pe mine, am numit și unele cărți de versuri de ale mele în ăst fel: Umor cu dinți...; Ironia moderată...; Bârfitor la colț de univers... (titlu inspirat de Cioran), și altele. De ce să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
criză continuă și asta o împinge înainte, mai încet decât restul însă. Când ea nu te satisface îți inventezi tu școala ta, important e să ai o țintă în care să crezi. Omul e doar Capul, restul sunt anexe supuse simțurilor, slăbiciunilor. Le faci și lor voia, cu moderație. Dar Capul e stăpânul, cu el te duci la școală, cu el te întorci acasă. Acum, la optzeci de ani, când nu-mi mai este foame, nici sete, nici frig, nici cald
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de orice natură au fost practicate de când lumea, fiind însoțite, tot de atunci, de bârfe, comentarii răutăcioase, clevetiri și acuzații de partizanate de gașcă sau interese etc. Fatalmente și juriile sunt subiective întrecând uneori, de prea multe ori limitele bunului simț. Plăcerea de a primi un premiu este mare, face bine oricui. Se spune că premiile onorează și etica juriilor Chiar și prestigiosul Nobel iscă aprinse controverse, făcând grave erori de valorizare. Istoria Nobelului pentru literatură abundă în omisiuni impardonabile. Nominalizarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]