17,517 matches
-
gaița albastră ("Garrulus glandarius"), cinteza ("Fringilla coelebs"); reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lacerta viridis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, situri arheologice, zone de agrement); astfel: Reportaje Videoreportaje
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
bătut monede”. Pe aversul monedei, evanghelistul Marcu, patronul cetății, înmânează dogelui Veneției drapelul purtător al unei cruci; circular, în latină: S[anctus] M[arcuș] VENET[iae], în română: „Sfanțul Marcu al Veneției”. Pe revers, circular, figurează legendă, în limba latină: SIT Ț[ibi] XPE (Christe) DAT[uș] Q[uem] Ț[u] REGIS IȘTE DVCAT[uș]:SIT Ț XPE DAT Q Ț REGIS IȘTE DVCA, adică SIT TIBI, CHRISTE, DATUS QUEM TU REGIS, IȘTE DUCATUS, în română: „Ție, Hristoase, îți este dat
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
unei cruci; circular, în latină: S[anctus] M[arcuș] VENET[iae], în română: „Sfanțul Marcu al Veneției”. Pe revers, circular, figurează legendă, în limba latină: SIT Ț[ibi] XPE (Christe) DAT[uș] Q[uem] Ț[u] REGIS IȘTE DVCAT[uș]:SIT Ț XPE DAT Q Ț REGIS IȘTE DVCA, adică SIT TIBI, CHRISTE, DATUS QUEM TU REGIS, IȘTE DUCATUS, în română: „Ție, Hristoase, îți este dat să stăpânești acest ducat.” Țechinul s-a numit, mai întâi, ducat (în ). Din 1283, era
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
iae], în română: „Sfanțul Marcu al Veneției”. Pe revers, circular, figurează legendă, în limba latină: SIT Ț[ibi] XPE (Christe) DAT[uș] Q[uem] Ț[u] REGIS IȘTE DVCAT[uș]:SIT Ț XPE DAT Q Ț REGIS IȘTE DVCA, adică SIT TIBI, CHRISTE, DATUS QUEM TU REGIS, IȘTE DUCATUS, în română: „Ție, Hristoase, îți este dat să stăpânești acest ducat.” Țechinul s-a numit, mai întâi, ducat (în ). Din 1283, era bătut în aur, după modelul florinilor din Florența: 3,60
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Aceasta se află în apropierea zonei de contact al Munților Plopișului cu Munții Meseș (în apropierea izvoarelor Barcăului) și se suprapune sitului de importanță comunitară Tușa - Barcău. Arealul reprezintă o zonă naturală constituită pe șisturi cristaline acoperite cu conglomerate (gresii, argile și nisipuri), ce include un sector de pădure (făgete pure de dealuri și făgete amestecate), o zonă de pajiște și două
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
conglomerate (gresii, argile și nisipuri), ce include un sector de pădure (făgete pure de dealuri și făgete amestecate), o zonă de pajiște și două izbucuri ("Izbucul Mare" și "Izbucul Mic") cu un impresionant debit de apă. Aria protejată se suprapune sitului Natură 2000 - "Tușa - Barcău" și dispune de tipuri de habitate cu păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" (păduri dacice de fag și carpen cu vegetație de colțișor). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
care leagă localitatea Hida de Gâlgău Almașului. Instituirea regimului de arie protejată s-a făcut prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Rezervatia naturală suprapusa sitului Natură 2000 - "Racâș - Hida" este o zonă deluroasa în bazinul superior al văii Jernăului (afluent de stânga al râului Almaș), cu rol de protecție pentru o comunitate de narcise ("Narcissus stellaris" și "Narcissus augustifolius"); specii floristice cunoscute de localnici sub
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
alior ("Euphorbia cyparissias"); precum și mai multe specii din familia gramineelor, printre care: pir ("Agropiron repens"), golomăț ("Dactylis glomerata"), iarba-vântului ("Nardus strictă") sau iarba-câmpului ("Agrostis tenuis"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective turistice (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii naturale protejate), astfel:
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
celor folosite vara de crescătorii de animale și "hund" - câine. Este cunoscut și sub denumirile alternative: "Buhund nordic", "Spitz nordic" sau "Ciobănesc norvegian". Scheletele unor șase câini, identice cu cele ale câinilor cunoscuți astăzi, au fost descoperite de arheologi în situl Gokstad (1880, în Sandefjord, un loc din apropierea capitalei Oslo), depuse în mormântul unui nobil viking ce a trăit aproximativ în anul 890. Studiile arheologice au concluzionat că vechii nobili vikingi, când mureau, erau îngropați laolaltă cu cele mai mai de
Buhund norvegian () [Corola-website/Science/323007_a_324336]
-
se face pentru prima oară, tot de către Racoviță, la Cluj în 1920 prin înființarea Institutului de . Fiind o disciplină de sinteză ea implică mai multe științe, unele mai generale altele mai specializate. Spe exemplu arheologia și antropologia găsesc în peșteră situri ideale de cercetare, hidrologia explică circulația apei în carst, etc. Cum îi spune și numele se ocupă cu studiul viețuitoarelor din peșteri. Acestea se pot împărți în trei categorii după relația lor cu peștera. Cele care ajung accidental în peșteri
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
similarități atât cu Bulldog-ul Englez cât și cu Pug-ul (Mops-ul), și probabil că se înrudește cu fiecare. O informație interesantă este aceea că schelete ale unor câini foarte asemănători (denumiți "Chincha Bulldog") au fost descoperite în 1937 într-un sit funerar din zona centrală a statului Peru, datat 1400 e.n. Dar o astfel de origine se consideră, totuși, ca fiind prea "îndrăzneață" și insuficient fondată. În Anglia, noii "bulldogi de buzunar" ajunseseră foarte populari la începutul secolului al XIX-lea
Bulldog francez () [Corola-website/Science/323045_a_324374]
-
ale Buzăului și Ialomiței. Se întîlnesc aici 3 tipuri de zone de vegetație datorită unei mari varietăți de condiții de microclimat: stepă, silvostepă și pădure. Au fost desemnate aici următoarele arii protejate: Dealul Istrița aflat la nivelul zonei somitale și situl Stânca Tohani aflat în arealul de vest. Administrativ se întinde pe teritoriul județelor Buzău (preponderent) și Prahova. Spre sud se află în apropiere DN1B împreună cu Magistrala CFR 500 - pe porțiunile dintre Buzău și Ploiești, iar spre est DN10 Buzău - Brașov
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
mai apropiate aeroporturi se află la București și Brașov. Vârful Istrița este suport pentru relee de radiodifuziune și de televiziune. Pe platoul somital, se află o stație de monitorizare seismică. La nivelul dealului Istrița au fost desemnate următoarel arii protejate (situri de importanță comunitară): În imediata vecinătate:
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
fie atribuit culturii , a cărei culturi îi sunt specifice figurinele, și care a avut un maxim de dezvoltare în perioada 400 îCh - 200 dCh. Artefactele au fost descoperite în 1943 în timpul operațiunilor miniere din zonă. Arheologul Bernard Fagg a investigat situl și cu ajutorul localnicilor a descoperit multe alte artefacte , printre care și furnale de topire a fierului. Primii locuitori s-au așezat cu mult înainte de prima menționare a topirii fierului, dovedit printr-o mostră de lemn carbonizat găsit în 1951 și
Nok () [Corola-website/Science/323137_a_324466]
-
în al doilea război mondial. Și în ianuarie 1999 defileul a fost teatru de bătălie între jandarmi și minerii conduși de Miron Cozma. La sud de orașul [[Bumbești-Jiu, pe malul stâng al Jiului, se află [[Castrul roman de la Bumbești-Jiu (2)]]. Situl arheologic "Vârtop”, datează din Epoca romană, este înscris în Lista monumentelor istorice din anul 2010, la nr. crt. 18, cod LMI GJ-I-s-B-09127 dar este total părăsit și nepăzit. Tismana” [[Categorie:Localități în județul Gorj]] [[Categorie:Turismul în județul Gorj]]
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
Secretariatului. Membrii Biroului Permanent publică regulat articole în reviste de specialitate sau contribuie ca și autori la cărți și alte publicații din domeniu. Biroul Permanent publică în mod regulat și menține on-line Convențiile, împreună cu manuale de aplicare a acestora pe situl oficial al Conferinței, www.hcch.net. Acesta prezintă informații generale cu privire la Conferința de la Haga, precum și informații detaliate și actualizate cu privire la Convențiile de la Haga: texte ale convențiilor, rapoarte complete de stare, bibliografii, informații cu privire la autoritățile desemnate în cadrul convențiilor privind judiciarul și
Conferința de la Haga privind dreptul internațional privat () [Corola-website/Science/323210_a_324539]
-
înscrie în Forța Civică și devine vice-președinte al formațiunii. O lună mai târziu, candidează pentru un post de deputat de Timiș din partea Alianței România Dreaptă, formată din PDL, FC, PNȚCD, nefiind însă ales. Activitatea sa actuală se poate urmări pe situl asociației 21 Decembrie din București, pe care o conduce. Interviuri
Teodor Doru Mărieș () [Corola-website/Science/323226_a_324555]
-
(în ebraică:גיחון, denumirea ulterioară în arabă نبع أم الدّرج Ayn Umm-Daradj sau نبع أم الدرجNab'a Umm-Daradj = Izvorul Mama Treptelor, sau pentru arabii creștini Ayn Sit Maryam - Izvorul Fecioarei Maria ,în franceză Fontaine de la Vierge, în engleză Virgin's Fountain - Făntâna Fecioarei este un izvor natural care tâșnește în valea râului Kidron, la o înălțime de 636 m deasupra nivelului mării. În vechime era principala sursă
Ghihon () [Corola-website/Science/323268_a_324597]
-
distanță de 9 km de orașul Suceava, întinzându-se de pe malul drept al râului Suceava și până la Dealul Teișor, cea mai înaltă cotă din Podișul Sucevei. Teritoriul satului Mihoveni a fost locuit încă din Epoca de pietră, aici aflându-se situl arheologic "Cahla Morii". Situl arheologic de la Mihoveni "Cahla Morii”, aflat la 2 km de sat, este înscris în Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004 cu codul LMI . Cercetările arheologice întreprinse în stațiunea arheologică de la Mihoveni-"Cahla Morii
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
de orașul Suceava, întinzându-se de pe malul drept al râului Suceava și până la Dealul Teișor, cea mai înaltă cotă din Podișul Sucevei. Teritoriul satului Mihoveni a fost locuit încă din Epoca de pietră, aici aflându-se situl arheologic "Cahla Morii". Situl arheologic de la Mihoveni "Cahla Morii”, aflat la 2 km de sat, este înscris în Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004 cu codul LMI . Cercetările arheologice întreprinse în stațiunea arheologică de la Mihoveni-"Cahla Morii", începând cu vara anului
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
846m pe o culme aparținătoare al Vârfului Suru, culme care se află la granița dintre localitățile Racovița și Avrig. Poziția sa a fost menționată în studiile de specialitate pe baza unor observații de teren și ulterior doar speculată. Accesul la situl arheologic al cetății se poate face în principal pe trei directii: Valea Mârșei este pârâul care preia in cursul său cele trei pâraie din culmea cetății numite: Valea Cetății, Valea Foii și Valea Sasului. Mai există în acea zonă și
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
de vegetație. Analizând topografia zonei precum și unele indicii al existenței unor structuri de apărare sau semne de amenajări interioare, a fost executată o secțiune lată de 1,5m și lungă de 7m în partea inferioară terasei pe care se afla situl. Secțiunea în cauză a intersectat o denivelare și a ajuns la una din gropile din interiorul prezumtivei incinte. Vizual s-a constat existența de incinte evidente și continue doar în partea de nord-est. Din acest motiv au fost practicate, doar
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
În caseta 3 și secțiunea a II-a este de reținut următoarele: În total s-au făcut 10 secțiuni și ca urmare nu s-a descoperit niciun vas ceramic sau alte piese arheologice. S-a constatat că starea actuala a sitului este rodul acțiunii vegetației și a unor căutători de comori, după părerea dr. P.B.Munteanu, aceștia nu ar fi căutători ocazionali, ci militari, ținând cont de dimensiunea gropilor identificate în interiorul fortificației. Militarii fiind identificati de către arheolog ca făcând parte din
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
de represalii pe care o ducea domnitorul muntean Vladislav - Vlaicu împotriva regelui maghiar Ludovic I. Câțiva ani mai târziu aceiași țărani se răscoală din nou împotriva oficialităților săsești. În 2009, dr.Petre Beșliu Munteanu a descoperit pe teritoriul comunei Racovița situl unei cetăți a cărei datări încă nu este cunoscută. P.B.Munteanu a început o campanie de atragere de tineri pasionați de istorie pentru a începe campania de cercetări arheologice.
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
252 de ha de pădure și 6 ha de mlaștină). Aceasta reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure, tufăriș, pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă, mlaștini) aflate în lunca stângă râului Olt. Aria protejată se suprapune sit-ului sitului de importanță comunitară omonim. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Oltului. Aria naturală dispune de tipuri de habitate naturale cu
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]