18,686 matches
-
Cine vorbește seamănă, cine asculta culege; • Vorba multă, sărăcia omului; • Numai cu vorba nu se face ciorbă; • Ce poți face azi nu lasă pe mâine; Omul cinstește haină, nu haină pe om; Mai bine să-ți pară rău că ai tăcut decât că ai zis; • Omul nu trăiește să mănânce, ci mănâncă să trăiască; • Unde școală se ivește, pământul se mbogățește; • Foamea face bucățele mai bune; • Nu pune paie pe foc; Ce-i în mână nu-i minciună; • Lucrul bine început
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cele de mai sus medicul pune diagnosticul de hipertensiune arterială, bazându-se și pe simptomele de mai jos. Simptome: Deși hipertensiunea arterială afectează și ucide într-o proporție foarte mare, nu prezintă nici un simptom de avertizare caracteristic, fiind numită “ucigașul tăcut”. Se poate ca la început, în stadiile inițiale ale bolii să apară: stări de agitație nemotivate, insomnii, dureri de cap, nervozitate, zgomote în urechi (vâjâituri, pocnituri), amețeli, tulburări de vedere, simptome puse mai ales pe seama oboselii neexplicate. 90 Hipertensiunea arterială
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
luxuriante ochiuri de apă, și o amplă vegetație ilustrează tainic prezența omului. O inaltă, discretă umanitate, un cald climat afectiv, în culori de o rară și suavă pace interioară, uneori calme și luminoase culori, dau peisajului vibrație, transparență, mobilitate. Casele tac, dar la malul apei corăbii în repaus își așteaptă oaspeții într-un decor magnific, sacerdotal. O confesiune, împărtășind respectul pentru artă și cultură, acuarela devine o superbă variantă a poeziei, comunicând cu avânt o delicată viziune a realității. Surprinzător, marturia
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
țipat cocoșii târziu și fără sens. Ileana, care doarme cu porcii de tărâțe, s a pus să mulgă vacii lapte stelar din țâțe, pământului să mulgă răcoare de cartof. Toamna bacoviană geme-n ferestre: of! - Prietene, dă-mi mâna și taci; așa; dă mi mâna. Privește curtea, porcii, și, râcâind țărâna, cocoșii albi. Privește: sufletul meu e trist. O, Taliarh, acuma, ca și-n trecut, exist, și beau din vinul ăsta, și beau din cupa asta . Vechilul tot nu știe ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
poftea să ia loc, în timp ce Clevetici făcea fețe-fețe. „E-n regulă, zicea directorul, continuă, te rog. Hai, că ziceai bine. Ai răm as la ch estia cu. . . E bine să audă și dumnealuiʺ. Cel demascat nu m ai putea să tacă. Și uite așa Topârceanu a scăpat de șo! șo! șo ! la ureche. „Timpul întărește prieteniileʺ, spunea Sadoveanu. „Dar slăbește dragosteaʺ, îl completa Topârceanu, omul măsu rilor im ediate. Pe când se afla odată la Fălticeni, i am arătat lui Topârceanu niște
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu era de aceeași părere, și prețuia în vârful limbii și-n nări noblețea anilor vinului de la Cotnari. Domnul abate de Marenne împingea plăcerea și mai departe: sim țind în el năvală de sentimente de recunoștință, și le înfrâna și tăcea într-o reculegere pioasă, gustând necontenit, puțint el și de licat. într-această primă parte a ospățului, răzășița lui Griga intră cu claponii în țiglă. Atunci și Griga s e duse l a beciul lui și mai aduse un urcior
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
împletită și cu barba fără sfârșit?” - Vinul însă e fără rival... vorbi el către Ruset, cercând să-l scoată din gânduri negre. Atunci boierul, fără să mai păstreze nici cel mai mic respect pentru cântările artiștilor, le făcu semn să tacă și răcni la ei, zvârlindu le câteva bucăți de pâine și rămășiți d e friptură; și ținu domnului Marenne un discurs. întăi crezu de cuviință să râdă zgomotos. - Domnule abate de Marenne - zise el - bine e să bei vin bun
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Marenne un discurs. întăi crezu de cuviință să râdă zgomotos. - Domnule abate de Marenne - zise el - bine e să bei vin bun, rău e să umbli după aceea. Deci, să mai stăm aic i, cât avem ulcioare. Bine-i să taci, dar mai bine i să spui prostii. Rău e să nu bei. Și mai rău e să bei vin prost, după c e ai bău t vin bun. Așa că trebuie să isprăvim ulcioarele pecetlu ite. Căc i vinul ales, domnule
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
răspunde ră stit. E destul de tânăr, ofițerul, și-mi vine a crede că încearcă oarecum sentimentul elevului căruia i se oferă emoționantul prile j de a s ta de vorbă cu unul din autorii reproduși în manualele școlare. Păstorel nu tace, prinde aripi și plutonierului vigilent care intervin e în dis cuție îi trântește: „ Dumneata să știi că eu nu sunt numai scriitor, ci și căpitan de tunari.” O dată cu vorbele acestea s ar zice că pereț ii înșiși pier și că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cât și în “sanctuarele” virale (sistem nervos, ochi, organe genitale). În ganglionii limfatici multiplicarea virală intensă este urmată fie de integrarea ca provirus a genomului viral în genomul celulei gazdă, fie de eliberarea în circulație. La nivelul sanctuarelor, virusul rămâne “tăcut” (latent), dar în anumite condiții se poate reactiva, regenerând infecția sistemică. Ineficiența răspunsului imun este explicată de variabilitatea genetică deosebit de crescută, latența virusului prin integrare în LT și alte celule cu receptori CD4, distrugerea LT CD4, disfuncția limfocitară cu secreție
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
DE TOAMNĂ Coboară umbrele înserării. Mingea de foc a soarelui se rostogolește printre dealurile aurii. Frunzele ruginii ale copacilor cad una câte una, formând un covor foșnitor. Miroase a pământ ud după ploile din ultima vreme. Izvorul suspină, iar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase, păsărelele adorm în pomii dezgoliți. Umbre prelungi se întind pe trotuar. Mândra lună risipește din întunericul nopții raze blânde ce acoperă pământul. Liniștea coboară, iar noaptea vine
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
deal, oamenii culeg viile și pregătesc pământul pentru anul viitor. În sfârșit, primul văl de brumă argintie se lasă peste pământ. Semn că iarna este foarte aproape. Norii fug goniți de vânturile înălțimilor. Pădurea are în răstimpuri înfiorări întunecoase și tace melancolică. Ea este o orgă strălucitoare din care vântul cântă o melodie tristă. Cu un văl de promoroacă, iarna a sosit și totul în jur este albit de mantia ei argintie. Pădurea cea de odinioară este îmbrăcată toată în alb
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
venit, primăvară ! Alexandru Purice BASMUL TOAMNEI După o vacanță lungă, de neuitat, a venit în sfârșit toamna. S-a așezat încet plapuma caldă de frunze. Miroase a pământ reavăn după ploile din ultima vreme. Izvoarele încă mai suspină, dar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase, păsărelele adorm în pomii dezgoliți. Umbrele prelungi se întind pe trotuar. Priveliștea e încântătoare.În fața ochilor, apar nuanțe de culori diferite care îți încântă vederea. În serile
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
DE TOAMNĂ Coboară umbrele înserării. Mingea de foc a soarelui se rostogolește printre dealurile aurii. Frunzele ruginii ale copacilor cad una câte una, formând un covor foșnitor. Miroase a pământ ud după ploile din ultima vreme. Izvorul suspină, iar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase păsărele adorm în pomii dezgoliți. Umbre prelungi se întind pe trotuar. Mândra lună risipește din întunericul nopții raze blânde ce acoperă pământul. Liniștea coboară, iar noaptea vine
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
materia ; astfel lumina a fost creată din nimic prin Cuvânt. Are un aspect filozofic în sintagma : Cuvântul e de aur, iar tăcerea de platină. Oricine poate avea darul de a vorbi frumos, dar nimeni nu poate avea darul de a tăcea atunci când trebuie, altfel putem considera că ne trezim vorbind. La început, a fost Cuvântul-la această propoziție, Sf. Iustin Martirul și Filozoful a dezvoltat o adevărată teorie. El spune că fiecare dintre noi posedă o sămânță din înțelepciunea logosului, noi fiind
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
României, în mod frecvent, fără accepțiunea poporului nostru, a conducerii de stat și debitează cu ocazia unor reuniuni secuiești o serie de idei separatiste, incitând la secesiune și în final la dezmembrarea Statului Național Unitar Român. Cei de la Poarta Europeană tac, nu suflă o vorbă, ziarele din occident de asemenea, în schimb oficialitățile române, jurnaliștii sunt într-o alertă permanentă. De ce tace Bruxelles-ul în această chestiune foarte serioasă și în același timp periculoasă de atentat la integritatea și suveranitatea statului
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
de idei separatiste, incitând la secesiune și în final la dezmembrarea Statului Național Unitar Român. Cei de la Poarta Europeană tac, nu suflă o vorbă, ziarele din occident de asemenea, în schimb oficialitățile române, jurnaliștii sunt într-o alertă permanentă. De ce tace Bruxelles-ul în această chestiune foarte serioasă și în același timp periculoasă de atentat la integritatea și suveranitatea statului român? Din acest motiv, pe care eu l-am sesizat de la început, că a devenit o Huniune Europeană. Termenul de Uniune
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
des în România postdecembristă: „Vin ai noștri, pleac-ai noștri, noi rămânem tot ca proștii”! Actualul președinte al României, de două ori suspendat de Parlament, caz unic în Europa, agită spiritele și așa încinse în societatea noastră aflată în derivă. Când tace, într-un interval de timp mai mare, națiunea română își dă seama că în mintea sa coace un gând rău. Am folosit verbul „coace” fiindcă nu există altul mai potrivit pentru creierul său fierbinte în permanență. Nu există o clipă
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
-i ridică osanale, „găozari, sau țigani împuțiți”. Probabil, că șefii statelor din cadrul U.E. și chiar președintele american, Barack Obama ar trebui să se inspire din limbajul colorat al lui Traian Băsescu și al celor din anturajul său. Când Traian Băsescu tace o săptămână sau două, această perioadă este numită liniștea dinaintea furtunii. Mintea diabolică a acestui marinar de carieră poate debita orice în societatea românească pe care o terfelește în orice moment. Ridicând minciuna la rang de absolut, închipuindu-și că
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Poem liric în onoarea lui Bachus; p. ext. poem liric caracterizat prin inspirație entuziastă. 2. Fig. Elogiu exagerat, în termeni bombastici, adus cuiva. - Din fr. dithyrambe, lat. dithyrambus. Sursa : DEX '98 footnote> din antichitate, în cinstea zeilor greci. Deși a tăcut o perioadă de timp, fostul președinte al României, domnul Emil Constantinescu a ieșit public cu declarații fulminante. În „Jurnalula Național” din 6 septembrie 2012 , domnia sa afirmă că Traian Băsescu a divizat populația Românie, a produs disensiuni chiar în cadrul familiilor din
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
și dezastrele fatale care se înlănțuie necontenit.” Ocupația eroului nu are deloc legătură cu ceea ce simte personajul feminine. “Eu mă jucam cu franjurile fularului. Pentru fiecare mărturisire a Irinei apucam câte un franj, numărându-le în același timp. Și cum tăcuse înainte de a fi terminat jocul meu, i-am pus o întrebare ca s-o fac să continue (întrebare fără conținut, doar din plăcerea de a prelungi jocul): <<Și dacă aș pleca?>> <<Aș muri.>> Rețin după atâția ani: erau 27 de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
lui Mary Daly: „Până la urmă, rând pe rând misoginii acceptă ca femeile să învețe, acceptă ca ele să îi învețe pe alții. Ceea ce nu pot ei suporta și tolera este însă faptul că femeile pot gândi cu mintea proprie!”. Să tăceți despre voi! Să tăceți despre „origini”, mai ales despre ale noastre ca indivizi. În peisajul nostru retardat în care glasul cultural al femeilor despre femei este în genere înăbușit, deturnat, convertit la misoginism sau măcar ignorat, o femeie rupe liric
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
urmă, rând pe rând misoginii acceptă ca femeile să învețe, acceptă ca ele să îi învețe pe alții. Ceea ce nu pot ei suporta și tolera este însă faptul că femeile pot gândi cu mintea proprie!”. Să tăceți despre voi! Să tăceți despre „origini”, mai ales despre ale noastre ca indivizi. În peisajul nostru retardat în care glasul cultural al femeilor despre femei este în genere înăbușit, deturnat, convertit la misoginism sau măcar ignorat, o femeie rupe liric tăcerea despre adevărul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nu gândesc și comunică în coduri specifice regnului animal: Oricât de diferite ar fi ca intelect, vârstă și infățișare, capătă un aer comun, de specie, seamănă între ele, așa cum ni se pare că toate pisicile seamănă, sau găinile. Neputând să tacă, dat fiind că sunt incapabile de comunicare, în mod rațional, două femei vor recurge imediat la limbajul și conceptele minimale de contact ale altei specii, căci mintea lor este o minte colectivă, un covor psihic în ale cărui noduri se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Acest tip de libertate nu îi cutremură pe paznicii virtuților femeiești pentru bunul motiv că nu de libertatea de exhibare trupească se tem ei, ci de cea de exprimare. Știm sigur că în tradiția noastră iudeo-creștină „instituționalizată” femeile trebuie să tacă: în biserică, în politică, în cultură, în mass-media, să tacă inclusiv despre femei, căci ele nu-și pot fi cap. În biserică să își vadă de rolurile lor specifice: să vândă lumânări, să spele podele, să pregătească o colivă. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]