15,817 matches
-
deci partea anterioară a lucrurilor, în om, mai ales chipul, apoi masca și, mai târziu, rolul, caracterul, atitudinea”. Se pare că, din cauza pronunției greșite a cuvântului grec din partea romanilor, argument de nesusținut, s-a ajuns la termenul latin persona, de la verbul personare, cuvântul persona având semnificația de „mască”, folosită cu scopul de a amplifica vocea pentru a ajunge la toți spectatorii. Însă raportul dintre persona cu contextul lingvistic grec nu este liniar. La romani, persona este diferită de „chip”, în timp ce în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
substantia, asemenea grecescului hypostasis. Acesta poate fi „un anumit om”, sau în general „un anumit «acesta»„ (tode ti), adică un individ determinat. Un alt concept folosit de Boethius, care derivă de la Aristotel, este cel de „natură”, corespondent al termenului physis (verbul grec phuô), care se referă la „naștere” (verbul latin nascor cu participiul natum), adică un om este om deoarece s-a născut din părinți umani. La Aristotel, termenul de natură este sinonim cu cel de esență (ousia). De asemenea, termenul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
anumit om”, sau în general „un anumit «acesta»„ (tode ti), adică un individ determinat. Un alt concept folosit de Boethius, care derivă de la Aristotel, este cel de „natură”, corespondent al termenului physis (verbul grec phuô), care se referă la „naștere” (verbul latin nascor cu participiul natum), adică un om este om deoarece s-a născut din părinți umani. La Aristotel, termenul de natură este sinonim cu cel de esență (ousia). De asemenea, termenul „rațional” la Boethius traduce grecescul logon ekhon, unde
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în evoluția lui Augustin începutul unei „schimbări culturale și religioase radicale” și întărește baza teologico - antropologică cu conceptul de „Dumnezeu ca substanță spirituală” și omul „creat după chipul și asemănarea Lui”. În Comentariul la Cartea Genezei, Augustin crede că prin verbul la plural, „Să facem!” se vrea să se indice superioritatea naturii umane și avertizează că „cuvântul creator nu a fost distins de actul creator, ci ambele au fost simultane, deoarece aici se spune: Să facem!”. Superioritatea naturii umane față de alte
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
mereu prin tentative de către omul rațional, luând în considerare (societate - umanitate) toate valorile și nonvalorile care converg în diferitele moduri de comportament. 2.1.2 A. Leonard - natura și cultura Termenul „natură” provine, în limba latină, din participiul natus al verbului nasci (nascere) care înseamnă „situația nativă a unei ființe”, un termen care, după concepția autorului nostru, se opune termenului „cultură”, dacă natura este analizată doar din punct de vedere biologic, ca „omul incult” (acest concept se apropie de viziunea lui
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
n exprimarea trebuie să fie concisă, prin propoziții afirmative simple n se vor evita cuvintele cu înțeles neclar, ambiguu sau interpretabil, de genul; îmbunătățire, perfecționare, întărire, etc.; n se va reduce pe cât posibil numărul adjectivelor; n se va acorda atenție verbelor, pentru că acestea definesc acțiuni (mai potrivite pentru misiune), iar obiectivele sunt stări n în formularea obiectivului nu trebuie inclusă calea de atingere a acestuia n acolo unde este posibil, se menționează grupul țintă. Obiectivele se pot clasifica în: n obiective
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
16 km). 49 H. Monteilhet, Néropolis. Roman des temps néroniens, Julliard/Pauvert, Paris, 1984, p. 156. 50 Termenul roman "colonie" traduce termenul grec apoikia: fondarea unui nou oraș independent de către un grup de emigranți. Acesta este derivat din latină din verbul colere (a cultiva, a locui un loc) prin intermediul numelui colonus (cultivator, țăran). Colonia era un grup de cetățeni romani care populau un loc, pustiu sau cucerit în dauna locuitorilor săi inițiali. Cuvântul "colonie" apare în franceză (în sensul roman al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care rezulta din automatismele autoreglate. Este vorba de "cibernetică", un cuvânt derivat din greacă. Adjectivul grec inițial însemna "specific cârmaciului", iar substantivat, "arta de a cârmui", ba chiar, la Platon, cea de a guverna. Termenul provine, la rândul lui, de la verbul Kubernein (a cârmui), în care poate fi recunoscută rădăcina cuvintelor guvern și a guverna. Wiener îl folosește pentru prima dată în Cybernetics, or Control and Communcation in the Animal and Machine (1948). În prezent, de exmplu, anumite vinuri franceze posedă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
caracter preponderent descriptiv: M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, Artur Gorovei, Despre descântece, Elementul popular în literatura cultă și Legenda arborilor îmbrățișați, N. I. Apostolescu, Frunză verde, Th. D. Speranția, Frunză verde în poezia populară ș.a. Notabile sunt lucrările Verbul plastic în creațiunile poporane de B. Delavrancea, Despre muzica populară românească și culegerea ei de Tiberiu Brediceanu, Icoanele pe sticlă la românii din Ardeal de Ion Mușlea, Noima variantelor din poezia populară, Crăciunul și cei trei crai de la răsărit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
în cultul lui Dionysos, imagine a lumii în eterna unduire între teluric și uranic. Prin această paradigmă arhetipală a interpretat B., între primii, capodoperele literaturii populare românești, poezia eminesciană și sculptura lui Brâncuși. Într-o generație cu sensibilitatea răscolită de verbul lui Pârvan, eseistul a contribuit la consolidarea mitului tracic, avatar interbelic al celui dacic. Fără să realizeze o teorie a culturii de consistența celei a lui Blaga, B. a abordat domeniul cu febrilitatea imaginativă a poetului. Fastul lexical și solemnitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
în această poezie. 5. Propune sinonime pentru cuvintele: cărări, crengi, străbat. 6. Scrie propoziții în care cuvântul pline să aibă sensuri diferite. 7. Construiește propoziții în care cuvintele iar și des să se ortografieze altfel decât în text. 8. Analizează verbele din a doua strofă a poeziei. 9. Ce parte de vorbire reprezintă cuvîntul "i" în "umbrai"? Alcătuiți o propoziție în care cuvântul "i" să fie altă parte de vorbire învățată decât cea din text. 10. Găsește verbul cu care se
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
text. 8. Analizează verbele din a doua strofă a poeziei. 9. Ce parte de vorbire reprezintă cuvîntul "i" în "umbrai"? Alcătuiți o propoziție în care cuvântul "i" să fie altă parte de vorbire învățată decât cea din text. 10. Găsește verbul cu care se înrudește fiecare substantiv de mai jos: umbră, frunză, gând, soare. 11. Realizează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să integrezi și un dialog imaginar între tine și pădure, la început de primăvară. *Sugestii de lectură
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
care sunt sentimentele poetului față de mama sa. 5. Argumentează că textul dat este un text liric (2-3 enunțuri). 6. Alcătuiește propoziții în care cuvântul „a întinde" să aibă sensuri diferite. 7. Scrie cuvinte înrudite cu cuvântul „cinste". 8. Alătură șase verbe potrivite expresiei „mâna mamei". 9. Continuă șirul cu alte cinci substantive care caracterizează o mamă. 10. Alcătuiește o propoziție despre mama în care să folosești un verb la persoana a III-a, nr. singular, timpul prezent. Transformă apoi propoziția schimbând
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
aibă sensuri diferite. 7. Scrie cuvinte înrudite cu cuvântul „cinste". 8. Alătură șase verbe potrivite expresiei „mâna mamei". 9. Continuă șirul cu alte cinci substantive care caracterizează o mamă. 10. Alcătuiește o propoziție despre mama în care să folosești un verb la persoana a III-a, nr. singular, timpul prezent. Transformă apoi propoziția schimbând verbul la persoana a IIa, nr. singular, timpul trecut. 11. Exemplificați în propoziții formele: zi-le, zile ai, a-i 12. Explică scrierea cu cratimă în: te-
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
potrivite expresiei „mâna mamei". 9. Continuă șirul cu alte cinci substantive care caracterizează o mamă. 10. Alcătuiește o propoziție despre mama în care să folosești un verb la persoana a III-a, nr. singular, timpul prezent. Transformă apoi propoziția schimbând verbul la persoana a IIa, nr. singular, timpul trecut. 11. Exemplificați în propoziții formele: zi-le, zile ai, a-i 12. Explică scrierea cu cratimă în: te-a crescut sărut-o 13. Scrie o compunere cu titlul: Un înger păzitor: mama
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
2. Scrie câte o însușire potrivită pentru fiecare copil care apare în text. Argumentează alegerea făcută. 3. Alcătuiește enunțuri cu cuvintele „Heidi" și „pășune", în care să folosești virgula, două puncte, punctul și semnul exclamării. 4. Formulează propoziții în care verbul a cuprinde să aibă sensuri diferite. Precizează sensul găsit, în paranteză. 5. Analizează cuvintele subliniate din text. 7. Scrie sub fiecare parte de propoziție întrebarea la care răspunde: Heidi smulse de pe pajiște smocuri de iarbă grasă. Albăstrelele îmbibau aerul cu
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
parte de propoziție întrebarea la care răspunde: Heidi smulse de pe pajiște smocuri de iarbă grasă. Albăstrelele îmbibau aerul cu parfumul suav și îmbietor. 8. Analizează predicatele din propozițiile de mai sus. 9.Formulează propoziții în care să ai ca predicat, verbul "a pluti", iar locul predicatului să fie, pe rând: a) la începutul propoziției; b) în mijlocul propoziției; c) la sfârșitul propoziției; 11.Realizați o compunere folosind ca sprijin următoarele cuvinte și expresii: iarbă grasă, desfată, au înflorit, parfum suav, minunate, arzător
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
a sta în așteptare; 6. Alcătuiți enunțuri cu alte sensuri diferite ale cuvintelor: rod și dor. 7. Introduceți în enunțuri proprii: cel, ce-l; nea, ne-a; orice, ori ce. 8. Scrieți substantivul și adjectivul care se poate forma de la verbul ―a binecuvânta". 9. Analizați gramatical cuvintele din propoziția: Cedric a dat scrisoarea bătrânului conte. *Sugestii de lectură: Citiți în întregime romanul și veți afla cum Cedric, prin felul său de a fi, a schimbat viața bunicului său. Citește cu atenție
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
fi la mâna cuiva a fi mâna dreaptă a cuiva a da o mână de ajutor a fi om cu dare mână 6. Alcătuiește propoziții în care cuvântul dor, să reprezinte părți de vorbire diferite. 7. Scoate din text, două verbe la timpul viitor și două verbe la timpul trecut. Introdu-le apoi, în enunțuri proprii. 8. Găsește în text un substantiv care poate fi și verb.Exemplifică într-o propoziție dezvoltată. 9. Transformă propoziția dezvoltată dată, în propoziție simplă. Am
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
mâna dreaptă a cuiva a da o mână de ajutor a fi om cu dare mână 6. Alcătuiește propoziții în care cuvântul dor, să reprezinte părți de vorbire diferite. 7. Scoate din text, două verbe la timpul viitor și două verbe la timpul trecut. Introdu-le apoi, în enunțuri proprii. 8. Găsește în text un substantiv care poate fi și verb.Exemplifică într-o propoziție dezvoltată. 9. Transformă propoziția dezvoltată dată, în propoziție simplă. Am simțit o răsuflare călduță pe obraz
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
care cuvântul dor, să reprezinte părți de vorbire diferite. 7. Scoate din text, două verbe la timpul viitor și două verbe la timpul trecut. Introdu-le apoi, în enunțuri proprii. 8. Găsește în text un substantiv care poate fi și verb.Exemplifică într-o propoziție dezvoltată. 9. Transformă propoziția dezvoltată dată, în propoziție simplă. Am simțit o răsuflare călduță pe obraz. 10. Analizează părțile principale de propoziție din: Eu tremuram de frig.Vitalis deschise ranița. 11. Imaginează-ți că l-ai
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
agoniei. Atît de natural decurge totul din împrejurările dramei și suferințelor mentale ale lui Lear, încît cu greu realizăm cît de mult crește această senzație în noi, determinată de imaginea plutitoare generală, ținută permanent în fața noastră mai cu seamă cu ajutorul verbelor folosite, dar și prin metaforă trupului uman în mișcare, chinuit, hărțuit, torturat, bătut, străpuns, biciuit, dislocat, flagelat, sfîrtecat, si, în final, zdrobit de stîncă". 1935 Teatrul evreiesc de stat din Moscova pune în scenă un interesant Rege Lear cu actorul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
contribuției fiecăreia dintre ele la finanțarea sportului. CAPITOLUL 11. CULTURA, CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ ȘI CULTURA MANAGERIALĂ - CONCEPTE SPECIFICE IMPLEMENTĂRII MANAGEMENTULUI MODERN ÎN SISTEM SPECIFIC 11.1. Conceptul de cultură și principalele caracteristici ale acesteia Termenul de cultură își are originile în verbul din limba latină „colere”, care înseamnă a cultiva, a înfrumuseța. Evoluția înțelesurilor, a sensurilor noțiunii de cultură, este indisolubil legată de două elemente aflate în interacțiune sistemică: * primul se referă la individ, la evoluția și dezvoltarea omului, considerându-se că
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
luptând pentru menținerea semnului î. Adică, așa cum era și în cazul celorlalte semne care rămăseseră în alfabetul nostru, un semn pentru un sunet î din i era întrebuințat oricum la începutul cuvintelor, în cuvintele compuse - ca neîncetat, neîntrerupt - și în verbele de conjugarea a IV-a în rî și în derivatele lor: a urî, urît. Dar naționaliștii nu se îndurau să se despartă de â. Să nu se mai vadă limpede că român vine din romanus? Ca și cum cine știa latinește nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
punctele de vedere acestei cerințe: 1. suprimarea literei â - vestigiu al etimologismului - și înlocuirea ei peste lot cu î; 2. Suprimarea literei u final la substantivele, adjectivele și formele verbale terminale în i; bici, gălbui, întâi, atribui, îndoi, lăsai, voi (verb auxiliar) etc., deci atunci când e parazitară, necorespunzând realității fonetice; 3. întrebuințarea trăsăturii de unire și în cazurile unde se folosește - fără să mai fie nevoie de el - apostroful”. *** Liviu ONU65: „De bunăseamă că proiectul pentru o nouă ortografie a limbii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]