16,803 matches
-
IV-lea a profitat de dificultățile Austriei și a negociat cu regele Saxoniei și cu cel al Hanovrei crearea "Uniunii Prusiene", formată din 28 de state din cadrul Confederației 383. Concomitent, Prusia a atacat Danemarca, pentru a o face să-i cedeze Schleswigul și Holstein 384. La 6 aprilie 1848, fără declarație de război, Prusia intră cu armata în Schleswig și Holstein, iar la 23 aprilie zdrobește trupele daneze în Iutlanda. Presiunea Rusiei țarul amenința: Dacă nu se vor astâmpăra în Danemarca
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
între Prusia și Austria. După intervenții militare comune, la 30 octombrie 1864 a fost semnat tratatul de pace între Danemarca, de o parte, și Prusia și Austria, de altă parte. După "războiul Ducatelor", Prusia și Austria vor constrânge danezii să cedeze Schleswig și Holstein, administrate la început în mod colectiv de către cele două puteri (condominium 414). Abil diplomat, Bismarck a urmărit de la început anexarea celor două ducate, și ulterior s-a orientat spre un conflict deschis cu Austria. Înainte de a începe
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
iar Bismarck era acuzat în mod deschis de provocarea unui război fratricid 417. Va urma însă destul de repede triumful deplin al diplomației lui Bismarck. Zdrobiți la Sadova pe 3 iulie 1866, austriecii vor fi obligați să semneze pacea de la Praga, cedând Prusiei toate ducatele și provocând astfel dizolvarea Confederației germanice 418. În 1867, Bismarck, care anexase statele Germaniei Centrale, va impune principilor admiterea constituirii unei Confederații a Germaniei de Nord419, plasată sub conducerea regelui Prusiei, care regrupa toate statele germane de la
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
care Napoleon al III-lea le-ar fi reclamat în Germania, în schimbul neutralității din timpul războiului dintre Prusia și Austria pentru unificarea Reich-ului421. La cererile repetate ale lui Napoleon al III-lea, Bismarck a declarat că nu crede posibil să cedeze Franței teritorii germane de frontieră, decât în cazul în care populația acestor regiuni ar accepta. În privința Luxemburgului, nu a lăsat să se înțeleagă că ar fi fost de acord cu anexarea sa de către Franța 422. Atunci, într-un gest final
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
al Istoriei", o aventură alături de militarismul prusac 491, dar alegerea făcută de sultanul Mehmed al V-lea era cât se poate de logică: într-o Europă transformată în câmp de luptă, dorința de revanșă, în special contra Rusiei, în fața căreia cedase chiar o parte din Anatolia și insule din mările Egee și Mediterana. În august 1914 crucișătoarele germane "Goeben" și "Breslau" s-au refugiat în apele teritoriale ale Turciei, declanșând protestul Angliei. În 27 august, Poarta închidea Strâmtorile, iar la 21
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fost invitat să își trimită reprezentanții la Paris, pentru a lua act de condițiile stabilite de puterile învingătoare în vederea semnării păcii. Deși a considerat clauzele proiectului de tratat deosebit de grele, unele chiar imposibil de realizat, Germania a fost nevoită să cedeze în fața exigențelor aliaților. Nu au fost luate în considerare nici propunerile Ministerului de Externe german, exprimate prin vocea lui Ulrich Graf Brockdorff-Rantzau, care în problema reparațiilor de război se angaja să refacă distrugerile de pe teritoriul Belgiei și din nordul Franței
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cel mai greu de stabilit. Problema minorităților a făcut obiectul "Tratatului minorității poloneze" (micul Versailles), semnat la 28 iunie 1919, la scurt timp după semnarea Tratatului de pace cu Germania 542. Poznan și o parte din Prusia Orientală au fost cedate în profitul Poloniei. Orașul Danzig, cu populație majoritar germană, nu a revenit Poloniei, ci devenea un oraș liber, sub tutela Societății Națiunilor 543. Poloniei i se recunoștea doar un acces la mare sub forma unui "coridor" în Prusia Occidentală ("coridorul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o monedă lipsită de valoare naturală pentru a se umple golurile din buget, formate din cauza efortului de susținere financiară a războiului. Spre sfârșitul lunii septembrie 1918, conducătorii armatei germane, intenționând clar să nu-și asume responsabilitatea unei păci dezonorante, au cedat puterea unui guvern civil 576. Înainte de capitulare și de încheierea războiului, Germania, condusă de noul guvern de coaliție al prințului Max von Baden 577, se confrunta cu val revoluționar fără precedent. Sub conducerea grupării Spartakus, la 7 octombrie 1918 a
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Vrând să lase impresia că militează pentru "o reglare generală a chestiunii germano-polone"701, începând cu luna octombrie 1938 Germania își înaintează revendicările: la 24 octombrie, Joachim von Ribbentrop pretindea lui J. Lipski, ambasadorul polonez la Berlin, ca Polonia să cedeze Danzigul 702. A fost prima dată, se pare, când Hitler a pretins oficial un sacrificiu teritorial din partea Poloniei. După tragedia cehă, Polonia părea că se trezește brusc la realitate. Restituirea portului Danzig devenea tot mai limpede un pretext de război
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
operație ofensivă (peste 3 000 km), la orele 3 și 30 de minute s-au pus în mișcare aproape patru milioane de oameni, sprijiniți de peste trei mii de tancuri și cinci mii de avioane 727. Total surprinse, armatele sovietice au cedat relativ ușor, reușind apoi să stabilizeze frontul pe o linie marcată de orașele Leningrad-Moscova-Stalingrad. Marea ofensivă asupra Moscovei, începută la 2 octombrie 1941, a eșuat. În noaptea de 5-6 decembrie, la o temperatură de -38șC, sovieticii au declanșat contraofensiva 728
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în luptele navale. Bătălia de la Midway (4-5 iunie 1942) marchează a doua cotitură decisivă, nu doar în Pacific, ci pentru întreg războiul mondial 735. În Africa, după pierderea bătăliei de la El Alamein (25 octombrie 1942), germanii au fost obligați să cedeze și începeau retragerea spre vest, încheiată cu capitularea de la Tunis (13 mai 1943)736. Debarcarea americană în Maroc și Algeria (8 noiembrie 1942) le va asigura acestora succesul definitiv în Africa. Pe frontul european, comandamentul sovietic pregătea o mare acțiune
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
angajându-se total în război alături de Aliați. La 25 octombrie 1944, întregul teritoriu al României era eliberat. Victoriile sovietice de la începutul anului 1944, prezența Armatei Roșii în Bulgaria, România și o parte a Poloniei au convins destul de repede Aliații să cedeze în fața tuturor cererilor URSS cu privire la Europa de Est. Problema poloneză s-a rezolvat pe loc, prin instalarea de către sovietici a unui Consiliu Național, un adevărat guvern, stabilit la Lublin și care era considerat unicul deținător al autorității legale față de guvernul polonez de la
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Bătălia Berlinului" peste 2.500.000 de oameni, 40.000 de piese de artilerie, 6000 de tancuri și aproape 9000 de avioane 768. Ofensiva a început în noaptea de 15-16 aprilie 1945. Amenințat din ambele părți, Hitler a refuzat să cedeze și, după o încercare de organizare a "ultimei rezistențe", s-a sinucis la 30 aprilie 769. Conform unui ordin dat încă din octombrie 1940, "războiul total" impunea "mobilizarea întregului popor german", în care erau cuprinși toți bărbații între 16 și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
mai exista nicio posibilitate de negociere, mai ales după capitularea trupelor germane din Italia. Joncțiunea armatelor aliate s-a făcut la Berlin. În fața americanilor la Reims, la 7 mai 1945, Friedeburg și Jodl au semnat capitularea necondiționată; Eisenhower nu a cedat nimic, capitularea intrând în vigoare pe toate fronturile la 8 mai, la miezul nopții 770. Germanii semnau capitularea necondiționată și în fața sovieticilor, la Berlin, în ziua de 8 mai 1945. În Europa, războiul se încheia. El continua însă la fel de dramatic
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ceea ce a contribuit la reechilibrarea situației, relansând tabăra protestantă. 241 J. Streisand, op. cit., p. 87-88. H. Schulze, op. cit., p. 50. 242 N. Ciachir, op. cit., p. 145-146. 243 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 35. 244 Ibidem, pp. 36-37. 245 Spania învinsă ceda Franței localitățile Roussillon și Artois. Chiar dacă tânărul rege al Franței, Ludovic al XIV-lea, se căsătorea cu fiica cea mai mare a lui Filip al II-lea, infanta Maria-Tereza, el era nevoit să renunțe pentru 500.000 de scuzi de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de nord-vest (31 august 5 septembrie 1946). Tratatul de pace a fost semnat de Gh. Tătărescu, Lucrețiu Pătrășcanu, Ștefan Voitec și generalul D. Dămăceanu, la 10 februarie 1947. Bulgaria a ieșit relativ bine pe plan teritorial. Ea păstra Dobrogea meridională, cedată de România în septembrie 1940, dar a trebuit să renunțe la teritoriile grecești și iugoslave pe care le ocupase în 1941. Ungaria revenea la vechile frontiere stabilite prin Tratatul de la Trianon (4 august 1920), cu excepția a trei sate situate pe
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
la teritoriile grecești și iugoslave pe care le ocupase în 1941. Ungaria revenea la vechile frontiere stabilite prin Tratatul de la Trianon (4 august 1920), cu excepția a trei sate situate pe malul drept al Dunării în fața orașului Bratislava. România recâștiga teritoriile cedate în urma dictatului de la Viena (30 august 1940), dar trebuia să renunțe definitiv la Basarabia și nordul Bucovinei, pe care le cedase URSS în urma ultimatumului din 26-28 iulie 1940. Despăgubirile de război datorate și prevăzute în convențiile de armistițiu au fost
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
4 august 1920), cu excepția a trei sate situate pe malul drept al Dunării în fața orașului Bratislava. România recâștiga teritoriile cedate în urma dictatului de la Viena (30 august 1940), dar trebuia să renunțe definitiv la Basarabia și nordul Bucovinei, pe care le cedase URSS în urma ultimatumului din 26-28 iulie 1940. Despăgubirile de război datorate și prevăzute în convențiile de armistițiu au fost confirmate prin Tratatele de Pace. Efectivele militare au fost strict limitate, tratatele autorizând Uniunii Sovietice să mențină trupe în România și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Spune și tu dacă nu e mai bine așa? Nu am inventat țara asta. Crede-mă! Nu e om mai fericit decât cel care n-are nimic de dorit.” Motivul orbirii, reciclat și în Văzătorule, nu fi un melc (1996), cedează treptat locul unor procedee metatextuale mai complexe, precum cel al „teatrului modular” din piesa Teatru descompus sau Omul-ladă-de-gunoi (1998), alcătuită dintr-o succesiune de monologuri și dialoguri pe care un potențial regizor e invitat să le reorganizeze cum dorește. Însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
acest loc, malul stîng al acestui din urmă fluviu pînă la Chilia și la vărsarea sa în Marea Neagră, vor forma hotarul celor două imperii... Sublima Poartă renunță la toate drepturile sale pe teritoriul situat pe malul stîng al Prutului și îl cedează curții imperiale a Rusiei, împreună cu toate fortărețele, orașele și locuințele care se găsesc acolo, precum și jumătate din rîul Prut, care formează frontiera dintre cele două imperii". Iar în articolul V se continuă: Maiestatea sa împăratul întregii Rusii cedează și restituie
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și îl cedează curții imperiale a Rusiei, împreună cu toate fortărețele, orașele și locuințele care se găsesc acolo, precum și jumătate din rîul Prut, care formează frontiera dintre cele două imperii". Iar în articolul V se continuă: Maiestatea sa împăratul întregii Rusii cedează și restituie Sublimei Porți otomane partea din Moldova care este situată pe malul drept al Prutului, precum și Marea și Mica Valahie cu toate fortărețele în starea lor actuală, orașele, tîrgurile, satele, așezările de orice fel și tot ce cuprind aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
octombrie 1811 la Giurgiu și se continuă la București în hanul lui Manuc. Are ca negociatori pe Italinski, fost ambasador al Rusiei la Constantinopol, și pe generalul Sabaneev, iar din partea turcilor, Golib Efendi și Dumitrache Moruzi. Partea turcă refuza să cedeze Moldova întreagă. Alexandru I, sub presiunea iminentei înaintări a armatei napoleoniene cere lui Kutuzov încheierea grabnică a păcii cu Turcia, acceptînd Prutul ca graniță pînă la vărsarea lui în Dunăre. Delegații turci, mituiți prin intermediul armeanului Manuc Bei (ei au tăinuit
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Rusiei, interpretînd noțiunea de Basarabia mai larg, nu numai privind Bugeacul, ci întregul teritoriu cuprins între Nistru și Prut" (apud Mușat și Ardeleanu). Karl Marx, în Însemnări despre români (Editura Academiei, 1964), cu privire la tratatul din 1812 constata: "Turcia nu putea ceda ce nu-i aparținea, pentru că Poarta otomană recunoscuse acest lucru, cînd la Carlowitz, presată de poloni să cedeze Moldo- Valahia, ea răspunse că nu are dreptul de a face cesiune teritorială, deoarece capitulațiile nu-i confereau decît un drept de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Prut" (apud Mușat și Ardeleanu). Karl Marx, în Însemnări despre români (Editura Academiei, 1964), cu privire la tratatul din 1812 constata: "Turcia nu putea ceda ce nu-i aparținea, pentru că Poarta otomană recunoscuse acest lucru, cînd la Carlowitz, presată de poloni să cedeze Moldo- Valahia, ea răspunse că nu are dreptul de a face cesiune teritorială, deoarece capitulațiile nu-i confereau decît un drept de suveranitate". În termeni apropiați vorbește și Friedrich Engels: "Niciodată Rusia nu avusese o poziție atît de puternică. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
această situație, în 1812 a fost în actul oficial de cesiune, dobîndită de către Rusia de la Poarta Otomană, dar în realitate răpită de la legitimul și adevăratul său proprietar, care era Moldova, și transmisă de către cel ce nu avea drept s-o cedeze la acel ce nu avea drept s-o ia. În nici un caz n-a fost cucerită căci Rusia, atunci chemată îndărăt de invazia napoleoniană, se retrăgea în grabă, și încă și mai puțin cucerită de la populația musulmană-tătărască locuind sub corturi
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]