15,784 matches
-
defavorizate. Pădurile acoperă o suprafață importantă, însă se situează încă sub potențial. Conform I.N.S., în 2006 au fost cultivate 991.000 hectare cu floarea-soarelui, 191.000 hectare cu soia și 110.000 hectare cu rapiță. În anul 2009, România a cultivat cereale pe o suprafață de 5,3 milioane hectare, în creștere cu 145.000 ha. În anul 2008, la nivel național, suprafața destinată cerealelor și plantelor tehnice a crescut cu 15% față de anul 2007, de la 5,6 milioane de hectare
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
anul 2012 România avea 1.048.000 de exploatații subvenționate, din care 978.000 erau parcele mai mici de 10 hectare fiecare. În anul 2010, circa trei milioane de hectare au fost lăsate nelucrate (pârloagă). Dacă această suprafață ar fi cultivată, statul ar câștiga din impozite aproximativ 330 de milioane de euro. Nelucrate, aceste terenuri pun în pericol și culturile din împrejurimi. Acest lucru se datorează faptului că o bună parte din populația de la sate este formată din bătrâni, care nu
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
un nivel scăzut, contrabalansând realizările fermelor mari care obțin, de altfel, rezultate bune. În prezent (iulie 2010) aproximativ 3,5 milioane de ferme au terenuri de mai puțin de un hectar, fapt care le împiedică să acceseze fonduri UE. Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe - grâu, porumb, orz, orzoaică și ovăz - a crescut de la 5,04 milioane hectare în 2010 la 5,24 milioane hectare în anul 2011, iar producția a crescut de la 16,71 milioane tone în 2010 la 20
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
tone, este la mai puțin de jumătate din randamentul mediu al Uniunii Europene. De exemplu, Danemarca a avut în 2009 o producție medie la hectar de 8,1 tone, ceea ce a plasat-o deasupra României ca producție totală, cu toate că suprafața cultivată cu grâu este de doar 740.000 de hectare. În anul 2009, România a fost pe locul 7 din punct de vedere a producției, ca urmare a randamentului, care a reprezentat mai puțin de jumătate (44,7%) din randamentul mediu
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
hectar. În anul 2007, România era al treilea mare producător de porumb din Uniunea Europeană, după Franța și Italia și avea alocată cea mai mare suprafață pentru această cultură. În anul 2009, România avea mai mult de un sfert din suprafața cultivată cu porumb din Uniunea Europeană, adică aproape 27,5%, fiind tot pe primul loc. Împreună cu Franța, Ungaria și Italia, România avea trei sferturi din culturile de porumb european, ca suprafață. La producție totală România era pe locul 2 cu 13,8
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
ha, Italia 8,2 tone/ha, Ungaria - 6,4 tone/ha și Bulgaria - 4,2 tone/ha. Potențialul agricol la porumb ar fi de 14-15 tone/ ha, dacă s-ar face agricultură în stil european. În anul 2009, au fost cultivate 3.000 de hectare cu porumb modificat genetic. Consumul de orez de pe piața românească este de circa 100.000 de tone anual, din care cea mai mare parte este importată, în principal din Egipt. În anul 1989, în România se
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
3.000 de hectare cu porumb modificat genetic. Consumul de orez de pe piața românească este de circa 100.000 de tone anual, din care cea mai mare parte este importată, în principal din Egipt. În anul 1989, în România se cultivau 80.000 de hectare cu orez. În anul 2009, suprafața cultivată cu orez era de 8.000 de hectare, din care compania italiană Riso Scotti deținea 4.000 de hectare. În anul 2010, suprafața cultivată ajunsese la 12.000 de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de pe piața românească este de circa 100.000 de tone anual, din care cea mai mare parte este importată, în principal din Egipt. În anul 1989, în România se cultivau 80.000 de hectare cu orez. În anul 2009, suprafața cultivată cu orez era de 8.000 de hectare, din care compania italiană Riso Scotti deținea 4.000 de hectare. În anul 2010, suprafața cultivată ajunsese la 12.000 de hectare, iar producția a fost de 62.000 de tone, din
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
și Spania (80.000 de hectare). România este considerată țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare potențial de creștere în domeniul orezului, pentru că regiunea Dunării are de 20 de ori mai multe rezerve de apă decât bazinul Padului, unde se cultivă cea mai mare parte a orezului italian. Comunitatea europeană produce 75% din necesarul de orez, restul de 25% îl importă din China sau Africa. Singura țară care ar mai putea "umple" acest gol este România. În anul 2010, suprafața cultivată
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
cultivă cea mai mare parte a orezului italian. Comunitatea europeană produce 75% din necesarul de orez, restul de 25% îl importă din China sau Africa. Singura țară care ar mai putea "umple" acest gol este România. În anul 2010, suprafața cultivată cu orz a fost de 243.461 hectare iar producția de orz și orzoaică a fost de la 1,32 milioane tone. Producția de orz și orzoaică, pe ani: În anul 2010, producția de ovăz a fost de 328.000 de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
producția de orz și orzoaică a fost de la 1,32 milioane tone. Producția de orz și orzoaică, pe ani: În anul 2010, producția de ovăz a fost de 328.000 de tone, față de 296.000 tone în anul 2009. Suprafața cultivată cu oleaginoase a fost de 1,246 milioane ha în 2008, față de 1,340 milioane ha în 2007. În anul 2009, România deținea 20% din suprafața totală cultivată cu floarea soarelui din Uniunea Europeană, fiind pe locul al doilea, după Spania
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
328.000 de tone, față de 296.000 tone în anul 2009. Suprafața cultivată cu oleaginoase a fost de 1,246 milioane ha în 2008, față de 1,340 milioane ha în 2007. În anul 2009, România deținea 20% din suprafața totală cultivată cu floarea soarelui din Uniunea Europeană, fiind pe locul al doilea, după Spania. Împreună cu Spania, Franța, Bulgaria și Ungaria, România avea 90% din totalul suprafețelor cultivate cu floarea soarelui. Din punct de vedere al producției, România era pe locul 4, cu
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
1,340 milioane ha în 2007. În anul 2009, România deținea 20% din suprafața totală cultivată cu floarea soarelui din Uniunea Europeană, fiind pe locul al doilea, după Spania. Împreună cu Spania, Franța, Bulgaria și Ungaria, România avea 90% din totalul suprafețelor cultivate cu floarea soarelui. Din punct de vedere al producției, România era pe locul 4, cu 16% din total. În același an, producția la hectar a fost sub 1,4 tone, având un randament mai mic cu 20% față de randamentul mediu
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
mai ridicat consum de ulei pe cap de locuitor, de aproximativ 11 litri/an, comparativ cu Ungaria sau Austria, unde valoarea nu depășește 7 litri, respectiv 5 litri. Producția de floarea soarelui, pe ani: În anul 1995 în România se cultivau 300 de hectare de rapiță. În 2005, suprafața cultivată a crescut la aproape 88.000, urcând la 110.000 de hectare în 2006, și aproape 349.000, în 2007. Pentru 2008 se estimează 459.000 de hectare de rapiță. În
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
2007. Pentru 2008 se estimează 459.000 de hectare de rapiță. În 2005 au fost recoltate peste 147.000 de tone de rapiță iar în 2007 producția a fost de peste 348.000 de tone. Zonele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu rapiță sunt Călărași (53.000 ha), Constanța (45.775 ha) și Ialomița (42.921 ha). În anul 2008, prețul rapiței era de 460 - 470 de euro/tonă. Producția de in, pe ani: Până în 1989, România ocupa locul I în
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
a închis topitoriile și filaturile de cânepă. Din cele 31 de unități de prelucrare ale plantelor textile existente înainte de Revoluție, au rămas doar 4-5 astfel de topitorii, multe fiind închise pentru că nu mai au materie primă. În anul 2003, suprafața cultivată cu cânepă era de 1.200 hectare. Producția de cânepă, pe ani: În anul 2008, suprafața cultivată cu leguminoase a fost de 37.000 de hectare, față de 44.000 de hectare în 2007. Producția de soia, pe ani: În anii
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
existente înainte de Revoluție, au rămas doar 4-5 astfel de topitorii, multe fiind închise pentru că nu mai au materie primă. În anul 2003, suprafața cultivată cu cânepă era de 1.200 hectare. Producția de cânepă, pe ani: În anul 2008, suprafața cultivată cu leguminoase a fost de 37.000 de hectare, față de 44.000 de hectare în 2007. Producția de soia, pe ani: În anii 1980-1989 mazărea s-a cultivat constant pe 50-95 mii de hectare. Apoi, suprafețele s-au restrâns după
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
1.200 hectare. Producția de cânepă, pe ani: În anul 2008, suprafața cultivată cu leguminoase a fost de 37.000 de hectare, față de 44.000 de hectare în 2007. Producția de soia, pe ani: În anii 1980-1989 mazărea s-a cultivat constant pe 50-95 mii de hectare. Apoi, suprafețele s-au restrâns după anul 1990, datorită desființării multor societăți agricole, complexe și ferme zootehnice de stat. În anul 2001, mazărea s-a cultivat pe 11.214 hectare. Producțiile medii obținute sunt
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
pe ani: În anii 1980-1989 mazărea s-a cultivat constant pe 50-95 mii de hectare. Apoi, suprafețele s-au restrâns după anul 1990, datorită desființării multor societăți agricole, complexe și ferme zootehnice de stat. În anul 2001, mazărea s-a cultivat pe 11.214 hectare. Producțiile medii obținute sunt în jur de 1500 kg/ha, dar în condițiile aplicării unor tehnologii corespunzătoare se pot obține 2000-4000 kg/ha. Prin comparație, în Franța se realizează curent producții medii pe țară de peste 4000
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
obținute sunt în jur de 1500 kg/ha, dar în condițiile aplicării unor tehnologii corespunzătoare se pot obține 2000-4000 kg/ha. Prin comparație, în Franța se realizează curent producții medii pe țară de peste 4000 kg/ha. În anul 2011, suprafața cultivată cu legume a fost de 42.705 hectare iar producția a ajuns la aproape 3,5 milioane tone, cu 400.000 tone peste cea obținută în 2010. Din această cantitate, în solarii au fost obținute 156.800 tone, iar în
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
ocupată de solarii este de 3.000 hectare, iar de sere de 317 hectare. Producția de legume a fost de 3,4 milioane tone în 2008, 3,9 milioane tone în 2009 și 3,6 milioane tone în 2010. Suprafața cultivată cu legume a fost de 237.000 hectare în 2009 și 250.000 de hectare în 2010. În anul 2010, România a produs 738.000 tone de roșii, 956.000 tone de varză, 164.000 tone de castraveți, 212.000
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
956.000 tone de varză, 164.000 tone de castraveți, 212.000 tone de morcov, 352.000 tone de ceapă și 224.000 tone de ardei. Producția de legume pe anul 2010 a scăzut cu 7,7%, din cauza reducerii suprafeței cultivate cu 6,4%. În anul 2009, România a produs 984.000 de tone de varză, 154.000 tone de vinete, 750.000 de tone de roșii, 144.000 tone de castraveți, 370.000 tone de ceapă și 53.000 tone
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
situându-se pe locul patru în UE. Pe primele locuri se situează Portugalia cu 126,9 kg/locuitor/an, Irlanda - 118,7 kg/locuitor/an și Marea Britanie cu 112,4 kg/locuitor/an. În România se raportează anual o suprafață cultivată cu cartofi în jurul valorii de 240.000 hectare, existând un număr de aproximativ 200 de exploatații cu suprafața de peste 10 hectare, majoritatea fiind producători mici care dețin suprafețe de la 0,10 până la 10 hectare. În România se cultivă în prezent
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
o suprafață cultivată cu cartofi în jurul valorii de 240.000 hectare, existând un număr de aproximativ 200 de exploatații cu suprafața de peste 10 hectare, majoritatea fiind producători mici care dețin suprafețe de la 0,10 până la 10 hectare. În România se cultivă în prezent peste 100 soiuri de cartof de mare performanță, majoritatea provenind din Uniunea Europeană (Olanda, Germania, Franța, Danemarca, Scoția) și doar câteva cu soiuri românești. Zonele cele mai prielnice pentru cultura cartofului sunt județele Brașov, Covasna, Harghita, Neamț, Suceava, Botoșani
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
anul 2008 și la 22.883 kg/ha în anul 2009. Producția de roșii la hectar a fost de 15.886 kg/ha în anul 2008 și la 15.579 kg/ha în anul 2009. În anul 2009 au fost cultivate 21,2 mii de hectare cu sfeclă de zahăr și s-a obținut o producție totală de 690,1 mii tone, producția medie fiind de 32,5 tone la hectar. În anul 2010, producția a fost de 853 de mii
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]