15,628 matches
-
a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 2 februarie 2001, fiind vizionat de încă 12.004 spectatori. Designera Doina Levința a primit în 1980 Premiul pentru costume al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul " Ultima noapte de dragoste". Criticii care au analizat filmul au constatat că acesta este doar inspirat din romanul lui Camil Petrescu, el nefiind o
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
efectuează o lectură romanțioasă a operei lui Camil, limitându-se la chinul geloziei și bărbăția cavalerească, apăsând pedala pe farmecul retro sau pe dinamismul frescei războiului. Primă apariție internațională a viitoarei vedete polono-americane Pacula, frumusețe pusă în valoare de costumele Doinei Levința (Pr. ACIN).”" Unii critici au lăudat calitatea imaginii acestui film. Într-o analiză a ultimului deceniu al cinematografiei românești din Almanahul Cinema (1990), directorul de imagine Nicu Stan scria despre acest film următoarele impresii: "„Girardi «scrie», într-o atmosferă
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
a fixat granițele și Constituția recunoscută de ucrainieni la 10 mai. În 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publicații cum ar fi: "Plugarul roșu", "Comsomolistul Moldovei", "Moldova literară", "Octombrie", "Scânteia leninistă". Mai existau stație radio la Tiraspol, Corul de Stat "Doina", teatrul de stat și secție română la Școala teatrală din Odesa, institut de cercetări științifice și tânăra republică avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern și chiar un președinte de republică. În 1937 însă, intelectualitatea din RASSM a
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
copii al bisericii „Scaunele Vechi” din cartier, iar mai târziu, alături de tânărul Trandafir, fiul cunoscutului lăutar Dobrică, a prins gustul muzicii. Primele lecții de vioară le-a luat de la Moș Zamfir, un lăutar bătrân, care l-a învățat să cânte „Doina haiducului”, „Lume, lume, soro lume”, „Arde foc la București” și chiar „Ciocârlia”. Muzică la gramofon a ascultat pentru prima oară, când avea 13 ani, în casa din București a muzicianului german Rudolf Malcher. La Conservatorul de muzică din București, unde
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
(n. 24 decembrie 1961, Beclean, județul Bistrița-Năsăud) este un cantautor român de muzică folk, cu puternice influențe etno. Îmbină în cântecele sale muzicalitatea specifică doinelor și colindelor din Ardeal cu profunzimea poeților interbelici, fiind un cântăreț al versului de dragoste sau al celui religios. s-a născut pe 24 decembrie 1961 în orașul Beclean, jud. Bistrița-Năsăud. Și-a făcut debutul pe scenă ca interpret de
Florin Săsărman () [Corola-website/Science/330173_a_331502]
-
membrii fondatori ai Alianței Civice, o organizație a societății civile înființată în noiembrie 1990 ce își propunea să lupte împotriva „structurilor totalitare” și a „poliției politice”. Noua grupare politică, fondată de intelectuali de prestigiu și dizidenți din perioada comunistă precum Doina Cornea, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Alexandru Paleologu, Doina Uricariu, Horia Bernea, Victor Rebengiuc, Emil Constantinescu, Nicolae Manolescu, inginerul Dumitru Iuga, liderul studenților Marian Munteanu și alții, s-a plasat de partea opusă a noii puteri politice instaurate în România după
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
societății civile înființată în noiembrie 1990 ce își propunea să lupte împotriva „structurilor totalitare” și a „poliției politice”. Noua grupare politică, fondată de intelectuali de prestigiu și dizidenți din perioada comunistă precum Doina Cornea, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Alexandru Paleologu, Doina Uricariu, Horia Bernea, Victor Rebengiuc, Emil Constantinescu, Nicolae Manolescu, inginerul Dumitru Iuga, liderul studenților Marian Munteanu și alții, s-a plasat de partea opusă a noii puteri politice instaurate în România după Revoluție. Scenariul filmului "" a fost scris de regizorul
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
Chișinău, Prim -redactor la Săptămînalul ACCENTE, Președinte al Societății Culturale Pasărea Phoenix, Președinte al Fundației Culturale Maluri de Prut, Director-Fondator al Revistei Lierar-Artistice PHOENIX, inițiator și producător al Festivalurilor naționale de muzică ușoară Maluri de Prut, în memoriam Ion și Doina Aldea-Teodorovici/8 ediții și Steaua Chișinăului-Steaua Moldovei/total-17 ediții/, Directorul proiectelor culturale de anvergură: Dicționarul scriitorilor români contemporani de pretutindeni și Antologia de Aur a poeziei românești în mileniul trei/ambele în lucru/ etc. Actualmente—-autor de texte pentru cîntece
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
doi ani și se află deja la cea de-a doua ediție, participând în fiecare an câte 14 familii. În cadrul acestuia, domină lirica populară - cântecul de dragoste, cântecul păstoresc, de cătănie, de jale, de dor, de înstrăinare, au fost nelipsite doinele și baladele. Varvară Buzilă, președinta Societății de Etnologie a afirmat: "“Festivalul este o formă prin care tradiția perpetuează. Sunt însă și multe alte forme de a promova tradiția. În peisajul nostru cultural, satele se regăsesc într-o conlucrare mult mai
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
au mers mai departe. Grupurile dinastice care au participat la festival, fără excepție, au un repertoriu de o valoare aparte. A dominat lirica populară - cântecul de dragoste, cântecul păstoresc, de cătănie, de jale, de dor, de înstrăinare, au fost nelipsite doinele și baladele. Multe grupuri au prezentat instrumente populare. Surorile au amenajat și un Muzeu al familiei Osoianu, care reprezintă, de fapt, un Colizeu al spiritualității unei familii tradiționale care s-a impus pin prezentarea unor mostre specifice pentru această zonă
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
și itinerarul turneului Tarafului Gorjului din perioada 14 aprilie - 25 iunie 1963. Itinerarul cuprindea toate marile orașe ale țării. Solista a reușit să cânte alături de orchestră până pe 1 mai, când, din cauza bolii, a fost înlocuită de Mia Braia. Ansamblul Artistic Doina Gorjului a luat ființă în data de 1 iulie în anul 1968, prin decizia Consiliului Județean Provizoriu Gorj, când s-a hotărât transformarea Tarafului Gorjului în Orchestra Populară Doina Gorjului, având o secțiune de dansuri și un efectiv de 70
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
când, din cauza bolii, a fost înlocuită de Mia Braia. Ansamblul Artistic Doina Gorjului a luat ființă în data de 1 iulie în anul 1968, prin decizia Consiliului Județean Provizoriu Gorj, când s-a hotărât transformarea Tarafului Gorjului în Orchestra Populară Doina Gorjului, având o secțiune de dansuri și un efectiv de 70 de posturi. Pentru formația de dansuri au fost făcute selecții și au fost admiși la Doina Gorjului, dansatorii de la Ansamblul Jiulețul. Ideea alipirii la Taraful Gorjului a formației de
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
Județean Provizoriu Gorj, când s-a hotărât transformarea Tarafului Gorjului în Orchestra Populară Doina Gorjului, având o secțiune de dansuri și un efectiv de 70 de posturi. Pentru formația de dansuri au fost făcute selecții și au fost admiși la Doina Gorjului, dansatorii de la Ansamblul Jiulețul. Ideea alipirii la Taraful Gorjului a formației de dansuri a avut-o dirijorul Anghel Barabancea. Ansamblul a fost subordonat câteva luni, Comitetului pentru Cultura și Artă al Sindicatelor Gorj, iar din anul 1970 a fost
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
în anul 1970, când sub bagheta lui Gelu Barabancea au cântat, Filofteia Lăcătușu, Ileana Leonte, Sica Rusu Durlai, Ștefania Ețegan, Alexandru Roman și Nelu Bălășoiu. Iar în anul 1972 a fost editat primul disc al ansamblului la Electrecord. Ansamblul Artistic Doina Gorjului a participat cu succes, fiind mereu premiat, la toate marile festivaluri-concurs de folclor. A prezentat spectacole în județ și în țară, având colaboratori de frunte ai muzicii populare românești: Maria Lătărețu, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Gheorghe Roșoga, Maria Apostol
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
având colaboratori de frunte ai muzicii populare românești: Maria Lătărețu, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Gheorghe Roșoga, Maria Apostol. În perioada 18-20 octombrie 1979, s-a organizat la Târgu Jiu prima ediție a Festivalului-Concurs Maria Lătărețu sub bagheta dirijorului Ionel Budișteanu. Doina Gorjului a acompaniat peste 40 de concurenți din 23 județe, iar în recitalurile extraordinare, pe îndrăgiții soliști: Lucreția Ciobanu, Maria Apostol, Polina Manoilă, Ion Drăgoi, Dumitru Bălășoiu, Angelina Stoican, Gheorghe Roșoga. După anul 1989, Doina Gorjului a parcurs mai multe
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
sub bagheta dirijorului Ionel Budișteanu. Doina Gorjului a acompaniat peste 40 de concurenți din 23 județe, iar în recitalurile extraordinare, pe îndrăgiții soliști: Lucreția Ciobanu, Maria Apostol, Polina Manoilă, Ion Drăgoi, Dumitru Bălășoiu, Angelina Stoican, Gheorghe Roșoga. După anul 1989, Doina Gorjului a parcurs mai multe etape spre gloria națională. În perioada 18 martie - 30 aprilie 1994, Doina Gorjului a susținut turneul din America de Sud și Centrală, ducând faima cântecului și dansului românesc în Uruguai, Costa Rica, Guatemala și Mexic. Între 20 iulie
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
în recitalurile extraordinare, pe îndrăgiții soliști: Lucreția Ciobanu, Maria Apostol, Polina Manoilă, Ion Drăgoi, Dumitru Bălășoiu, Angelina Stoican, Gheorghe Roșoga. După anul 1989, Doina Gorjului a parcurs mai multe etape spre gloria națională. În perioada 18 martie - 30 aprilie 1994, Doina Gorjului a susținut turneul din America de Sud și Centrală, ducând faima cântecului și dansului românesc în Uruguai, Costa Rica, Guatemala și Mexic. Între 20 iulie - 20 august 1997, ansamblul a fost prezent la concursurile turneu din Spania și Portugalia. Orchestra a continuat
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
11. Barbosa, Octavian. Enea, Nicolae. În: "Octavian Barbosa. Dicționarul artiștilor români contemporani." București, Meridiane, 1976, p. 172. Mardare, Măndica. Retrospectivă Nicu Enea - eveniment artistic cu semnificații deosebite pentru băcăuani. "Steagul roșu", 33, nr. 6812, 27 mai 1978, p. 6. Bujor, Doina. Retrospectivă de pictură și grafică Nicu Enea - sărbătoare a culorii și luminii. "Steagul roșu", 33, nr. 6814, 10 iun 1978, p. 6. Coban, Grigore V"'. Retrospectivă Nicu Enea. Jurnalul galeriilor. "Ateneu", 15, nr. 2, iun 1978, p. 12. Enea, Nicu
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Coban, Grigore V. Nicu Enea. (Monografie). Bacău, Muzeul Județean de Istorie și Arta, 1979. 96 p. cu îl. Coban, Grigore V. Nicu Enea. (Monografie). Bacău, Muzeul Județean de Istorie și Arta, 1979. "Ateneu", 16, nr. 4, dec 1979, p. 15. ("Doina Bujor"); "Steagul roșu, "34, nr. 6893, 15 dec 1979, p. 6. ("Costică I. Cucoș"). Coban, Grigore V. Pe marginea Retrospectivei Nicu Enea. [Deschisă la Bacău și itineranta ulterior la Iași, Suceava, București și Constantă]. "Steagul roșu", 33, nr. 6846, 20
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
la o fabrică de cherestea din satul natal, fiind și membru al brigăzii artistice. Citește din întâmplare în 1962 un anunț în presă pentru angajarea de artiști la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava și se prezintă la concurs, cântând o doină și o bătută de la Vicov. Impresionat, colonelul Stelian Dinu, comandantul Ansamblului Armatei și președintele juriului, dispune angajarea lui la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Pentru a-și perfecționa pregătirea muzicală, Aurel Tudose s-a înscris în 1962 la Școala Populară
Aurel Tudose () [Corola-website/Science/328874_a_330203]
-
Canțer. TV Republica Moldova; în 2009 "„Clipe de Lumină cu Andrei Mudrea”". Irina Nechit. Jurnal TV. Republica Moldova; în 2009 "„Interviuri pentru seri de duminică. Protagonist - Andrei Mudrea”," Maria Bulat-Saharneanu. Radio Vocea Basarabiei. Republica Moldova; în 2013 "la o Cafea - invitat Andrei Mudrea”". Doina Popa. Prime TV. Republica Moldova; în 2014 "„Este ca un examen pentru mine”". Acasă TV. Republica Moldova; în 2014 "„Andrei Mudrea: Metamorfozele Luminii, expoziție la sala Brâncuși”". Vasile Botnaru.Radio Europa Liberă. Republica Moldova; în 2014 "„Dialoguri Culturale”". Veaceslav Gheorghișenco. TeleRadio Moldova, Republica Moldova
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Luminița Doina State (n. Lumința Doina Radu, 27 ianuarie 1948, comuna Pătroaia (în prezent Crângurile), județul Dâmbovița - d. 9 ianuarie 2016, Pitești) a fost un matematician român, specializat în informatică, profesor universitar al Facultății de Matematică din cadrul Universității din București și ulterior
Luminița State () [Corola-website/Science/335414_a_336743]
-
Luminița Doina State (n. Lumința Doina Radu, 27 ianuarie 1948, comuna Pătroaia (în prezent Crângurile), județul Dâmbovița - d. 9 ianuarie 2016, Pitești) a fost un matematician român, specializat în informatică, profesor universitar al Facultății de Matematică din cadrul Universității din București și ulterior al Facultății de Matematică
Luminița State () [Corola-website/Science/335414_a_336743]
-
și proiecte de cercetări ambițioase în colaborare cu universitățile europene și americane. A adus contribuții valoroase în domeniul inteliginței artificiale, sistemului neuronal de calcul, metodelor statistice în prelucrarea semnalelor digitale, logicii matematice, teoriei informației, recunoașterii formelor, diagnosticării automate, telemedicinei. Lumința Doina Radu s-a născut pe meleaguri argeșene, pe 27 ianuarie 1948 în comuna Pătroaia, județul Dâmbovița, într-o familie de intelectuali, care s-au ocupat cu o grijă exemplară de educația unicului copil. Tatăl ei, Ion Radu, a fost profesor
Luminița State () [Corola-website/Science/335414_a_336743]
-
ani, frontierele estice axate pe fluviul Nistru. Odată cu dezvoltarea identității naționale la români în secolul al XIX-lea, Nistrul este considerat doar drept limita de est a României Mari. Astfel, poetul național Mihai Eminescu a vorbit în celebra sa poezie "Doina" despre întinderea României „de la Nistru pân-la Tisa”. Uniunea Sovietică constituiește aici în anii 1930 (1924) o regiune autonomă a Transnistriei în interiorul Ucrainei, numită Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM), în care aproape jumătate din populație vorbea o limbă neolatină (de
Statutul politic al Transnistriei () [Corola-website/Science/335446_a_336775]