17,773 matches
-
acesta este proiectul girant, hegemon al politicii externe românești. Asta v-o spun fără nici o rezervă și sper că un asemenea ton asertiv nu mai lasă loc de interpretări. Însă nu putem pretinde ca urmărirea acestui scop strategic să ne fure și privirile și să ne obtureze sensibilitățile. Sper că nimeni nu-și poate imagina că, pe măsură ce înaintăm spre statutul de membru al Uniunii Europene, chestiune pe care o rezolvăm în plan intern printr-un efort administrativ, organizatoric, de coordonare fără
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de identitate pentru cetățenii străini, ca urmare a schimbării domiciliului, precum și viza de flotant 50 c) viza anuală a carnetelor de identitate ale cetățenilor străini, persoane fără cetățenie 650 d) eliberarea unui nou buletin de identitate în locul celui pierdut sau furat, precum și preschimbarea buletinului de identitate deteriorat 400 e) eliberarea unui nou carnet de identitate cetățenilor străini și persoanelor fără cetățenie, în locul celui pierdut, furat sau deteriorat 1.000 2. Înregistrarea cererilor persoanelor particulare pentru identi- tificarea unor persoane 50 3
ORDONANŢĂ nr. 10 din 4 august 1993 privind actualizarea, în funcţie de rata inflaţiei, a unor taxe stabilite în sume fixe pentru serviciile prestate în favoarea unor persoane fizice sau juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109078_a_110407]
-
prietenilor și a micilor întâmplări de la serviciu. E supărat pe Mircea Horia Simionescu și pe Costache Olăreanu, mai tolerant o vreme față de Tudor }opa și mai apropiat de Petru Creția, dar suferă de o suspiciune bolnăvicioasă să nu-i fie furat stilul sau procedeele specifice: ,N. T. m-a întrebat dacă prietenii mei cunosc toată cartea și am negat; se intenționează poate să se pună mâna pe Matei pentru folosință proprie?" (p. 285). Se teme chiar să dea cartea la prelectura
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]
-
după bogăție, lux vestimentar și lume burgheză. Salvarea îi vine miraculos ca într-un basm: descoperă prin gaura cheii că un bătrân vecin de apartament este posesorul unei mari averi în aur, ascunsă sub podea, o adevărată comoară. O va fura, își va dota fiica pe care o trimite clandestin la București, dar făptașul este prins și condamnat la zece ani de închisoare, ceea ce va face să piardă urma fetei. După ispășirea pedepsei vine la București, își caută fiica pe care
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
intrigilor pentru mărul de aur - reginița Enigel, cea care poate îndeplini orice dorință. Vreo două vise nu ies cum trebuie, scenariul e sabotat și, între o recitare din poeții Văcărești și alta din Melancolia lui Bacovia, Cap de Mort o fură pe înainte-pomenita moștenitoare a tronului de miazăzi. Răpitu-s-a Elena, astfel războiu-i gata. Stă la pîndă, colportor și dirijor, Cavalerul Oranj din Oraj, creat, pare-se, chiar de licurici, să fie băgător de sfadă între neamurile mari de fluturi. |sta aduce
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
că el s-a purtat întotdeauna bine față de rude. A ajutat o dată o rudă a lor îndepărtată când aceasta a trebuit să facă o operație grea, iar altă dată a plătit un avocat pentru altă rudă, o haimana, care a furat o mașină și a avut ghinion... Uite cât de complicat e făcut omul, cum se împacă înăuntrul lui însușiri atât de diferite... - Scuză-mă, discuția e neplăcută. E în legătură cu amanta ta, a început abrupt Jenia, pentru că s-a temut să
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
pildă, Centrul Român de Presă și ziaristul care îl conduce sînt desemnați în mod similar: ,CRP-ul CTP-ului a înviat din morți" (Dilema veche, 76, 2005, 19). Alteori, sigla apare alături de substantivizarea altor nume de persoană: ,cetepeul i-a furat pastilele dinescului" (23.06.2005); ,CTP-ul și Cristoiul apar în trei nanosecunde pe orice post de televiziune vrei" (forum-academic.com). Numele primește chiar epitete stereotipe, într-un stil ironic generalizat: ,ziarul ŤAdevărulť, diriguit de CTP-ul național" (crainou.ro
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
nu se îndoiește de victoria P.S.D.-ului la viitoarele alegeri. Se migrează spre acest partid cleptocratic cu o viteză uluitoare, ca și cum magnetul infernal din miezul formațiunii ar aduna toată pilitura de fier a unei țări decerebrate. Nu contează că se fură ca în codru și se minte ca la balamuc: că doar cei care fură și mint suntem noi. Noi, pleava întoarsă cu furca după cum le vine pe chelie supraviețuitorilor unei ideologii care a combinat cu o infernală imaginație tehnica morcovului
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
partid cleptocratic cu o viteză uluitoare, ca și cum magnetul infernal din miezul formațiunii ar aduna toată pilitura de fier a unei țări decerebrate. Nu contează că se fură ca în codru și se minte ca la balamuc: că doar cei care fură și mint suntem noi. Noi, pleava întoarsă cu furca după cum le vine pe chelie supraviețuitorilor unei ideologii care a combinat cu o infernală imaginație tehnica morcovului și a glonțului. Într-o astfel de lume nu are importanță că ai fost
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
alineatului său frate." După câțiva ani, dintr-o scrisoare a criticului către sora sa Emilia Humpel de la Iași, aflăm același lucru: "București, Joi 4/16 iunie 1887": "Frate-său, căpitanul șMateiț Eminowitz, a profitat de boala poetului pentru a-i fura ceasornicul de aur. Aceasta este singura ușurare ce a adus-o situațiunii." E un ceas de aur, de buzunar, cu 3 capace: unul în față și două în spate. Pe capacul din față e gravat un monogram: E. H., desigur
Ceasul și inelul lui Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/13670_a_14995]
-
ci în aceea a Suspecților de serviciu. Este o mitologie a hazardului ( joc, noroc, soartă) și, mai ales, a felului în care îl poți controla. Samuel Berg, evreul-patron de cazino interpretat de von Sydow, își imaginează că poate "acumula" noroc furînd, prin simplă atingere, norocul celor mai norocoși... El este un vampir al norocului - cineva care, pornind de la o întîmplare ( episodul din lagăr, cînd a fost salvat in extremis de o întorsătură de situație), construiește o rețea ocultă de întîlniri controlate
Norocoși de serviciu by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13694_a_15019]
-
pământ-pârloagă pe care cultivă spini, mătrăgună și lăcrămioare de pădure pe post de leurdă pe care le consumă ca atare sau sub formă de supă de tăiței de casă; 2. Trebuie să o facem urgent, că altfel vor începe să fure și să se dea la coruperi; 3. Nu vom organiza alegeri anticipate, fiindcă și noii veniți vor proceda la fel ai notat? Adică, cum? am întrebat. Așa, cum îi vezi pe la televiziuni... Între timp, a apărut binefăcătoarea, salvatoarea întru toate
Vreau la eșafod by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13725_a_15050]
-
cine nu cunoaște drumul/ pune osul pe Doamne ajută/ nimeni nu se rătăcește/ de pe-o lume pe alta", "poporul e primăvăratec/ scuipă și se face că plouă". Folosirea exagerată a acestui procedeu întoarce limba în limbaj și banalitate: "cine fură azi un tun/ mîine fură procurorul/ cum să furi un procuror măi Gigea/ ca pe un vapor...", "dacă te-a văzut Dumnezeu/ pleci cu toate păcatele lumii/ și te-ntorci cu poruncile-acasă", sau, după o imagine construită în filigran ("uneori
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
osul pe Doamne ajută/ nimeni nu se rătăcește/ de pe-o lume pe alta", "poporul e primăvăratec/ scuipă și se face că plouă". Folosirea exagerată a acestui procedeu întoarce limba în limbaj și banalitate: "cine fură azi un tun/ mîine fură procurorul/ cum să furi un procuror măi Gigea/ ca pe un vapor...", "dacă te-a văzut Dumnezeu/ pleci cu toate păcatele lumii/ și te-ntorci cu poruncile-acasă", sau, după o imagine construită în filigran ("uneori timpul vine în vizită doar
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
nimeni nu se rătăcește/ de pe-o lume pe alta", "poporul e primăvăratec/ scuipă și se face că plouă". Folosirea exagerată a acestui procedeu întoarce limba în limbaj și banalitate: "cine fură azi un tun/ mîine fură procurorul/ cum să furi un procuror măi Gigea/ ca pe un vapor...", "dacă te-a văzut Dumnezeu/ pleci cu toate păcatele lumii/ și te-ntorci cu poruncile-acasă", sau, după o imagine construită în filigran ("uneori timpul vine în vizită doar/ se așează și tăifăsuiește
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
Din nou reflecții: "Ce multă nevoie avem de noi înșine într-o altă carne/ și totul se întîmplă zi de zi și totul pare fără sfîrșit..." plus cîteva viziuni istorice burlești traduse prin naivități dau comicării fără acoperire: "Marx îi fură dialectica lui Hegel./ Dumnezeu îl pedepsește/ pe Marx.../ Gheorghiu-Dej îl lichidează pe Pătrășcanu./ Dumnezeu îl/ pedepsește pe Gheorghiu-Dej cu cancer./ Iliescu îl împușca pe Ceaușescu. Dumnezeu îl/ pedepsește pe/ Iliescu, făcîndu-l să dea din solduri". Trebuie menționat, în acest context
Un poet bucureștean by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16645_a_17970]
-
cu fiecare zi care va trece va fi și mai puțin. Timpul lucrează ca un factor de eroziune nemilos asupra informațiilor, degradându-le, dispersându-le, făcându-le, în cele din urmă, să dispară complet. Documentele se umezesc, ard sau se fură, cei care au amintiri îmbătrânesc și mor. Dicționarul reprezintă un instantaneu a ceea ce se mai știe în prezent despre victimele terorii comuniste. O încercare de a opri timpul, fie și cu o întârziere regretabilă, din acțiunea sa distructivă. Se va
LUPTA CU AMNEZIA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16641_a_17966]
-
aibă revelația neantului imens unde se exilează, neputincioasă, mintea". Mult mai tîrziu, așezat în șezlong, cu spatele spre stradă, în grădina casei sale din București, Bacovia "admira un păun din vecini ("Prea mic față de atîta penaj..."); cînd prietenul înaripat este furat, păstrează cîteva pene într-o cupă de bronz". Precum un soi de contrapunct al ființei pe care ne-am deprins a o vedea fragilă și maladivă, este consemnată figura, din anii liceali, a unui Bacovia "gimnast, excelînd în exercițiile la
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
dureros, dar nu urăsc pe toți comuniștii, așa, în bloc, iar povestea cu arta e ceva mai specială, e o nebunie pe care ți-o asumi singur. Ați lăsat multe lucrări în țară, când ați plecat. A.C. - Mi le-au furat! R.G. - Am văzut cu zecile la Dl. Becherschi, care a murit, mi se pare. Soția trăiește însă. A.C. - Trăiesc și ginerele și nevasta lui. R.G. - Vi le-ați revendicat? A.C. - Păi n-am cui. Toată lumea zice că dacă ceri, degeaba
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
nimeni nu mi-a dat de pomană. R.G. - Ați fost paznic la Muzeul Cluny. A.C. - Oribil. Stăteam de la 7 dimineața până la 7 seara așa... (își încrucișează brațele pe piept) ca să păzesc niște comori pe care nimeni nu venea să le fure. Dar trebuia să stau acolo. Nici nu aveam voie să vorbesc cu lumea despre exponate. R.G. - Pe Florin Dragu l-ați cunoscut? Era un mare fotograf devenit celebru prin cartea: “Les rois retrouvés”, închinată capetelor de regi, găsite la Louvre
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
viață. A.C. - Aici e mai cazon decât la comuniști. În România era o mare șmecherie să te dai drept altul decât în realitate. Și scăpai! Aici nu se poate. Toată lumea te trădează, te pârăște: “|sta a mințit ieri!”, “|sta a furat ieri doi franci”. R.G. - Deci nu mai e nevoie de polițiști. A.C. - Toată lumea respectă ordinea impusă de stat. La București, mulți aveau propria lor ordine contra perceptelor comuniste. Se fofilau, ca să zic așa. R.G. - Sunteți un foarte bun cozeur. A.C.
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
impusă de stat. La București, mulți aveau propria lor ordine contra perceptelor comuniste. Se fofilau, ca să zic așa. R.G. - Sunteți un foarte bun cozeur. A.C. - Dacă știu că sunt înregistrat nu-s în stare să scot o vorbă. Dacă-mi furați vorbele fără să știu atunci poate iese ceva. R.G. - N-ați vrea să revedeți România? A.C. - Ba da sau... Eu nu știu cum e acolo. R.G. - Nu e mai rău decât aici. Nu e mai bine decât aici. A.C. (oftează adânc) - Păi
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
al cărei patron a fost corect cu mine ani de zile după ce-mi achiziționa un desen sau o acuarelă cu maximum 300 de franci (v-am mai spus) și o revindea cu 3000”. Iar mie-mi spunea: “M-ai furat de bani!” (rîde). Cică eu l-am furat! Sunt nebuni! R.G. - Ați avut și disperări? A.C. - Tot timpul. Nu știu dacă voi mai reuși să trăiesc sau voi muri de foame... aici... R.G. - Disperarea a fost numai din lipsă de
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
ani de zile după ce-mi achiziționa un desen sau o acuarelă cu maximum 300 de franci (v-am mai spus) și o revindea cu 3000”. Iar mie-mi spunea: “M-ai furat de bani!” (rîde). Cică eu l-am furat! Sunt nebuni! R.G. - Ați avut și disperări? A.C. - Tot timpul. Nu știu dacă voi mai reuși să trăiesc sau voi muri de foame... aici... R.G. - Disperarea a fost numai din lipsă de bani? A.C. - Dar din ce alt motiv? Există
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
fratele și fiul hanului, iar ceilalți au fost urmăriți până la Nistru. Puțini s-au putut salva. Din mâinile hoardei jefuitoare au fost eliberați locuitorii robiți și s-a luat întreaga pradă, care a fost trimisă în satele din care fusese furată. Mânios din cauza actelor barbare comise de aceștia, fără a ține seama de rangul celor luați prizonieri, Ștefan Vodă a hotărât pedeapsa cuvenită, refuzând orice răscumpărare, fiindcă așa cum scria N. Iorga el "nu se ducea peste graniță ca să prindă robi și
Bătălia de la Lipnic(1740). In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2244]