15,944 matches
-
cunoscută sub numele de Râpa Galbenă, o zonă cu o diferență de nivel importantă aflată la baza Dealului Copou. A fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea pentru a facilita circulația pietonilor între zona Gării din Iași, Dealul Copou și zona centrală a orașului. Esplanada Elisabeta a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Locul cunoscut de ieșeni sub numele de Râpa Galbenă este o zonă
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]
-
Istorie Naturală. Singurele urme care mai amintesc de existența ei sunt numele străzilor din zona (Strada Florilor și Stradela Florilor) precum și casa lui Anastasie Fătu de pe Str. Florilor 1, clasată monument istoric (). Deschiderea liniei de cale ferată Pașcani-Iași și inaugurarea Gării Iași, la 20 mai/1 iunie 1870, precum și construirea clădirii Vamii și a antrepozitelor de lângă Gară (cunoscute acum sub numele de „Vama Veche”) au impulsionat activitatea economică din zonă, impunând căutarea de soluții pentru sistematizarea și asanarea zonei. Nicolae Gane
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]
-
Florilor și Stradela Florilor) precum și casa lui Anastasie Fătu de pe Str. Florilor 1, clasată monument istoric (). Deschiderea liniei de cale ferată Pașcani-Iași și inaugurarea Gării Iași, la 20 mai/1 iunie 1870, precum și construirea clădirii Vamii și a antrepozitelor de lângă Gară (cunoscute acum sub numele de „Vama Veche”) au impulsionat activitatea economică din zonă, impunând căutarea de soluții pentru sistematizarea și asanarea zonei. Nicolae Gane, de mai multe ori primar al Iașului, a fost primul care a propus în 1897, în
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]
-
B. Pennescu (1901-1904) realiza recepția definitivă la 7 martie 1902. Lucrările de asanare a terenului realizate cu această ocazie au permis și crearea unei mari grădini publice pe partea dreaptă a bulevardului care cobora în linie dreaptă de la esplanadă până la Gară. Terenul fiind însă în continuare instabil, lucrari periodice de consolidare a terenului și reparații au fost necesare. Rezolvarea acestor probleme a venit doar odată cu aprobarea proiectului Regionalei CFR Iași de a construi un ansamblu de locuințe pe terenul grădini publice
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]
-
valoare minicascada situată pe fațada corpului central. Fiecare din cele două scări are, în partea interioară, trei balconașe ce surplombează fiecare câte o nișă. În momentul construcției, Esplanada Elisabeta oferea o frumoasă priveliște spre turnul Vămii și impunătoarea clădire a Gării. Urcând scările de la Râpa Galbenă, călătorii ce se opreau în Iași puteau ajunge la cunoscutele hoteluri din zonă: Hotelul Bejan, la doi pași de esplanadă, Hotelul Binder sau Hôtel d'Angleterre și Jockey Club.
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]
-
fetei obține 20.000 de lei pretinzând că o să plătească ultima rată de la vila aflată pe malul mării. Ajunși la București, Temistocle află că blonda a plecat la mare și vrea să se ducă și el acolo, dar întâlnirea în gară a Suzanei Pitulice (Maria Voluntaru) și a fraților ei pe care-i escrocase anterior îl determină să ia un tren ce mergea la munte. Cei doi escroci o abordează pe Mimi (Vasilica Tastaman) pe peronul gării din Poiana Țapului, folosind
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
acolo, dar întâlnirea în gară a Suzanei Pitulice (Maria Voluntaru) și a fraților ei pe care-i escrocase anterior îl determină să ia un tren ce mergea la munte. Cei doi escroci o abordează pe Mimi (Vasilica Tastaman) pe peronul gării din Poiana Țapului, folosind textele din scheciul "Tanța și Costel". Temistocle o cere în căsătorie și obține 5.000 de lei pentru a-l aduce să cânte la nuntă pe Giani Morandi. Părinții fetei (interpretați de Ștefan Mihăilescu-Brăila și Nineta
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
Mary (Margareta Krauss Silvestrini); fata găsește jurnalul lui sentimental și-l citește, dar escrocul îi spune că scrie în timpul liber un roman de dragoste. Plecați de la fermă, cei doi escroci sunt văzuți de rudele lui Mimi care îi așteptau în gara din Breaza; după o urmărire pe câmp, ei sunt bătuți și li se iau toți banii. Temistocle și Alecu ajung la mare, unde învățăcelul o escrochează de 10.000 de lei pe Lăcrămioara (Draga Olteanu Matei), o văduvă de marinar
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
inspirator și pentru o comedie epigonică difuzată 20 de ani mai târziu: Adio, dragă Nela. Câteva dintre frumusețile timpului colorează tipologia variată a „logodnicelor”.”" Câteva cadre din "Astă seară dansăm în familie" (scena abordării lui Mimi de către Temistocle pe peronul gării din Poiana Țapului, cea a sărutului lui Temistocle cu Mary și cea a vizitei făcute de Temistocle la locuința blondei) sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979).
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
Linia M2 este a doua linie de metrou din Budapesta. Ea conectează partea de vest a capitalei Gara Déli, cu partea de est, Örs vezér tere. Primele planuri pentru prezentele două linii au fost făcute în 1942. Lina a doua de metrou 2 a fost planificată inițial pentru a conecta două mari gări, Keleti (de Est) și Déli
Linia de metrou M2 (Budapesta) () [Corola-website/Science/322545_a_323874]
-
partea de vest a capitalei Gara Déli, cu partea de est, Örs vezér tere. Primele planuri pentru prezentele două linii au fost făcute în 1942. Lina a doua de metrou 2 a fost planificată inițial pentru a conecta două mari gări, Keleti (de Est) și Déli (de Sud). Au dorit să finalizeze linia în anul 1955, dar construcția a încetat din cauza problemelor financiare și politice din 1954 până în 1963. Acesta a fost deschisă în cele din urmă cu șapte stații pe
Linia de metrou M2 (Budapesta) () [Corola-website/Science/322545_a_323874]
-
și ajunge la Buda (partea de vest a Budapestei). Ea are o stație de intersecție cu liniile de metrou 1 și 3 la Piața Deák Ferenc și punctul de transfer viitor pentru linia a patra se află în construcție la Gara Keleti.
Linia de metrou M2 (Budapesta) () [Corola-website/Science/322545_a_323874]
-
al statului comunist împotriva propriului popor. În timpul Revoluției din 1989, Nicolae Ceaușescu a încercat să folosească Gărzile Patriotice împotriva protestatarilor, în special la Timișoara. În „Jurnalul de luptă” al Ministerului Apărării din perioada 16-22 decembrie, căpitanul Benescu consemnează că „în gara Timișoara-Est a sosit un tren cu câteva mii de luptători din Gărzile Patriotice din județele Olt și Dolj, aduși la cererea organelor superioare de partid pentru a reprima «manifestările agresive» ale unor grupuri de cetățeni din Timișoara. Luptătorii nu au
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
-se în localitățile de unde au venit”. Cu toate acestea, ritmul evenimentelor și nivelul de ostilitate față de regimul său au dat peste cap planurile lui Ceaușescu. În același „Jurnal de luptă” al Ministerului Apărării, plutonierul major Bulgescu Stelian raportează că „în gara Timișoara-Nord au sosit garnituri cu luptători din Gărzile Patriotice care au coborât din trenuri, au fraternizat cu manifestanții și s-au deplasat împreună spre Piața Operei”. În anii '80, comunismul românesc a căpătat o formă militarizată. Ilie Ceaușescu, general în
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
industrială a stimulat expansiunea orașului spre nord și vest, în detrimentul zonelor agricole. Pasul rapid al vieții urbane a necesitat un sistem de transport public urban, astfel că în 1878 s-au pus în funcțiune primele tramvaie trase de cai, între gară și diferite puncte de interes din oraș. La începutul secolului XX intră în funcțiune prima linie de autobuz urbană. În ultimul deceniu al secolului XIX s-a încheiat construirea rețelei de apă și canalizare. Iluminatul public bazat pe lămpi cu
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
românilor, inclusiv a celor din Arad, nu au avut succes. Războiul a afectat și Aradul, mai ales prin desele restricții și rechiziții, la care s-a adăugat bombardamentul anglo-american din iulie 1944, care a distrus clădiri militare și civile din jurul gării. După lovitura de stat din 23 august 1944, Aradul a ajuns la mijlocul luptelor dintre armatele române și germano-maghiare. La 22 septembrie, trupele maghiare s-au retras din oraș după ce au aruncat în aer podurile peste Mureș, gara și centrala telefonică
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
și civile din jurul gării. După lovitura de stat din 23 august 1944, Aradul a ajuns la mijlocul luptelor dintre armatele române și germano-maghiare. La 22 septembrie, trupele maghiare s-au retras din oraș după ce au aruncat în aer podurile peste Mureș, gara și centrala telefonică. În octombrie și începutul lui noiembrie 1944, aviația germană "Luftwaffe" a bombardat gara făcând mari distrugeri. După înfrângerea Germaniei hitleriste, Divizia I de cavalerie a revenit la bază în Arad fiind primită triumfal de populație la 13
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
luptelor dintre armatele române și germano-maghiare. La 22 septembrie, trupele maghiare s-au retras din oraș după ce au aruncat în aer podurile peste Mureș, gara și centrala telefonică. În octombrie și începutul lui noiembrie 1944, aviația germană "Luftwaffe" a bombardat gara făcând mari distrugeri. După înfrângerea Germaniei hitleriste, Divizia I de cavalerie a revenit la bază în Arad fiind primită triumfal de populație la 13 iulie 1945. În cetate au fost încartiruite și trupe rusești. După cel de al Doilea Război
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
tramvaielor societății pentru exploatarea tramvaielor în Galati, formată cu capital belgian, care a instalat 5 linii de tramvai electric cu ecartament de 1000 mm, cu șine Phoenix vechi, macazuri cu contragreutate, rețeaua totală 26,5 km cale simplă pe traseele: Gara CFR - Docuri; Piața Mare - Tunel Filești; str. Brăilei; Palatul Comisiei Europene a Dunării - Grădina Publică; str. Tecuci. Prima linie de tramvai a fost dată în folosință la 14 august 1900. La începutul secolului XX, Galațiul era înzestrat, așadar, cu cel
Tramvaiul din Galați () [Corola-website/Science/322645_a_323974]
-
împărțite pe secțiuni pentru a înlesni reparațiile în caz de avarii. Traseul tramvaielor era următorul: de la uzină, pe străzile: Portului, Ana Ipătescu, Dogăriei, Tecuci, N. Bălcescu, Brăilei, Mihai Bravu și Traian. În prezent terenurile și clădirile respective, situate în strada Gării nr.8, sunt în administrarea societății Electrica. În perioada ianuarie 1917 - iunie 1919 din cauza primului război mondial nu au circulat tramvaie în municipiul Galați. În 1931 Uzinele Comunale Galați au preluat transportul în comun și cu autobuze pe un traseu
Tramvaiul din Galați () [Corola-website/Science/322645_a_323974]
-
de mărfuri. Tramvaie amenajate special transportau mai ales legume și fructe de la Depozitul ILF din Calea Prutului în Piața Mare. S-au dat în folosință trei substații de redresare, la poarta est a Combinatului, în zona de Nord și la gara CFR. A fost extins Depoul nr.1 de tramvaie, prin dublarea capacității de întreținere reparații. S-a construit un nou depou de 100 de tramvaie, în zona de Nord a orașului; s-au procurat totodată și 90 de autobuze tip
Tramvaiul din Galați () [Corola-website/Science/322645_a_323974]
-
din ordinul autorităților inconștiente. Nici la Galați situația nu a fost prea îmbucurătoare, între anii 1990 și 2011, rețeaua tramvaielor micșorându-se treptat extrem de mult. Au fost scoase liniile de pe Bulevardul Traian, Bulevardul Coșbuc, Str. Bucovinei, Str. Mihai Bravu, Str. Gării, Str. Ana Ipătescu, Str. Portului, linia dintre Poarta Nord Combinat și Poarta Est rămânând montată dar nefiind operabilă momentan. Un proiect de tramvai suburban, propus de cetățeanul Raabis Ștefan Bădiță și oferit autorităților în 2015, ar putea extinde rețeaua de la
Tramvaiul din Galați () [Corola-website/Science/322645_a_323974]
-
fi martori ai dezvelirii. Slujba religioasă a fost ținută de P.S. dr. Andrei Magieru, episcopul Aradului împreună cu un sobor de 36 de preoți. La final, întreg cortegiul s-a deplasat de la Catedrală până în piața Podgoria ce găzduia în acel timp Gară electrică. A urmat sfințirea monumentului și apoi discursuri ale personalităților prezente. Pot fi menționați Stelian Popescu (președinte al Ligii Antirevizioniste),profesor universitar Ioan Lupaș, profesor universitar Onisifor Ghibu, Ștefan Meteș, George Moroianu, Marius Peculea, doctor Alexandru Doroș, Vasile Goldiș, Ioan
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
cabane Caraiman. În prezent cabană nu mai este deschisă circuitului turistic, fiind proprietatea unui cetățean britanic, care o folosește, de două ori pe an, drept casă de vacanță. Cu toate acestea, drumeții pot fi cazați, în limita locurilor disponibile. De la gară Bușteni (883 m), urmăm bd. Libertății (șoseaua națională) spre stînga, pînă în dreptul str. Industriei (10 min de la gară). De aici, continuăm la dreapta pe această stradă, avînd în fața peisajul abruptului prahovean al Bucegilor dominat de Vîrful Claia Mare, si pieptul
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
folosește, de două ori pe an, drept casă de vacanță. Cu toate acestea, drumeții pot fi cazați, în limita locurilor disponibile. De la gară Bușteni (883 m), urmăm bd. Libertății (șoseaua națională) spre stînga, pînă în dreptul str. Industriei (10 min de la gară). De aici, continuăm la dreapta pe această stradă, avînd în fața peisajul abruptului prahovean al Bucegilor dominat de Vîrful Claia Mare, si pieptul puternic al Caraimanului. După 20-25 min ajungem lîngă firul Văii Jepilor (dreapta), în punctul de ramificație a drumurilor
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]