15,863 matches
-
și invitați din alte țări. "Promit pe onoarea mea să fac tot ce este posibil pentru: a servi patria mea România și credința mea, a ajuta pe aproapele meu în orice moment, a mă supune Legii Cercetașului." "Cercetașul își iubește patria sa, România și pe toți cei care trăiesc in ea<br> "Cercetașul este loial, își respectă cuvântul dat, nu minte, este curat în gând, în vorbă și în faptă<br> "Cercetașul este util și își ajută semenii în orice situație
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
nu-l cunoștea. Serbările fastuoase date în cinstea evenimentului, care au durat 14 zile, festivitatea încoronării ca împărăteasă, de la Tyr, au înăbușit pentru o vreme spaima Iolandei de a fi dezrădăcinată, smulsă din dulcea Sirie cum ea însăși își numea patria în momentul despărțirii și al ultimului adio. Frederic al II-lea și-a întâmpinat tânăra soție la Brindisi. Era tristă și nimic de acum înainte nu o va mai înveseli. Frederic al II-lea, chiar a doua zi după întâlnirea
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]
-
a musulmanilor "sunniți", iar padișah-ul a devenit atât stăpânul absolut al armatei și societății turce, cât și autoritatea religioasă cea mai înaltă a musulmanilor "sunniți". Pe acest plan religios, Imperiul Otoman a purtat o luptă aproape continuă cu Persia patrie a ritului musulmsn "șiit". Pe parcursul sec. al 17-lea, teroarea ce o produsese anterior a permis Imperiului Otoman să-și păstreze frontierele extinse, dar odată cu sec. al 18-lea începutul declinului a devenit vizibil. Ruinarea comerțului caravanier cu Orientul, datorită
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
s-a fixat un teritoriu în cîmp cu patru țăruși unde avea să-și contruiasca adăpostul singur fără materiale de construcții în toamnă târzie a acelui an. Liber!? începând cu anul 1963 a fost angajat ca muncitor necalificat pe șantierele patriei unde s-a reridicat treptat în chinurile din sistem până la funcția de mecanic șef, acest statut marcând limita maxim admisă de persecuția politică a “PP” (PSIHOPOLITICIENILOR) până în anul 1989. Severa ostracizare impusă și controlată cu mijloacele specifice serviciilor și cadrelor
Victor-Ionel Sassu () [Corola-website/Science/318835_a_320164]
-
și al victoriei [...]. Cu oameni că voi, cauza noastră nu era pierdută. Dar războiul era interminabil; ar fi fost război civil și astfel Franța nu ar fi devenit decât mai nefericită. Am sacrificat deci toate interesele noastre în fața acelora ale patriei; plec. Voi, prietenii mei, continuați să serviți Franța [...]. Dacă am consimțit să supraviețuiesc, este pentru a servi în continuare gloria noastră: vreau să scriu marile lucruri pe care le-am făcut împreună. La revedere, copiii mei! Aș vrea să vă
Abdicarea de la Fontainebleau () [Corola-website/Science/316022_a_317351]
-
dintre acestea 150 au fost exportate. Tancul a fost fabricat între anii 1979 și 1985, fiind predecesorul modelului TR-800. După evenimentele cunoscute sub numele de „Primăvara de la Praga”, Republica Socialistă România a adoptat o nouă doctrină națională de apărare: „apărarea patriei de către întregul popor”. Noua strategie necesita o industrie proprie de armament. În luna aprilie a anului 1968 este prezentat Consiliului de Apărare al țării un raport privind fabricarea tancurilor în România. La 13 octombrie 1972, acest raport este aprobat. Programul
TR-580 () [Corola-website/Science/316071_a_317400]
-
Hanna Drezner, La vârsta de 5 ani, în 1953 familia ei s-a mutat în Brazilia, de unde s-a întors în anul 1960. În Brazilia a fost atrasă în mod deosebit de cultură și ritmurile muzicale locale. După întoarcerea în patrie a fost descoperită la vârsta de 15 ani la una din competițiile destinate tinerelor talente. Studiile secundare le-a făcut la liceul specializat, între altele, în arte, „Talma Yellin” din orașul Givataiym, localitate satelită a Țel Avivului. Solistul vocal Shlomo
Ilanit () [Corola-website/Science/320023_a_321352]
-
cu cântecul „Shiru Shir lashemesh ”(Cântați o cantare Soarelui sau, în engleză „Sing a Song To The Sun) ” La finala desfășurată la 17.11.1974 ea a ocupat locul al noulea. Ilanit a continuat o carieră de mari succese în patria ei, o parte din cântecele ei fiind scrise de textierul Ehud Manor. În 2005 a efectuat împreună cu alți câțiva soliști israelieni un turneu în America de Nord.
Ilanit () [Corola-website/Science/320023_a_321352]
-
1905 pleacă în Palestina și se instalează la Jaffa, iar casa lui se transformă într-un salon literar. Lucrează ca învățător la școala pentru fetițe din Neve-Țedek (actualmente un cartier al Tel-Aviv-ului) și începe să editeze revista pentru copii Moledet (Patria), fiind redactorul acesteia până în anul 1912, și prima revistă literară din țară „haOmer". În anul 1910 trece subit în neființă soția sa, Rivka, de îngrijirea copiilor ocupându-se mama acestuia (Mințe Gutman), care vine în acest scop de la Telenești. În
Simha Ben-Țion () [Corola-website/Science/320072_a_321401]
-
Ereț-Yisroel-Zeitung" („Ziarul Eretz Yisrael”, din Tel Aviv) etc. În deceniul 1920-1930 a publicat regulat în ziare nuvele din viața evreilor basarabeni. Au fost adunate parțial într-un volum întitulat "Fun mein Heim" ("Von meinem Heim"; „Din casa mea” sau „Din patria mea”) și tipărit în 1936. În anii 1926-1927 s-a ocupat de reportajele de presă dedicate procesului intentat lui Scholom (Salomon) Schwartzbard, asasinul lui Simon Petliura ("Der Schwarzbard process"/"Der Schwarzbardprozess", Chișinău). Rozental a vizitat Palestina de trei ori, iar
Zolmen Rozental () [Corola-website/Science/320101_a_321430]
-
agenților lui Heydrich și a fost considerată de mulți ca exprimarea directă a intențiilor lui Röhm: „Sper că la 1 august, SA-ul odihnit, plin de energie, va fi pregătit să își ducă la capat misiunea glorioasă, pentru popor și patrie. Dacă dușmanii SA-ului cred că membrii ei nu se vor întoarce din permisie sau se vor întoarce doar o parte, lăsați-i să se bucure de iluzie cât încă mai pot.“ O luptă politică în cadrul partidului nazist NSDAP a
Ernst Röhm () [Corola-website/Science/320089_a_321418]
-
(în ) a fost forța armată ucraineană a Republicii Populare a Ucrainei Apusene în timpul și după încheierea războiului polono-ucrainean. a obținut echipamentul militar din depozitele austriece și de la trupele demobilizate austriece și germane care se reîntorceau în patrie prin Galiția, după colapsul Puterilor Centrale la sfârșitul Primului Război Mondial. Fabricile austriece militare se aflau însă la mare distanță de Galiția, iar aprovizionarea cu muniție și piese de schimb a devenit un motiv major în pierderea războiului cu Polonia. Conducerea Republicii
Armata Ucraineană Galițiană () [Corola-website/Science/320088_a_321417]
-
în perioada 1919-1927. La dezbaterea în Parlament a proiectului de Constituție, la 12 martie 1923, deputatul Karl von Möller, în calitate de reprezentant al șvabilor din Banat, a afirmat că vorbește în numele „poporului șvăbesc din Banat”, declarând loialitatea germanilor față de noua lor patrie, cerând însă ca noua Constituție să nu pericliteze existența minorităților din punct de vedere național, având obiecții la proiect, afirmând că acesta nu conține promisiunile făcute minorităților de către români la Alba Iulia. În mai 1920, șvabii “moderați”, în frunte cu
Karl von Möller () [Corola-website/Science/320235_a_321564]
-
Bartholdy (uvertura „Mare liniștită și voiaj prosper", op. 27), Richard Wagner (uvertura la opera „Rienzi"), Ludwig van Beethoven (Uvertura „Leonora" nr. 3, op. 72b, Uvertura „Egmont" op. 84), Giacomo Meyerbeer ( festivă pentru deschiderea Expoziției mondiale de la Londra, 1862), Georges Bizet ("Patria”, uvertură simfonică, 1874), Gioacchino Rossini (uvertura „Wilhelm Tell”). În Moldova, Josef Herfner a fost autorul primei "Uverturi Naționale", compusă în 1837, bazată pe o succesiune de cântece și dansuri românești. Alți compozitori de uverturi din spațiul românesc au fost, de
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
doua sa domnie (1621-1623), Ștefan Tomșa al II-lea a construit zidurile împrejmuitoare cu cele patru turnuri de sprijin din fiecare colț, stăreția și chiliile pentru călugări. Într-un document din aprilie - iulie 1623, se menționează că fiind ""scos din patria domniei sale"", domnitorul Ștefan Tomșa ""n-a putut-o sfârși"" în prima domnie. Astfel, în a doua domnie ""a sfârșit cu totul și această sfântă mănăstire Solca... și a miluit și întărit acest dumnezeiesc hram cu sate și cu vaduri de
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
posibil, chiar cu Hetzel). În fapt, pasaje întregi din notițele sale se regăsesc în roman (călătoria lui James Starr pe Forth, la bordul "Prințului de Galles", sau excursia lui Nell în afara lumii subterane). Scoția a fost mereu o a doua patrie pentru Verne, fără îndoială din cauza ascendenței materne. O regăsim și în "Raza verde" și în "Copiii căpitanului Grant". În ceea ce privește descrierea vieții minerilor, Verne s-a inspirat pe larg din cartea lui Louis Simonin, "La vie souterraine ou les Mines et
Indiile negre () [Corola-website/Science/321308_a_322637]
-
mai puțin reușită. Domnia sa a pregătit terenul pentru lupta pe care a dus-o apoi Menelik al II-lea împotriva ofensivei coloniale italiene.În ochii etiopienilor, și Yohannes al IV-lea rămâne un suveran care a fost devotat credinței și patriei, pentru care a știut să-si dea și viața. Yohannes s-a născut în provincia Enderta, fiul lui Mercha, "Shum" (guvernator) al provincie Tembien, și al soției sale "Woizero" („Damă”) Silass Dimtsu (Amata Selassie), fiica "Dejazmach"-ului ("duce") Dimtsu Debbab
Yohannes al IV-lea al Etiopiei () [Corola-website/Science/320505_a_321834]
-
Greciei antice din secolul al V-lea î.Hr., ce a aparținut școlii pitagoreice. I se atribuie descoperirea existenței numerelor iraționale. Nu prea se cunosc detalii despre viața sa. Se pare că a trăit pe la sfârșitul secolului al V-lea î.Hr. Patria sa de origine a fost Metapontion (azi Metaponto, Italia), Magna Graecia, iar alți autori susțin că ar fi fost Crotone. În lucrarea sa Metafizica, Aristotel susține că considera focul ca fiind elementul primar, cauză a tuturor lucrurilor. Diogene Laerțiu îl
Hippasos () [Corola-website/Science/320518_a_321847]
-
ducelui, a fost atacat pe stradă și ucis. Printre pamfletele din acele zile, unul prezicea: Ducele Buckingham a fost înjunghiat la Greyhound Pub, în 23 august 1628, de către un ofițer fanatic, John Felton. Acesta credea că face un mare serviciu patriei. După moartea lui, după spusele lui Edward Hyde, I Conte de Clarendon, Carol I s-a aruncat pe pat și a plâns amarnic;a rămas închis în camera lui și nu a ieșit două zile. A fost înmormântat la Westminster
George Villiers, Duce de Buckingham () [Corola-website/Science/320544_a_321873]
-
dificultatea atacării fortăreței regaliste de la Lima peste Peru Superior, el a hotărât să adopte acest plan. Căpitănia Generală de Chile înlăturase guvernatorul în 1810 și-l înlocuise cu Prima Junta Guvernamentală, dând semnalul începutului unei perioade din istoria chiliana denumită Patria Vieja. Această junta a fost învinsă, însă, în 1814 în bătălia de la Rancagua și, odată cu Reconquista, Chile a redevenit stat regalist. Bernardo O'Higgins și alți lideri chilieni se refugiaseră la Mendoza în timpul noului guvern regalist, care a dus la
Traversarea Anzilor () [Corola-website/Science/320572_a_321901]
-
în universități occidentale. Studenții greci au intrat în contact în Europa Occidentală cu ideile Iluminismului, Revoluției Franceze și naționalismului romantic european. Intelectualii influenți ai diasporei elene, precum Adamantios Korais și Anthimos Gazis au încercat să transmită asemenea idei grecilor din patrie, având ca scop atât ridicarea nivelului de cultură al poporului, cât și întărirea sentimentelor naționale. Aceste deziderate au fost atinse prin publicarea a numeroase cărți, broșuri și diverse alte scrieri în limba greacă, proces care a fost cunoscut cu numele
Megali Idea () [Corola-website/Science/320575_a_321904]
-
britanic, nu a înțeles niciodată semnificația evenimentelor militare și politice care au urmat semnării Armistițiului de la Mudros, nefiind capabil să înțeleagă că împărțirea Imperiului Otoman reflecta lipsirea de puterea reală și transformarea sa într-un prizonier de lux în propria patrie. Din punctul de vedere al sultanului, el și cercul restrâns al apropiaților săi erau „adevărații turci”. În afara acestora, mai exista însă un grup de „adevărați” turci, loiali patriei, care luptau să salveze imperiul indiferent de pericole. Unii dintre revoluționari turci
Ocuparea Istanbulului () [Corola-website/Science/320702_a_322031]
-
puterea reală și transformarea sa într-un prizonier de lux în propria patrie. Din punctul de vedere al sultanului, el și cercul restrâns al apropiaților săi erau „adevărații turci”. În afara acestora, mai exista însă un grup de „adevărați” turci, loiali patriei, care luptau să salveze imperiul indiferent de pericole. Unii dintre revoluționari turci erau acceptați sau nu de sultan ca „turci”, funcție de faptele lor. Ambasadorul Rumbold mai afirmă că sultanul pretindea că Mustafa Kemal era un revoluționar macedonean cu o origine
Ocuparea Istanbulului () [Corola-website/Science/320702_a_322031]
-
folosit baza din Antalya pentru înarmarea și pregătirea militarilor kemaliști care luptau împotriva grecilor. În afară de acești factori, contrastul dintre motivațiile și pozițiile strategice ale celor două tabere au contribuit în mod decisiv la obținerea victoriei turcești. Turcii luptau pentru apărarea patriei împotriva a ceea ce ei percepeau drept un atac imperialist. Mustafa Kemal a fost un politician abil, care a știut să se prezinte drept revoluționar în fața comuniștilor, protector al tradițiilor și ordinii în fața conservatorilor, soldat patriot în fața naționaliștilor și lider islamist
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
se afla multă vreme în defensivă, organizată după noi concepte strategice și tactice. În momentul culminant al ofensivei elene, Mustafa Kemal își încuraja trupele amintindu-le că turcii luptă nu doar pe o linie oarecare de apărare, ci își apăra Patria, îndemnându-i în același timp să nu abandoneze o palmă de pământ udat cu sângele poporului. Spre deosebire de doctrina defensivă a Primului Război Mondial, care se baza pe lupta de tranșee și liniile fortificate, tacticile folosite de trupele kemaliste se dovediseră nu doar
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]