16,567 matches
-
fără vreun scop anume, pentru că asta îmi dorisem. Poate eram un om norocos. Așa se spune că ești dacă ajungi în Palermo. Din Palermo spre Catania ai sentimentul că mergi pe o hartă uriașă: tu, un punct mișcător. Așa arată peisajul din jur, petic după petic, culori diferite, într-un fel desenate de măslini, în alt fel de arborii de fistic, o nuanță dându-le pamântul rămas gol după secerarea grâului și o alta după ce fuseseră stinse flăcările izbucnite din pricina căldurii
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
golf. Era cam singura care putea să se miște pe străduțele înguste ale insulei și îți dădea senzația că ești parte dintr-un joc, că te aflai pe terenul uriaș al unei partide cu reguli necunoscute. Inedita apariție într-un peisaj în care te-ai fi așteptat să vezi un pirat cu papagalul pe umăr, m-a făcut să-mi amintesc de un alt mijloc de transport în calea căruia mă nimerisem pe o altă străduță de insulă mediteraneană: măgarii din
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
unde stau aliniate mașini blindate, care seamănă cu cele ale băncilor, numai că sunt făcute să reziste nu asaltului spărgătorilor, ci aceluia al flăcărilor. De aici, un alt Marco, de data asta, vulcanolog, preia povestea. E din ce în ce mai frig și, deocamdată, peisajul e doar dezolant, dar, pe măsură ce urci, începi să ai sentimentul că trebuie cumva să mergi în vârful picioarelor, să șoptești și să ții și mâinile, cuminte, la spate. Hăuri din loc în loc, cenușă în care ți se îngroapă picioarele, un
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Iași, 1986, 219-221; Corin Braga, Complexul Fundoianu, ST, 1986, 7; Șerban Cioculescu, Restituiri?, RL, 1986, 42; Dan C. Mihăilescu, Virtuți și patimi de secol XIX, ST, 1989, 1; Nicolae Manolescu, Documentul și interpretarea, RL, 1989, 22; Steinhardt, Monologul, 291-298; Grigurcu, Peisaj, I, 252-255; Dorina Grăsoiu, In memoriam Marin Bucur (1929-1994), RITL, 1994, 2; N. Georgescu, Călinescu își numără elevii, L, 1994, 8; Ștefan Bodea, Cartea vieții, RL, 1994, 30; Constantin Hârlav, Marin Bucur, „Opera vieții. O biografie a lui I. L. Caragiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
invariabil apar perechi semantice de felul „ceasul-munte”, „ceasul-fluviu”, „copacul-soare”, „copacul-om”, „copacul-pasăre”, sugerând o intenție de recompunere a ordinii materiei prin elementele introduse în aceste simboluri. Unele imagini migrează în volumele următoare. Se delimitează „nordul” de „sud”, dihotomia, inculcata în peisaje, semne, simboluri, revenind și în Poeme (1977), unde intra și reminiscențe de poezie patriotică, sentimentalizata, cu tonalități imnice: „Și cerbii, o, cerbii - frați buni vulcanilor / patriei mele, înserarea vâslind / câmpia sfințită de rod primenindu-i” (Corabie în roșu în altă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
cronici, eseuri, traduceri la „Orizont”, „Dilema”, „Timpul”, „Ficțiuni” (Satu Mare), „ArtPanorama”, „România literară”, „Monitorul”, „Obiectiv” ș.a. Prima carte, culegerea de povestiri SF Valea Cerului Senin, îi apare în 1997. Este membru fondator al Asociației Culturale CLUB 8 din Iași (2003). În peisajul dinamic al comunității SF din deceniul al zecelea din secolul trecut, R. este o prezență vizibilă și semnificativă. Prin ce are mai relevant ca literatură propriu-zisă, vocabularul său (stilistic, imaginar) poartă amprenta literaturii SF anglo-saxone din anii ’80; William Gibson
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
cu naratorul. Nostalgia, cauzată de „imposibila întoarcere” la mentalitatea și simțirea arhaică, este preponderentă și în romanul Sufletul nostru dintâi (1984), un fel de poem în proză cu alură memorialistică și presărat cu elemente fantastice de coloratură neoromantică, figurând un peisaj état d’âme antropomorfizat. Intenția regăsirii de sine, nutrită și de nevoia confesiunii, trădează propensiunea spre interogație și relativizare a celui care își caută „sufletul dintâi”. Factura autobiografică a textului este susținută de apelul la doi naratori care își descriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
concepția corporatistă a stărilor care, deși este numită în acest fel de Emille Lousse, aparține "școlii germane", între ai cărei reprezentanți se numără G. von Below, O. Hintze, G. Oestreich, Werner Näf, D. Gerhard ș.a. Mai târziu, introducându-ne în peisajul politic al Imperiului german, A. Oțetea demonstra la rândul său precaritatea teoriei lui Tezner. El a evidențiat că nici chiar încercarea din anul 1500 a împăratului Maximilian I (1493-1519) de a subordona stările nu a avut succes. Consecința efortului de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de „Focul Viu” sau de „Focul nestins” de la Andreiașu, o emanație de gaze naturale ce se aprind în mod spontan, etc. Deplasarea turiștilor în spațiul rural vrâncean are o bază motivațională largă. Astfel, cel sosit aici are posibilitatea să admire peisajele locale, munții, dealurile, pădurile, flora și fauna. Totodată el poate să descopere portul și dansul popular, să participe la sărbători locale, să facă plimbări cu carul tras de boi sau trăsura cu cai. Individual sau în grup, se pot efectua
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
Năruja, Nistorești, continuând cu DJ205D. Din Năruja face legătura cu DJ205A (spre Paltin și Nereju). Acest tronson face legătura cu una din zonele vrâncene care păstrează cel mai bine tradițiile și obiceiurile străbune. Turiștii sosiți pe aceste meleaguri pot descoperi peisaje de o rară frumusețe, se pot bucura de ospitalitatea țăranului vrâncean și pot cunoaște datinile străbune ale locurilor. Din satul Năruja, DJ205D face o altă ramificație spre Andreiașu, drum de asemenea neasfaltat ce trebuie modernizat întrucât “Focul Viu” reprezintă o
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
căsuțe în apropierea izvoarelor de apă minerală de pe pârâul Vizăuți. De asemenea, pot fi realizate câteva cabine cu dușuri pentru cei ce vor să folosească apele în tratamentul afecțiunilor reumatismale și oculare. Țara Vrancei beneficiază de condiții naturale deosebite, de peisaje inedite, iar turistul sosit pe aceste meleaguri are posibilități variate de petrecere a timpului liber. Cu toate acestea se impune realizarea unor dotări speciale privind agrementul. Pe razele comunelor Tulnici și Năruja pot fi amenajate terenuri de sport multifuncționale tenis-volei
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
critice”, „Bugeacul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Orizonturi”. La Bolgrad își tipărește în 1936 volumul Demonul. Alte nuvele îi vor apărea târziu, în „Pagini dunărene”. Fluente, versurile lui B. ce zugrăvesc „icoane neuitate de la țară” sunt anacronice. Mai izbutite sunt câteva pasteluri (Peisaj, Toamna în Bugeac). Însușiri mai variate relevă în schimb proza. În nuvela ce dă titlul volumului din 1936, ca și în Dinu Măgură, publicată în „Ramuri”, frământarea lăuntrică a eroilor în luptă cu „demonul simțurilor” e urmărită atent, veridicitatea evoluției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
aceea și e poezia mai filosofică și mai aleasă decît istoria: pentru că poezia înfățișează mai mult universalul, cîtă vreme istoria mai degrabă particularul". Metodica rimbaldiană este a omului de știință și are ca obiect increatul cosmic: "adică existențele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile. Alegîndu-și ca domeniu al operațiilor poetice punctele critice ale unei naturi întregite prin adaosul unor existențe ideale, Rimbaud se dovedește încă o dată om de știință. Căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale, procedează
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
îndreptățire, pe Heliade mai complex, decorul său este mai larg și poemul său este mai savant construit. Însă emoția pare la elegiacul Cîrlova mai puternică, confesiunea mai sincer lirică, obiectele (aceleași, în fond) formează la el un spațiu intim, un peisaj securizant. Este om al ordinii, un clasic prin structura intelectuală, drept pentru care în plan creator, cum subliniază și Eugen Simion, bunul-simț clasic învinge pe omul romantic din Heliade. Cel care a scris E. Lovinescu, scepticul mîntuit descoperă și remarcă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Muzicalitatea versurilor le face uneori (observă G. Călinescu) grandioase". Prin Heliade Rădulescu, dar mai puternic prin Grigore Alexandrescu, cel din Umbra lui Mircea. La Cozia, cu ale sale înălțimi stîncoase și aspre priveliști montane, este introdus, cum remarcă Eugen Simion, peisajul alpin în poezia română. În lirica erotică este un romantic exaltat și își rezolvă chinul produs de femeia care este un înger, prin apel la prieteșug, bună cale de potolire a pasiunilor. "Cu productivul, inegalul D. Bolintineanu, poezia română se
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
c-un cer ce-atîtea stele îl fac și mai obscur. "Deschiderea prea mare a poeziei, constată Eugen Simion, îi împiedică privirea să se concentreze asupra unui obiect și să-l pătrundă. Spirit al suprafețelor strălucitoare, poet al spumelor fosforescente, al peisajelor odorante, Bolintineanu n-are acces la mitologia interioară a spațiului. Bosforul său nu este, cu toate acestea, un spațiu al barbariei. Bolintineanu reabilitează lumea otomană, atît de contestata în epoca romantică. O reabilitează atît de mult încît face din ea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Strigoii și alte poeme plutonice. Lero-împărat iubește o scită "dulce ca un vis" și ursita rea i-a prezis că soarele dimineții, de-l va prinde, îl va risipi într-o rouă dulce" (E.S.). Romantismul românesc, prin Bolintineanu, își lărgește peisajul liric prin două forme de relief inspirat instrumenta lizate de poet: "Marea marca hotarul lui sudic, capătul de jos, stînca e capătul de sus, frontiera nordică" (E.S.). Lirica sa erotică, banală altfel, propune un amor etic scăldat în lumini dalbe
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Așadar alături de statul-națiune, în lumea contemporană își mai fac simțită influența și alți actori: organizațiile internaționale (inter) guvernamentale (OIG) și neguvernamentale (OING) și corporațiile transnaționale sunt primele entități care ies în evidență, pe baza definiției prezentate anterior. Această tipologie conturează peisajul politicii globale instituționalizate, însă ea nu acoperă întregul spectru al raporturilor internaționale contemporane. Perspectiva trebuie completată prin analiza actorilor nelegitimi, precum mișcările teroriste transnaționale (a căror relevanță este evidentă, în lumea contemporană) și alte grupuri transnaționale ale crimei organizate. Adoptarea
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
asociere liberă între state, create pe baza unor tratate internaționale de constituire. În structura lor instituțională se regăsesc, cu regularitate, organe plenare în care sunt reprezentate toate statele-membre și secretariate organe cu caracter permanent, în cadrul cărora activează funcționari internaționali. Altfel, peisajul instituțional este extrem de divers, așa cum o ilustrează Uniunea Europeană (care a evoluat către un sistem de guvernare tot mai îndepărtat de cel al OIG și mai apropiat de cel etatic) sau chiar Organizația Națiunilor Unite (ONU), în cadrul căreia ponderea marilor puteri
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
ar fi Open Society Foundation (Fundația pentru o Societate Deschisă) sau SOS Villages Roumains. Nu face obiectul acestui capitol discutarea sferei de activități a OING, nici elaborarea unei liste a celor mai importante organizații, ci doar evidențierea extraordinarei diversități a peisajului OING. Astfel, în această categorie intră structuri ecleziastice precum Biserica Catolică, probabil cel mai vechi și mai influent actor neguvernamental din istoria Occidentului. De asemenea, alte structuri importante sunt cele cu caracter politic mai vechi, precum Internaționalele, sau mai noi
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
și a resuscitat comentariile răuvoitoare ale unei părți semnificative a mass-mediei antrenate în calomnierea Casei Regale și intrată "în adormire" după istorica împăcare a lui Ion Iliescu cu adversarul său politic cel mai de temut. Această poveste, care îmbogățește pitoresc peisajul cacofonic al dezbaterilor publice și televizate de la noi, merită, cred eu, un pic de atenție și o analiză ceva mai depasionalizată. Primul lucru straniu legat de această candidatură paradoxală este un dubios consens al comentatorilor și formatorilor de opinie, din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de valahi (care nu prețuiesc decât jaful, fățărnicia și oportunismul), astfel încât trăiește paradoxul de a fi popular, însă, înconjurat de o echipă de "prieteni" cu geometrie variabilă - cei ce-l lingușesc umili când el e la cârmă dispar rapid din peisaj sau chiar îl mușcă când puterea i se diminuează. Cum eu mi-am păstrat neschimbată poziția față de domnia sa, indiferent de valurile vieții sale politice, îmi permit acum să-l laud nestingherit pentru o reușită importantă pentru ieșeni, care a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și care sunt lucrurile care, poate, ne scapă, atunci când ne referim la țara noastră privită doar din interior. Dincolo de entuziasme - oamenii politicoși și amabili, ospitalitatea și generozitatea cu atât mai surprinzătoare, cu cât ruina economică e vizibilă la tot pasul, peisaje, monumente sau viață monahală -, doar două lucruri au intrigat-o la culme pe studenta noastră de peste ocean, și ambele poartă numele de pet: mormanele de sticle de plastic folosite, aruncate peste tot, și câinii vagabonzi. La sticlele de plastic, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
l-a urmărit pe tot parcursul cercetării sale, dându-i un raspuns adecvat și echilibrat. Desigur că am putea continua cu alte interogări și mulți specialiști europeni o fac: Ce s-a intamplat in Europa? Care este locul Europei în peisajul geopolitic global?, pornind de la realitatea că Europa a fost primadona Relațiilor Internaționale mai bine de o jumătate de mileniu. Ultimele evenimente de respirație planetară, atacurile teroriste vizând revista "Charlie Hebdo" și instituții religioase ale populației evreiești din Paris, probează că
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și Israel, situația tensionată din Egipt, Liban, Libia și Siria, atentatele teroriste 1101 din regiune, dar și din întreaga lume1102 etc., sunt doar câteva realități ale momentului care ne întăresc convingerea că aproape nimic nu s-a schimbat 1103 în peisajul oriental și probabil situația aceasta se va menține așa pe termen scurt-mediu. Acest succint bilanț al evenimentelor de data recentă ne conduce către concluzia că printre principalele tendințe caracteristice raporturilor zonale interne se înscriu: * stagnarea procesului de reconciliere și de
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]