15,855 matches
-
de muncă și ale Legii nr. 142/1998 , cu modificările și completările ulterioare. 16. Instanța de trimitere a mai arătat că problema de drept care face obiectul sesizării este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept răspunde intenției legiuitorului de a preveni practica neunitară a instanțelor de judecată în materie. 17
DECIZIE nr. 5 din 28 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272059_a_273388]
-
2) din Legea nr. 142/1998 , cu modificările și completările ulterioare, cu privire la alte categorii profesionale, iar nu cele din sistemul de sănătate publică. 47. Ca atare, se constată că, asupra prezentei chestiuni, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu există un recurs în interesul legii cu un obiect similar, în curs de soluționare. Se mai reține că litigiile privind conflictele de muncă nu intră în sfera de competență a instanței supreme, astfel că nu există o
DECIZIE nr. 5 din 28 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272059_a_273388]
-
Orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Or, pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților
DECIZIE nr. 170 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272115_a_273444]
-
de a solicita datele de identificare persoanelor care predau materiale neferoase nu este de natură să contravină dispozițiilor constituționale care garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora. În jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că limitările aduse libertății economice trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a nu aduce atingere dreptului protejat. Astfel, limitările trebuie să fie necesare și proporționale cu scopul urmărit de legiuitor, nediscriminatorii și justificate de un interes general. Instanța judecătorească apreciază
DECIZIE nr. 119 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 3 - art. 1^2 lit. b) pct. (ii) ale articolului unic din Legea nr. 38/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272129_a_273458]
-
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 11. Guvernul apreciază că, în realitate, se solicită modificarea și completarea dispozițiilor de lege criticate. Or, instanța de contencios constituțional a statuat constant în jurisprudența sa că nu poate analiza critici de neconstituționalitate ce urmăresc, în realitate, modificări legislative ale textelor de lege, deoarece controlul de constituționalitate semnifică verificarea conformității dispozițiilor legale criticate cu normele și principiile fundamentale invocate, în limita unor
DECIZIE nr. 43 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271489_a_272818]
-
putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecție socială care nu sunt consacrate în mod expres în textul Constituției. 10. În sfârșit, Guvernul amintește și Decizia Curții Constituționale nr. 412 din 16 mai 2006 , prin care s-a statuat că textele de lege criticate nu contravin art. 53 din Constituție, ci constituie o reglementare dată prin lege pentru respectarea condițiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și
DECIZIE nr. 67 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1)-(5) şi art. 10 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271722_a_273051]
-
și a libertăților fundamentale. Totodată, Curtea a reținut că, deși drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanță, în privința apărării lor, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate cu bunuri, statuându-se că noțiunile de, "bun" și "proprietate" au un sens care nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde și alte drepturi și interese patrimoniale (Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyeler împotriva Italiei
DECIZIE nr. 99 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]
-
un sens care nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde și alte drepturi și interese patrimoniale (Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 100). Pe de altă parte, Curtea a statuat în numeroase rânduri, raportându-se la art. 44 alin. (1) teza finală din Constituție, că dreptul de proprietate nu este unul absolut, conținutul și limitele sale fiind stabilite de lege. 19. În acest context, Curtea a statuat că reglementarea supusă
DECIZIE nr. 99 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]
-
parte, Curtea a statuat în numeroase rânduri, raportându-se la art. 44 alin. (1) teza finală din Constituție, că dreptul de proprietate nu este unul absolut, conținutul și limitele sale fiind stabilite de lege. 19. În acest context, Curtea a statuat că reglementarea supusă controlului de constituționalitate, prin care se instituie un termen de prescripție de 3 ani în materia conflictelor de muncă având ca obiect plata drepturilor salariale neacordate, are ca justificare asigurarea securității și stabilității raporturilor juridice și necesitatea
DECIZIE nr. 99 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]
-
curgerii termenului de prescripție. În consecință, Curtea a constatat că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate raportată la art. 44 din Constituție. 21. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin
DECIZIE nr. 99 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]
-
și suspendarea dreptului de deținere a armelor - din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, soluția legislativă existentă nemulțumindu-l. Or, aceste norme legale au fost edictate în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1) care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. Astfel, în ceea ce privește completarea sau modificarea dispozițiilor de lege, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără
DECIZIE nr. 148 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271310_a_272639]
-
9) din Codul de procedură penală prin faptul că se creează un dezechilibru între inculpat, pe de-o parte, și părțile vătămate, pe de altă parte, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reținută. Printr-o bogată jurisprudență, Curtea a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii
DECIZIE nr. 107 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 375 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271331_a_272660]
-
reglementarea legală criticată nu contravine normelor constituționale invocate. 14. De asemenea arată că, în ceea ce privește constituționalitatea instituirii eșalonării plății unor sume prevăzute în titluri executorii, precum și a suspendării de drept a oricărei proceduri de executare silită, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că executarea uno icto constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată (a se vedea Decizia nr. 353 din 22 martie 2011 , publicată
DECIZIE nr. 143 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271334_a_272663]
-
ordonanțe de urgență și pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6)." ... 18. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) care statuează principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, art. 15 alin. (2) care consacră neretroactivitatea legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la
DECIZIE nr. 143 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271334_a_272663]
-
sa, spre exemplu, Decizia nr. 371 din 26 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 5 august 2014, instanța de contencios constituțional a arătat că, în ceea ce privește pretinsa discriminare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că nu urmărește un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în
DECIZIE nr. 143 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271334_a_272663]
-
eșalonării plății unor sume prevăzute în titluri executorii, precum și asupra suspendării de drept a oricărei proceduri de executare silită, există o bogată jurisprudența a Curții Constituționale, în acord cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eșalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt și prevederile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 prin care legiuitorul delegat a instituit o
DECIZIE nr. 143 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271334_a_272663]
-
19. Avocatul Poporului mai face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 423 din 9 iunie 2015 , nr. 599 din 21 octombrie 2014 , nr. 641 din 11 noiembrie 2014 și 166 din 17 martie 2015 , prin care aceasta a statuat cu privire la principiul contradictorialității și prin care s-a arătat că garanțiile referitoare la un proces echitabil implică și dreptul participanților la proces de a lua cunoștință de orice înscris sau observație prezentat/prezentată instanței și să îl/o dezbată, fiind
DECIZIE nr. 137 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142^1 şi art. 143 alin. (2^1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271332_a_272661]
-
acord de recunoaștere a vinovăției, sau până la următorul termen cu procedura completă, dacă încălcarea a intervenit în cursul judecății. 33. Totodată, în ce privește nulitatea înregistrărilor convorbirilor telefonice pe motiv că nu îndeplinesc condițiile de legalitate și proporționalitate, Curtea de la Strasbourg a statuat prin Hotărârea din 6 mai 2003 pronunțată în Cauza Coban (Asim Babuscum) contra Spaniei, paragraful 2 en droit, că admisibilitatea probelor este o problemă ce ține de reglementările naționale și că revine jurisdicțiilor naționale să aprecieze elementele care le sunt
DECIZIE nr. 137 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142^1 şi art. 143 alin. (2^1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271332_a_272661]
-
observații în fața judecătorului cu privire la aceste înregistrări, care nu au constituit, de altfel, singurul mijloc de probă invocat de acuzare. În același context, prin Hotărârea din 16 noiembrie 2006 pronunțată în Cauza Klimentyev contra Rusiei, paragraful 124, Curtea de la Strasbourg a statuat că, pentru a asigura dreptul la un proces echitabil, este esențial ca toate probele să fie prezentate de față cu acuzatul, în cadrul unei audieri publice, pentru a se putea oferi contraargumente. 34. În plus, spre deosebire de reglementarea anterioară, posibilitatea existenței unei
DECIZIE nr. 137 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142^1 şi art. 143 alin. (2^1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271332_a_272661]
-
de timbru prevăzute de lege". 18. Totodată, Curtea a observat că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 care a preluat, cu modificări și completări, cele statuate prin normele ce constituiau cadrul legal general în materia taxelor judiciare de timbru. Noul cadru normativ referitor la taxele judiciare de timbru, reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , a fost instituit avându-se în vedere modificarea
DECIZIE nr. 124 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19, art. 26 alin. (1) raportat la art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271378_a_272707]
-
2013 , a fost instituit avându-se în vedere modificarea cadrului legal de desfășurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum și punerea în aplicare a noilor instituții adoptate prin Codul civil și reiterează cele stabilite prin normele anterioare, statuând că acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, iar în cazurile anume prevăzute de lege, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru. 19. Curtea a mai
DECIZIE nr. 124 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19, art. 26 alin. (1) raportat la art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271378_a_272707]
-
15 aprilie 2014. 20. Astfel, Curtea a constatat că, în materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate nu mai sunt scutite de taxa judiciară de timbru, astfel cum era statuat în art. 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în forma sa inițială. 21. De asemenea, Curtea a observat că taxa judiciară de timbru instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este
DECIZIE nr. 124 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19, art. 26 alin. (1) raportat la art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271378_a_272707]
-
sistemul unei taxe fixe, și nu la valoare, considerente pentru care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. 22. În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, Curtea a statuat că, potrivit dispozițiilor constituționale, accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție
DECIZIE nr. 124 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19, art. 26 alin. (1) raportat la art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271378_a_272707]
-
latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe astfel cum este cea criticată în prezenta cauză; în același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57. 23. În ceea ce privește susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate potrivit căreia
DECIZIE nr. 124 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19, art. 26 alin. (1) raportat la art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271378_a_272707]
-
inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat
DECIZIE nr. 114 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi ale art. 25 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271830_a_273159]