16,607 matches
-
sau Baru - Pietros. Familiile Groza și Târjoianu ca învățători au locuit chiar în localul școlii, ocupându-se și de partea gospodărească a școlii (incintei și grădinii școlii). Trebuie remarcat că în toate instituțiile de învățământ preuniversitare, era ceva obișnuit ca învățătorii directori să locuiască în clădirea școlii. De asemenea trebuie amintit ca la sfârșitul anilor 1930 în curtea școlii se desfășurau activitățile de „străjerie" introduse de regele Carol al II -lea activități cu caracter cultural-educativ, excursii, spectacole, etc. Până în anul 1970
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
transportul lor nu era asigurat, situație care s-a perpetuat până în prezent. Concluzionând cele prezentate anterior, se poate spune că școala în limba română în comuna Livadia a funcționat cu eficiență maximă, dupa modelul școlii sătești ardelenești, între anii 1919-1960. Învățătorii școlii cei mai reprezentativi au fost membrii familiilor Cincora și Târjoianu, precum și directorul Groza Ilie. Introducerea sistemului comunist de învățământ și reducerea la patru clase a școlii din sat, au fost factorii decisivi în diminuarea calității învățământului primar la școala
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și Târjoianu, precum și directorul Groza Ilie. Introducerea sistemului comunist de învățământ și reducerea la patru clase a școlii din sat, au fost factorii decisivi în diminuarea calității învățământului primar la școala din Livadia. În prezent în sat există un singur învățător și acesta este schimbat frecvent neasigurându-se ca în trecut continuitatea procesului de învățământ, ceea ce constituie un regres fată de trecut (cca 30 de ani în urmă). Așa cum am prezentat în capitolele anterioare, ocupația de bază a locuitorilor din Livadia
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
deoarece în acei ani mai trăiau oameni vârstnici, veniți din secolul XIX (sigur vor fi fost și alte aspecte, dispărute cu anii). Trebuie subliniat că satele Livadia, erau curat românești, neexistând nici o persoană de altă etnie (exceptând acea Ludovica, fiica învățătorului Balasz din timpul stăpânirii maghiare). Bărbații fumători foloseau tutun vărsat, păstrat în tabachere de argint, iar aceștia șezând pe băncile din fața caselor își confecționau singuri țigările. Operația propriu zisă consta din răsucirea tacticoasă și pe îndelete a foițelor, umplerea acestora
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
locuitorii satului de la răzbunarea armatelor maghiare, pentru participarea sătenilor din Livadia la revoluția din 1848. 2) La sfârșitul secolului XIX este cunoscut preotul Sigismund Vladislav, ai cărui fii au fost preoți ( Emil ) și notari sau funcționari administrativi în secolul următor. Învățătorii din secolul XIX erau maghiari și nu aparțineau satului. Alți intelectuali în afara preoților nu sunt cunoscuți în secolele XVIII și XIX, apoi preoții nu se știe câtă pregătire intelectuală aveau, dar prin biserică au păstrat flacăra neamului românesc în acele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
fie extinse pe stâlpi în curte, iar toamna se producea must și vin roșu de masă (desigur de calitate inferioară), în orice caz băubil, dar totuși țuica a rămas băutura preferată. S-a diminuat foarte mult rolul preotului și al învățătorului, rolul lor educativ și religios, motiv pentru care s-a redus foarte mult la generațiile actuale „a renumitei politeți și respect” reciproc al sătenilor. Satul Livadia nu mai are un învățător stabil, permanent. Un aspect pozitiv apărut este îngrijirea mormintelor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
S-a diminuat foarte mult rolul preotului și al învățătorului, rolul lor educativ și religios, motiv pentru care s-a redus foarte mult la generațiile actuale „a renumitei politeți și respect” reciproc al sătenilor. Satul Livadia nu mai are un învățător stabil, permanent. Un aspect pozitiv apărut este îngrijirea mormintelor, apariția de monumente funerare din piatră sau marmură, împrejmuite cu gărdulețe, punerea de flori pe morminte, aspecte care nu au fost în deprinderile obișnuite ale bătrânilor. În trecut se puneau cruci
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
care au slujit la Biserica din Valea Șoșii: pr. Chiriac Zota, pr. Neculai Patrichi, pr. Dimitrie Patrichi, pr. Constantin Crișan, pr. Gheorghe Șelaru, pr. Petre Moraru; actualul preot paroh este Ovidiu Daniel Hereș. A fost înființată în anul școlar 1927; învățători Ioan și Maria Lovin, din contribuția locuitorilor din sat, organizatori fiind Grigore Iscu și Ion Mareș. Nr de elevi la înființare (an școlar)1927/1928: cls. I:32 elevi,cls. a II-a 14 elevi, cls. a III-a 22
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Activitate economica a societatii este de data recenta, dar foarte importanta pentru comuna. In cadrul acestei societati, activeaza ca salariati numerosi cetateni ai comunei. La data de 5 Februarie 1893 a luat ființă Banca Populară „Cașinul” din comună din inițiativa învățătorilor, preoților și fruntașilor săteni din acea vreme, începând cu un capital de 2631 de lei, și cu un număr de 25 de membri. Primul consiliu de administrație al băncii a fost: Banca a mers progresând din ce în ce și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
într-un aer măreț de sărbătoare, voia bună, distracția și cheful regăsindu-se în inimile tuturor cășunenilor. Neculai Pâslaru (n. 17 ianuarie 1866, Comuna Cașin, județul Bacău, România — d. 29 noiembrie 1943, comuna Cașin, județul Bacău, România) a fost un învățător la Școala din Cașin și autor al primei monografii a comunei. A dus o viață de familie exemplu de urmat, dar soarta crudă i-a hărăzit și neliniști, având patru soții care au murit rând pe rând: prima a decedat
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
căsătorii, a rezultat un număr de cinci copii care s-au împăcat foarte bine între ei și nu au simțit niciodată că sunt frați vitregi. Din cei cinci copii, un număr de trei fete au fost: Virginia - învățătoare, căsătorită cu învățătorul Gheorghe Vornicelul din Cașin; a doua a fost Cornelia - căsătorită cu învățătorul Opincă (Ulmeanu) cu domiciliu în București; a treia a fost Maria - învățătoare, căsătorită cu preotul Comănescu cu domiciliul în Buhuși. Al patrulea copil a fost Ion Pâslaru (Neluță
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
foarte bine între ei și nu au simțit niciodată că sunt frați vitregi. Din cei cinci copii, un număr de trei fete au fost: Virginia - învățătoare, căsătorită cu învățătorul Gheorghe Vornicelul din Cașin; a doua a fost Cornelia - căsătorită cu învățătorul Opincă (Ulmeanu) cu domiciliu în București; a treia a fost Maria - învățătoare, căsătorită cu preotul Comănescu cu domiciliul în Buhuși. Al patrulea copil a fost Ion Pâslaru (Neluță), preot în satul Păncești. Al cincilea copil a fost Nicolae (Nicușor) Pâslaru
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
preot în satul Păncești. Al cincilea copil a fost Nicolae (Nicușor) Pâslaru - inginer chimist la Năvodari. Neculai Pâslaru a locuit în Cașin în casa sa alături de fiica Virginia Vornicelu. După absolvirea Școlii normale din Bârlad Neculai Pâslaru a fost numit învățător la Căiuți. În 1890 s-a transferat la Școala Cașin unde a activat timp de 23 de ani. Din 1913 a funcționat la Școala de Băieți nr. 2 din Târgu Ocna și ulterior, începând cu anul 1917 si până în 1922
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
o înmormântare modestă, să fie dus cu sicriul de un car cu patru boi direct la cavoul unde se găsește și astăzi corpul său neînsuflețit, în curtea bisericii „Sfântul Dumitru” din comuna Cașin. Ca recunoaștere a activității didactice desfășurate de învățătorul Neculai Pâslaru, școala din comună a fost numită "Școala generală cu clasele I-VIII „Neculai Pâslaru”" din Cașin. Cu ocazia aniversării a 600 de ani de existență a Comunei Cașin, a fost publicat un volum omagial "In Memoriam Neculai Pâslaru
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Pâslaru, școala din comună a fost numită "Școala generală cu clasele I-VIII „Neculai Pâslaru”" din Cașin. Cu ocazia aniversării a 600 de ani de existență a Comunei Cașin, a fost publicat un volum omagial "In Memoriam Neculai Pâslaru," dedicat învățătorul Neculai Pâslaru.
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Valerian (Viorel D.) Trifa ( n. 28 iunie 1914, Câmpeni/Turda - d. 28 ianuarie 1987, Estoril/Portugalia) a fost membru de frunte al Mișcării Legionare și arhiepiscop al Episcopiei Ortodoxe Române din America și Canada. Viorel Trifa, fiu al învățătorului Dionisie Trifa, s-a născut la 28 iunie 1914, în comuna Câmpeni, județul Turda, în Țara Moților. După terminarea școlii primare în satul natal, urmează patru clase la gimnaziul „Horia” din Câmpeni, după care se înscrie la liceul „Gheorghe Lazăr
Valerian Trifa () [Corola-website/Science/300716_a_302045]
-
mineri. Tatăl, Iosif Vida, era dintr-o familie de țărani români, iar mama sa, Rozalia, avea după tată origini slovace. Tatăl său moare în 1916 din cauza rănilor suferite în razboi. Conform analizei CNSAS, Vida Gheza avea origini maghiare. Încurajat de învățătorii săi, începe să cioplească încă din școala primară animale, păsări și figuri umane. Avea 10 ani când cioplește din briceag o nuntă și o înmormântare țărănească. Talentul său deosebit l-a determinat pe patronul mamei sale să ajute copilul, achitându
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
împreună cu două sate alăturate. În 1864, satul Bisoca a devenit reședința comunei Bisoca, dată când apar menționate și 7 din cele 9 sate actuale ale comunei. În dicționarul lui George Ioan Lahovari, se menționează școala de băieți cu un singur învățător, fondată în 1890.
Bisoca, Buzău () [Corola-website/Science/300794_a_302123]
-
legătura auto cu orașul Buzău, aflat la . Există curse regulate de autobuze, pe ruta Buzău-Bălăceanu și retur. În raza teritorială a satului se află Școala de Aplicație pentru Aviație Aurel Vlaicu. Are școală I-IV, cu predare simultană (un singur învățător) și o grădiniță cu grupă combinată. Satul are în jur de 350 locuitori, de etnie română și religie ortodoxă. Principala ocupație a locuitorilor este agricultura. C
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
de amploare în direcția cultivării, conservării și promovării valorilor perene ale tezaurului spiritual românesc. La inițiativa CRS a fost înființată, pe lângă Teatrul Național „Steria” din Vârșeț, Scena în limba română. La inițiativa CRS a fost înființat Institutul Pedagogic: Facultatea de Învățători în limba română și Școala Superioară pentru Educatori, care permit pregătirea cadrelor didactice pentru creșe și grădinițe și învățământul primar cu limba de predare română. La insistența Comunității, au fost redeschise două școli generale cu limba de predare română după
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
pentru săli de învățământ, spațiul școlii mai vechi fiind insuficient pentru numărul de copii ajunși la vârsta școlară.Din alte surse de informare am aflat că școala cu limbă de predare română a funcționat în Bălaia începând cu anul 1892, învățătorii fiind plătiți din subvențiile locuitorilor până în anul 1919 1920 când învățământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puțini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparație cu Tilecușul, ambele sate având un număr de populație foarte apropiat și
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
975 erau români ortodoxi și doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moșier din localitate și fratele său. In scurt timp de la sosirea trupelor hortiste de ocupație, preotul Nicolae Baciu, care în același timp era și învățător la școala elementară din Bălaia, a fost arestat, agresat fizic, batjocorit și apoi expulzat în România, jefuindu-i toate bunurile materiale adunate de o viață. In perioada 1940-1944, deși nu era în Bălaia nici un copil maghiar de vârstă școalră, cursurile
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
dotată cu valori morale și spirituale, a fost înlăturată de la catedră și altarul bisericesc de către armata de ocupație hortistă și expulzați în România. Câte ceva despre învățământ In localitatea Bălaia a funcționat cu limbă de predare română începând cu anul 1892, învățătorii fiind plătiți de către săteni până în anul 1920/1921 când s-a introdus învățământul de Stat. Cu tot acest proces timpuriu de învățământ în limba română, în perioada stăpânirii teritoriului de către regimul Austro-Ungar, un număr foarte redus de intelectuali s-au
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
a urmat școala pedagogică. 6. Baciu Miron, Institutul de Zootehnie, cu titlul de inginer. 7. Copăceanu Minerva, Școala normală, a lucrat ca profesor. 8. Hanciu Ioan - fost notar comunal - emigrat în Australia. 9. Manea Florian, Școala normală, a lucrat ca învățător în Corn. Saca-Beiuș. 10. Mutiu Vasile, Institutul Pedagogic, profesor limbă franceză. 11. Mascaș Ioan, studii superioare economice. 12. Negruț Nicolae, Facultatea de Științe juridice. 13. NegruțFlorian, Facultatea de Științe Economice. 14. Negruț Ioan, Liceul Teoretic. 15. Sărac Traian, Institutul Politehnic
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
Coasta este un sat în comuna Șieu-Odorhei din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Obeliscul este amplasat în centrul localității și a fost realizat în anul 1936, din inițiativa învățătorului Ioan Sângeorzan, ajutat de săteni, în memoria eroilor români din Primul Război Mondial. Monumentul, în formă de piramidă, are la bază un postament, fiind realizat din piatră și beton. În vârful obeliscului se află o cruce, acest însemn fiind regăsit
Coasta, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300872_a_302201]