15,810 matches
-
a meta-analysis. Am J Clin Nutr 1999; 70: 525-535 47. Jacobson SW, Chiodo LM, Jacobson JL: Breastfeeding effects on intelligence quotient în 4- and 11-year-old children. Pediatrics 1999; 103: e71 48. Horwood LJ, Fergusson DM: Breastfeeding and later cognitive and academic outcomes. Pediatrics 1998; 101: E91-E97 49. Horwood LJ, Mogridge N, Darlow BA: Cognitive, educational, and behavioral outcomes at 7 to 8 years în a național very low birthweight cohort. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 1998; 79: F12-F20 50. Horwood
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
această structură gestionează un volum mare de fonduri - naționale și comunitare, și realizează un impact socio-economic major și datorită ponderii populației ocupate în sectorul agricol sau conex, activitatea sa a fost considerată, atât în mediul politic cât și în cel academic, ca fiind una de importanță strategică pentru România. Pe baza tabelului următor (Tabelul 12.1.), se poate determina evoluția principalilor indicatori care comensurează volumul ajutorului de stat acordat pentru agricultură în perioada 2007-2009 și, de asemenea, se poate edita o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237017_a_238346]
-
de ore de proiect (P); etc. *2) It shall be mentioned the total heurs of which total heurs for courses (C), seminars (S), practical courses (LP), projects (P). *3) Media anuală, cu două zecimale, fără rotunjire. *3) Average grade per academic year, with two decimals and without rounding off. *4) Media generală, cu două zecimale, fără rotunjire. *4) Overall average grade with two decimals and without rounding off. *5) Se va completa de către instituția care a asigurat școlarizarea titularului. *5) To
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223715_a_225044]
-
Psihologie al Universității René Descartes, Paris 5 (Laboratorul de Psihologie Socială). A publicat numeroase articole și are contribuții importante la studiul agresivității. Farzaneh Pahlavan, Les conduites agressives (c) 2002, Armand Colin (c) 2011, Editura Institutul European Iași INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățămîntul Superior INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, cod 700107, O.P.1, C.P. 161 tel./fax: 0232/230197; tel. 0232/230800 euroedit@hotmail.com http://www.euroinst.ro
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
experimentală folosită în laborator pentru măsurarea agresiunii fizice directe a fost modificată pentru a permite măsurarea agresiunii fizice indirecte. Într-un studiu (Barnett, 1979), studenții de sex masculin au participat la un experiment în schimbul a doi dolari și câteva credite academice. Subiecții trebuiau să reducă de la 0 (tasta 0) la 95 de cenți (tasta 9) suma pe care experimentatorul vroia să i-o dea complicelui de fiecare dată când acesta comitea o eroare. Această paradigmă măsoară agresivitatea fizică indirectă, subiectul suprimând
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentul social al copilului. Succesul școlar este cel care afectează în mod esențial succesul social al indivizilor. Reușita școlară poate fi asociată cu dezvoltarea unor competențe și comportamente sociale pozitive. Doar că practicile școlare bazate în mod exclusiv pe succesul academic nu sunt suficiente pentru devenirea socială a copilului. Ceea ce copiii rețin în general este faptul că aceste practici nu-i favorizează decât pe cei care reușesc să iasă învingători din această competiție, soarta celorlalți neinteresând pe nimeni. Copiii cu probleme
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Social Cognition, Vol VI, 1993, pp. 1-46. BERKOWITZ L., Affective aggression: The role of stress, pain, and negative affect. În R.G. GEEN și E. DONNERSTEIN (Eds.). Human aggression: Theories, research, and implications for social policy, (p. 49-72), San Diego, Londra, Academic Press, 1998. BERMAN M., TAYLOR S. și MARGED, B., Morphine and human aggression. Addictive Behaviors, 18, 1993, pp. 263-268. BETTENCOURT B. A. și MILLER N., Sex differences in aggression as a function of provocation: A meta-analysis. Psychological Bulletin, 119, 1996
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Psychological Bulletin, 119, 1996, pp. 422-447. BLANCHARD D. C. și BLANCHARD R. J., Punishment and aggression: A critical reexamination. În R. J. BLANCHARD și D. C. BLANCHARD (ed.). Advances in the study of aggression (vol. 2, pp. 121-164). Orlando, FL: Academic Press, 1986. BOWER G.H., Mood and memory. American Psychologist, 36, 1981, pp. 129-148. BRANDSCOMBE N.R., și WANN D.L., Role of identification with a group, arousal, categorization processes, and self-esteem in sport spectator aggression. Human relations, 45, 1992, pp. 1013-1118. BREDEMEIER
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
22, 1996, pp. 811-819. BUSHMAN B.J. și ANDERSON C.A., Methodology in the study of aggression: Integrating experimental and nonexperimental findings. În GEEN, R.G. și DONNERSTEFN E. (Eds.) Human aggression: Theories, research, and implications for social policy. (pp. 23-48), New York, Academic Press, 1998. BUSS A.H., The psychology of aggression. New York: Wiley, 1961. BUSS A.H., The effect of harm on subsequent aggression. Journal of Experimental Research in Personality, 1, 1966, pp. 249-255. BUSS A.H. și DURKEE A., An inventory
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
on aggression and physiological arousal. Motivation and Emotion, 8, 1984, pp. 231-241. GEEN R.G., Processes and personal variables in affective aggression. În R.G. GEEN și E. DONNERSTEIN (Eds.). Human aggression: Theories, research, and implications for social policy, San Diego, Londra, Academic Press, 1998, pp. 2-21. CELLES R. J. și CONTE J. R., Domestic violence and sexual abuse of children: A review f research in the eighties. Journal of Marriage and the Family, 52, 1990, pp. 1045-1058. GERBNER G., Dimensions of violence
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
MEGAROEE și J.F. HOKANSON (Eds.). The dynamics of aggression, New York, Harper și Row, 1970, pp. 74-86. HUESMANN L.R., Social information processing. În R.G. GEEN și E. DONNERSTEIN (Eds.). Human aggression: Theories, research, and implications for social policy, San Diego, Londra, Academic Press, 1998, pp. 73-109. HUESMANN L.R. și REYNOLDS A. R., Cognitive processes and the development of aggression. În A.C. BOHART și D. J. STIPEK (Eds.). Constructive and destructive behavior: Implications for family, school, și society, Washington, DC, American Psychological Association
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
M., The confluence model as an organizing framework for research on sexually aggressive man: Risk moderators, imaged aggression, and pornography consumption. În R.G. GEEN și E. DONNERSTEIN (Eds.). Human aggression: Theories, research, and implications for social policy, San Diego, Londres, Academic Press, 1998, pp. 229-245. MARK V. și ERVIN F., Violence and the brain, New York, Harper și Row, 1970. MAZUR A. și LAMB T.A., Testosterone, status, and mood in human males. Hormones and Behavior, 14, 1980, pp. 236-246. MCCAUL K.D.
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Norton and Co, Inc., 1992 SALMIVALLI C., LAPPALAINEN M., și LAGERSPETZ K.M.J., Stability and change of behavior in connection with bullying in schools: a two-year follow-up. Aggressive Behavior, 24, 1998, pp. 205-218. SCHACHTER S., Emotion, obesity, and crime. New York, Londra, Academic Press, 1971. SEARS R.R. și SEARS, P.S., Minor studies of aggression: V. Strength of frustration-reaction as a function of strength of drive. Journal of Psychology, 9, 1940, pp. 297-300. SIEGEL A. și SCHUBERT, K., Neurotransrmitters regulating feline aggressive behavior. Reviews
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pp. 404-407. SMITH S.L. și DONNERSTEIN E., Harmful effects of exposure to media violence: Learning of aggression, emotional desensitization, and fear. În R.G. GEEN și E. DONNERSTEIN (Eds.). Human aggression: Theories, research, and implications for social policy, San Diego, Londra, Academic Press, 1998, pp. 168-204. SMITH C.A. și KIRBY L.D., Consequences require antecedents: Toward a process model of emotion elicitation. În FORGAS, J.P. (ed). Feeling and thinking: The role of affect in social cognition. Studies in emotion and social interaction
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
281-315, 1994. STITH S. M. și FARLEY, S. C., A predictive model of male spousal violence. Journal of Family Violence, 8, 1993, pp. 183-201. STOCKDALE J.E., Crowding: Determinants and effects. În L. BERKOWITZ (Ed.). Advances in expérimental social psychoîogy, (vol. 11), New York, Academic Press, 1978, pp. 197-247. STRAUS P., MANCIAUX M., GABEL M., GIRODET D., MIGNOT C. și ROUYER, M., L'Enfant maltraité, Paris, Fleuras, 1993. TANGNEY J.P., Constructive and destructive aspects of shame and guilt. În A.C. BOHART și D.J. STIPEK (Eds
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu o mare atenție pentru exactitatea informației, rămâne și azi un punct de referință pentru eminescologi. De la S. s-au păstrat în manuscris un studiu monografic despre Ion Agârbiceanu și o lucrare, realizată în colaborare cu Ion Istrate, despre Societatea Academică „Petru Maior” (Budapesta), alături de materialul redactat pentru Dicționarul cronologic al romanului românesc. SCRIERI: Poezia lui Eminescu în Transilvania, București, 1969; Momentul „Tribunei” sibiene (1884-1903), București, 1985. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Drepturile editoriale ale cercetării bibliografice, „Scânteia tineretului”, 1969, 6 403
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
semnează rubrica „Din lumea cărților”), „Viața literară”, „Minerva”, „Ideea europeană”, „Viața românească”,„Gândul vremii”, „Lumea”, „Atheneum”, „Manifest”, „Șantier”, „Însemnări ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Jurnalul literar”, „Moldova”, „Revista tineretului”, „Ethos”, „Libertatea” ș.a. În anii ’50 publică în revista academică „Studii și cercetări științifice” și în „Iașul literar”. Semnează și Anton Costin sau cu inițiale. În timpul vieții i-au apărut numai cărțile de sociologie: Cercetări filosofice și sociologice (1935), Colectivismul în filosofia lui Platon (1936), Originea socială a filosofiei lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
în Bucovina. Se numără, de asemenea, printre întemeietorii și principalii colaboratori la „Foaia Soțietății pentru Literatura și Cultura Română în Bucovina”, pe care a condus-o din iulie 1866 până în decembrie 1869. În coloanele acestei reviste, precum și în „Almanahul Societății Academice Social-Literare «România Jună»”, „Arhiva”, „Candela”, „Familia”, „Gazeta Transilvaniei”, „Vatra” ș.a. i-au apărut cronici și articole, studii de istorie, de lingvistică și istorie literară, studii și culegeri de folclor. Cunoscut și apreciat, S. va fi ales în 1866 membru al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
care, de cca. un secol, fac obiectul studiilor și analizelor de geografie politică și geopolitică. De altfel, linia de demarcație calitativă dintre aceste ultime două ramuri științifice și evident dintre domeniile lor de investigare, nu este clar delimitată în mediile academice de specialitate, unde se manifestă încă spumoase controverse vis-à-vis de limitele de conținut ale fiecăreia, dar și chiar față de denumirea lor propriu-zisă. Deși derivată din cele două, cevamailimpede conturată ca și conținut de abordare pare afigeostrategia, care, operează cu câteva
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Colecția ACADEMICA 129 Seria Filosofie EDITAT CU SPRIJINUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ LucianMircea POPESCU, istoric, critic cultural, teoretician al cunoașterii istorice. Visiting PhD researcher în Teorie Istorică și Istorie Intelectuală (Universitatea din Groningen). Doctor în Istorie (distincția Magna Cum Laude) al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
domnia sa, mai ales că este unul dintre puținii care au înțeles ideile și concepțiile mele din Historical Knowledge... I-am răspuns că le am pe toate patru. Atunci profesorul american a binevoit să-mi expedieze acest recent volum de eseuri academice, scrise între 1957 și 2007. Într-un e-mail, cu puțin timp înainte de apariția ultimului volum al domniei sale, îmi spunea că nu a uitat de mine. Hayden White rămâne "mai" tânăr decât oricare dintre noi, cum îmi spunea, într-un dialog
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
abstracte și de noi perspective teoretice, istoriografice, politice, dincolo de "tema literară" hayden-whiteană din 1973, aceea a "distrugătorului istoriei" mai mult un șoc pentru mediul intelectual occidental, decât o realitate a gândirii autorului francez. Cinci ani mai târziu, în admirabilul eseu academic Foucault's Discourse: The Historiography of Anti-Humanism, Hayden White afirma că Foucault "respinge autoritatea logicii și a narațiunii convenționale"2. Evident că Foucault respinge autoritatea logicii lingvistice și formele tradiționale de narativitate occidentală pentru a scoate discursul istoriografic din câmpul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politica modernă (1800-prezent). Sau dacă sunt "mari" (Hitler, Mussolini, Stalin, Truman, Churchill etc.) nu înseamnă că ei au dezvoltat o politică pozitivă și în folosul unei societăți democratice. Dimpotrivă... Ceea ce atacă Foucault este "limbajul" și "narativitatea" în Excelența lor teoretică, academică și politică. De ce limbajul și narativitatea? Pentru că în jurul acestor două noțiuni, cărora le corespund fenomene culturale occidentale complexe și dificile, "s-au forjat" filosofiile și teoriile (de regulă, anglo-americane) ale istoriei. Cum să nu fii supărat pe Foucault, când acesta
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dincolo de limbajul său singular de mare povestitor de idei și de probleme, în același timp rațional și critic, bizar și inexplicabil, rezonabil și original. Gânditorul francez, ce vine dinspre istorie spre filosofie și socio-umane chiar dacă manualele și lucrările de solemnitate academică s-au gândit să-l pună la... filosofie -, a cunoscut mult, poate prea mult într-o viață de om. A trăit numai 58 de ani, spre deosebire de alți gânditori importanți din secolul XX. Foucault a gândit mult, a problematizat extrem de mult
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Scrisul lui Foucault, perceput drept dificil, nu este deloc unul fluviu, unul unde coerența și vizibilitatea paragrafelor sunt la ele acasă. Ceea ce a văzut/gândit/problematizat profesorul francez a rămas mai mult pentru el, în ciuda efectelor discursive contemporane; în ciuda efervescenței academice din jurul scrierilor sale. În paragrafele din cărțile sale, Foucault propune o gândire a cunoașterii din trecut într-o manieră originală și personală. Ceea ce obosește în cărțile sale, ceea ce îi sperie pe cei cu trăiri intelectuale sau intelectualiste, care au încercat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]