21,363 matches
-
vizau protecția socială a muncitorilor erau lozinci menite să atragă un electorat numeros, favorabil partidului în alegerile care se apropiau. 3.2. Elemente de ideologie Conceptul de liberalism, apărut în epoca modernă poate fi definit ca o ideologie care pune accentul pe drepturile civile și politice ale individului. Statul nu trebuie să intervină în exercitarea unor libertăți și drepturi fundamentale ale cetățeanului, precum libertatea de conștiință, de exprimare sau de asociere. În sens general, liberalii se opun instituțiilor politice și relațiilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acest sens, se vorbește chiar despre "moartea ciudată a liberalismului românesc", survenită încă din 1880, când unul din liderii importanți ai mișcării liberale, Ion C. Brătianu a abandonat principiile liberalismului clasic 296. După Primul Război Mondial, liberalismul PNL a primit accente noi, materializate prin măsurile menite a da substanță devizei "prin noi înșine". Unii analiști consideră că după 1918, PNL și-a atins majoritatea țelurilor asumate în epoca modernă, așa încât, "pentru PNL nu mai erau alte transformări de planificat, dorindu-se
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
speculat slăbiciunile și greșelile suveranului, cu scopul de a obține avantaje pentru guvernanți. Liderul georgist a cerut încetarea amestecului Elenei Lupescu în guvernare, arătând că aceasta împiedica o comunicare firească între popor și monarhie 558. Începutul anului 1935 aducea noi accente în relația dintre partidele politice din opoziție. Gheorghe Brătianu a intensificat eforturile pentru apropierea de Iuliu Maniu. Prin cumnata sa, Alice Sturdza, președintele georgiștilor îi propunea liderului național-țărănist "o acțiune comună, Maniu în Ardeal și Brătianu în vechea Românie, făcând
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ale deputaților comuniști au fost invalidate, iar unul dintre comuniștii vizați, Imre Aladar, a fost expulzat din România 745. În toamna anului 1931, C. Ionescu-Olt a formulat aprecieri noi față de mișcarea de extremă stângă. El a realizat o comparație cu accente critice între doctrina comunistă și doctrina liberală. Comunismul dogmatic a creat, potrivit georgiștilor, un partid care cerea adepților săi supunere necondiționată și sărăcie. Recompensele așteptate de comuniști (mândria de a fi apostoli ai cauzei, fericirea de a fi utilizați în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
luări de poziție se poate constata o deplasare lentă a opțiunii partidului georgist de la linia tradițională a politicii externe a României. Pe măsură ce situația internațională se deteriorează, iar partidul constată că principalul pericol care amenința România era cel al extinderii comunismului, accentul se deplasează spre o politică externă adaptată noilor realități internaționale, capabilă să asigure garanții pentru integritatea teritoriului național. O primă acțiune, subordonată acestei idei, care a rămas necunoscută opiniei publice în 1935, a fost vizita efectuată de Gheorghe Brătianu în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ne manifestăm pe Facebook ori la o masă cu prietenii, tot noi suntem și acolo, și dincolo. Mecanisme de influență în rețelele sociale știți bancul cu țăranul și congolezul? Un țăran (în varianta pe care o știu eu vorbește cu accent ardelenesc, dar poate să fie, practic, din orice zonă a țării) călătorește cu trenul, iar în compartiment cu el este un bărbat de culoare. Țăranul este curios să știe de unde e. — Din Congo, răspunde, politicos, omul. Țăranul ar vrea să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ou lentement, choisir souvent entre plusieurs intonations, mettre en valeur tel ou tel élément verbal en le faisant préceder d′un silence, en l′accentuant, en allongeant telle ou telle syllabe etc. ” Elementele ce compun prozodia textului dramatic sunt intonația, accentul, cantitatea, cezura, oprirea, pauza, suflul, timbrul vocii, exclamația. Un critic modern, M. Robert Champigny, definește opera dramatică drept un ansamblu de gesturi, dominant verbale, destinate a fi apreciate estetic cu ocazia unei reprezentări scenice („Une oevre dramatique, ou pièce de
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
a lui Marin Sorescu. Chiar dacă, în mod uzual, monologul se supune dialogului, există și forme mixte, de dialog monologat (monologuri suprapuse, care nu satisfac condiția de replică) sau pseudodialog. în opoziție cu dialogul, monologul se caracterizează prin câteva trăsături specifice: accentul este pus pe locutor (emițător), există puține referiri la situația de comunicare, are un cadru unic de referință, lipsesc elementele metalingvistice (care transmit informații despre limbajul însuși), sunt prezente în număr mare exclamațiile. Categoria monologică cea mai frecventă apare în
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
privește, se uită de jur împrejurul camerei, la fereastră, apoi revine cu privirea la mine, intrigat mai întâi probabil de uniforma mea. Face câțiva pași spre mine și mi se adresează în germană, prezentându-se. Dr. X. Mai mult scund, cu un accent străin și cu o culoare a tenului mai degrabă închisă, mă uitam oarecum interesat la el și căutam să nu-mi fac nici o impresie. Era de altfel foarte greu să-mi pot imagina ceva în legătură cu persoana lui, doar o simplă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
pornise dintr-o necesitate lucidă a disociației... Opera de artă poate cuprinde și alte valori decât cea estetică. Dacă însă pe aceasta n-o cuprinde, ea e nulă ca operă de artă“. Față de Manifest, euforionismul constituie o schimbare semnificativă de accent: unei creații, ca să fie, într-adevăr, o mare creație, nu-i ajunge doar valoarea estetică, din ea trebuie să se reverse o reală bogăție axiologică. În fine, programul clasicist preconizat ar trebui să repudieze subiectivul; or, acesta din urmă poate
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nemțoaică, evreică ori ...poloneză?), tot elevă de liceu (habar n-am de unde am pescuit-o), înaltă, mlădioasă fără a fi exagerat de subțire la trup, blond roșcată, care mi se părea o minune de frumusețe. Româneasca ei avea un ușor accent străin, care-i sporea farmecul. Îi citeam și ei (unde, când? - căci nu-mi amintesc să o fi vizitat acasă, ca pe Nena) versurile mele, pe care mi se părea că le apreciază și poate că le înțelegea, căci era
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a ameliora cadrul de viață urban (arhitecții creaseră grupul Banlieues 89 și afirmaseră necesitatea investirii în urbanistică pentru a pune capăt urâțeniei și mizeriei clădirilor și periferiilor). Din 1988, politicile orașului au fost marcate de reevaluarea promisiunilor Statului-Providență și de accentul pus pe promovarea drepturilor omului 2. Dezvoltarea socială urbană cerea: teritorializarea acțiunilor, con-tractualizarea, implicarea locuitorilor, o nouă solidaritate pentru combaterea excluderii etc. Astfel, în 1988 a luat ființă Delegația Interministerială a Orașului (DIV), în anii 1990-1991 s-a creat Ministerul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașul pe care-l vrem? Reținem câteva dintre concluziile Forumului Mondial al Orașelor (Paris, 2006): printr-o politică economică, socială, culturală care să satisfacă exigențele de demnitate ale tuturor locuitorilor, inclusiv ale populațiilor (auto)marginalizate, prin parteneriate care să pună accent pe gestionarea participativă și pe implicarea cetățenilor, acordând fonduri și alte mijloace comunităților locale și inițiativelor comunitare, întărind capacitățile locale și naționale de reacție rapidă, de intervenție promptă, promovând dezvoltarea durabilă. Globalizarea economiei, mondializarea, centralizarea excesivă sau descentralizarea de formă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un proces specific, prin care se suscita participarea activă a persoanelor celor mai diferite). Fără a nega diferențele, știind să le ia în seamă fără a le exalta, bazându-se mai mult pe asemănări și convergențe, politica de integrare pune accent pe egalitatea drepturilor și obligațiilor, pe exigența de a da fiecăruia, indiferent de originea sa, posibilitatea de a trăi demn în societate dacă acceptă regulile și devine element constituant al acesteia! Politica de integrare urmărește să favorizeze coeziunea socială, să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
relații pe probleme tehnice legate de echipamente, și mai puțin în privința chestiunilor legate de doctrină, în materie de animație culturală, socioculturală sau urbană. "Din 1958 până în 1966 putem susține rezumă Michel Amiot că politica statului a constat în a pune accentul pe dotările tehnice, considerate mijloc privilegiat de a determina colaborarea asociațiilor cu scopuri diferite, dincolo de ideologiile desuete și periculoase"251. În același timp, legitimitatea dotărilor mai consta, în ochii urbaniștilor și ai aleșilor locali, în capacitatea lor de a genera
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sunt din ce în ce mai dificil de disociat activitățile cu caracter social (care acoperă semnificații foarte variate) de activitățile cu caracter cultural (termen care cunoaște și el sensuri diferite), și chiar de activitățile cu caracter sanitar [...] Așa apar, puțin câte puțin, complexele socioculturale. Accentul este pus când pe "social", când pe "cultural". În primul caz se vorbește mai degrabă de "Centrul social", în al doilea, de "Casa de cultură a tinerilor" sau de "Cămin cultural". În fond, analiza conținutului acestor instituții cu contururi destul de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1. Apelarea la marile grupuri private oferă aleșilor posibilitatea de a adopta o nouă figură, de primar întreprinzător, animator și strateg, înrădăcinând-o în regulile tradiționale ale rețelelor notabiliare. Primarii întreprinzători continuă practicile notabililor, dar într-un registru care pune accentul pe comunicare și pe înalta tehnologie. Democrația supusă riscului guvernării urbane Profesionalizarea gestionării urbane: eficacitatea pusă în pericol de depolitizare și corupție Descentralizarea a sporit puterea primarilor. Într-adevăr, chiar dacă descentralizarea n-a oferit primarilor mijloacele juridice și tehnice de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1930, tuturor guvernelor din Europa cu excepția Uniunii Sovietice și Turciei, prin intermediul ambasadorilor francezi din fiecare țară a continentului. Intitulat Memorandum, acesta era diferit față de principiile generale enunțate, în septembrie 1929, de Aristide Briand. Dacă proiectul inițial al lui Briand punea accentul pe crearea bazelor economice ale uniunii, Memorandumul consideră prioritare garantarea securității statelor și suveranitatea națională a statelor membre, împotriva principiului federalist. Memorandumul i-a dezamăgit pe adepții mișcării Paneuropene, deși Conferința reprezentanților statelor europene, întrunită la Geneva la 9 septembrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
acesteia pentru a trece la un nou tip de organizare a vieții societale. Să descifrăm corect metafora Reținând formularea societatea condusă prin cunoaștere, va trebui să ne schimbăm radical viziunea despre dezvoltare. Viziunea și strategiile specifice societăților industriale „clasice” pun accentul pe producția nemijlocit „materială”, cercetarea și învățământul acționând „din afara” proceselor productive, ca „factori” capabili să stimuleze crearea valorii și calității prin medierea desfacerii (valoarea depinde de serviciile aduse) și a producției. În noua viziune, cercetarea, învățământul, antreprenoriatul, inovarea devin elementele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
rolul (și chiar obligația) de a subvenționa cercetarea, de a-i sprijini pe cercetători și a-i motiva să rămână în țară, să lucreze în cercetare și să depună eforturile necesare. Adesea, dorim să creăm societatea condusă prin cunoaștere punând accentul pe actorii „clasici” ai industrialismului. Vorbim de faptul că industria este baza dezvoltării și creării venitului național, că „fondurile” pentru cercetare și învățământ sunt create în „producție” (ca și când conceptul de producție nu ar cuprinde cercetarea - inovarea - învățământul), că „producția” asigură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de supralicitare a importanței pe care o are sursa, de examinările comunicării ca proces înrâurit fundamental de tehnologie. De aceea, meritul său principal constă într-o viziune mai largă asupra comunicării, ca proces care implică mai multe etape, în schimbarea accentului de la tehnologie și efecte la perspectiva socială și participativă. „Comunicarea nu este doar transmitere; ea este, de asemenea, receptare și răspuns” (Williams, 1958, 313). Această formulare, remarca John Durham Peters (2003, 223), ar putea fi un adevărat motto pentru existența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
avut ecou. În Communcations (1966), Williams precizează cu un regret pe care nu îl poate reprima: „Problematica acestei cărți, comunicarea culturală, este încă denumită comunicare de masă” (15). Modele de comunicare și infrastructura lor instituțională În lucrările ulterioare întâlnim trei accente care dezvoltă și întregesc viziunea despre comunicare. Este vorba, în primul rând, de importanța acestei activități. Privită mult timp ca un late comer, comunicării nu i s-a perceput de la bun început semnificația. Într-o filiație de netăgăduit cu Școala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
într-o societate modernă. În mod tradițional, spune Williams, societatea este privită din perspectivă politică - și în acest caz se remarcă importanța decisivă a structurii de putere, a guvernului, a parlamentului etc. - și din perspectivă economică - și în acest caz accentul pică pe proprietate, pe producție, comerț etc. Astfel, în mod inerțial, societatea este privită doar ca relații de putere, de producție, de proprietate. Lipsește într-un fel ceea ce leagă toate acestea laolaltă, experiența socială, stocul de cunoștințe, acumulările istorice într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
drum către cunoaștere este cel al științei naturale. Simultan, se impune ideea că esența științei nu rezidă atât în conținut, cât în metoda prin care se ajunge la rezultate, metoda prin care aceste rezultate sunt validate, repetate, adjudecate. Pe fundalul accentului asupra metodei ca factor de diferențiere între știință și ne-știință, metodele statistice devin modalitatea cea mai utilă de a studia fenomenele sociale. Ele au fost aplicate mai întâi în economie (1906), iar din 1928 datează primele încercări consistente de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
F. Lazarsfeld. Evreu austriac născut la Viena în 1901, Lazarsfeld susține doctoratul în matematică la Universitatea din Viena. La 24 de ani, predă psihologia și statistica la Universitatea din Viena, iar în 1927 înființează pe lângă universitate un institut de cercetare. Accentul asupra metodei a unificat toate cercetările efectuate de către Lazarsfeld atât la Institutul de Cercetare din Viena, cât și în SUA. În acest sens, lui Lazarsfeld îi plăcea să accentueze că nu este interesat decât de metodă și că misiunea sa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]