17,219 matches
-
viitorul?), a căzut decizia de arbitraj de la Viena. Mă duceam tocmai la Ion Chinezu, care locuia într-una din clădirile fondului clerical maghiar (vile solide ca instituțiile), situată la una dintre intrările în parcul municipal. Un june de vârsta mea alerga nebun, roșu ca sfecla la față, plin de sudoare fără îndoială, spre casa vecină cu a Chinezilor și, ajungând la poartă, l-am auzit strigând: Kolozsvár a miénk! „Clujul e al nostru!“. Necrezându-mi urechilor, dar înspăimântat, am intrat la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
concepția regimului Vichy " Un plan, vedeți dumneavoastră, nu ține de economie. Un popor construiește, clădește nu pentru a realiza o operație financiară, ci înainte de toate pentru a-și afirma voința de a trăi [...]. A construi, a clădi nu înseamnă a alerga după profit, ci a da încredere tinerilor, elitei, pentru a putea repurta în lupta popoarelor cele mai frumoase victorii, de vreme ce este vorba despre victorii pașnice. A trecut vremea concentrării exclusive pe rentabilitate și lipsa rentabilității [...]. Regiunile noastre, toate orașele noastre
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să mă joc, mă mai mu țăream, mă alintam, jucam tenis, volei... Într-o anumită vară a vieții mele eram singura mamă care ieșea cu copiii pe stadion. Toți ceilalți copii din bloc ne însoțeau, eram înconjurată de 10-12 copii. Alergam, jucam fotbal sau „Țară, țară, vrem ostași!”. Am pierdut pofta de a râde. Nici să plâng nu pot. Nu îmi mai manifest sentimentele! Natura mea acum e de om trist. Ce crezi, veselia e ca mersul pe bicicletă? Ți-aduci
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
de frustrare economică, ace leași certuri și probleme de familie, bârfe, dușmănii mă runte... A fost ciudat să descopăr că „pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardu’”. E adevărat, nu se supără că nu au carne-n frigider, dar aleargă și ei să cumpere ce-i mai ieftin, la ofertă. Sunt necăjiți că nu pot să-și cumpere un televizor cu plasmă etc. Importantă e starea de nemulțumire, nu motivul. Salvatore, la un moment dat, așa mucalit cum era, mi-
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
faptul că zece persoane care nu se cunoșteau înainte iau cina cea umilă în jurul unei mese e deja ciudat de ilegal!), se preconizează că face trafic cu forță de muncă sau că favorizează clandestinitatea. El, bietul, mănâncă-n fugă și aleargă mereu... Îi favorizează pe cei săraci. Iar asta e de neiertat! De când săracii trebuie ajutați?! De ce românii trebuie să găsească sprijin la el? Păi unde să meargă o româncă aflată la necaz? Unde sunt asociațiile românești? Unde e ambasada? Nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
arată. Pe măsură ce omul își urmează drumul spre mai bine, dacă vede că posibilitățile sale materiale se lărgesc, vede totuși foarte limpede că șansele sale spirituale se îngustează în aceeași măsură. Îl pândește dezastrul, și el, în chipul cel mai vădit, aleargă spre acesta. La sfârșitul veacului, se înălța eșafodul; la capătul istoriei, eșafodul care va fi înălțat va avea o altă măreție, pentru că pe el va urca regele creației. O societate care se bucură fără măsură și fără rușine de bunăstarea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Iezerului până în poienile pădurii noastre de pe "Lesa". A fost pentru mine o tortură, nu pentru treaba în sine căci o mai făcusem și altă dată, nici pentru că boii, fiind slobozi, o luau când într-o parte când în alta, eu alergând după ei prin tufărișurile spinoase doar nu era prima dată, ci pentru că era zi de Paște, plină de zgomotul muzicii, horei și scrânciobului din satul de pe vale, zgomot ce ajungea până la bietul de mine, cu picioarele goale pline de răni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
comic: trilogia universitară a lui Bradbury are câteva personaje secundare care sunt refugiați din est. Cu toții sunt bizari. Când Alan Brownjohn aduce o eroină tânără și frumoasă într-o călătorie în Anglia, ea devine brusc stângace, imprevizibilă, ilogică. Se trezește alergând înapoi acasă, de frică să nu fie bănuită că ar vrea să rămână în vest (de ce n-ar trebui să vrea acest lucru, nu ni se spune). Exilatul comunist nu e o figură în totalitate tristă, fiindcă din punct de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a pierdut orice dovadă a morții și înmormântării lui. Trecutul și prezentul, realitatea și coșmarul se amestecă. Hawksmoor găsește cadavre de copii în fața tuturor acestor biserici, toți strangulați, dar fără urme de degete, amprente ori alte indicii. Polițistul descoperă și aleargă după un misterios vagabond poreclit "Arhitectul". Capitolul lui Dyer se termină cu un cuvânt iar al lui Hawksmoor începe cu același cuvânt; numele primei victime a lui Dyer la temelia unei biserici, Thomas Hill, e numele primului caz al lui
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
E ciudat să te îndrăgostești de iubirea incandescentă de viață dintr-o carte care își bântuie toți eroii cu spectrul neființei. Capitolul 11 îl urmărește pe Dyer cum își trăiește și își exprimă moartea. Ackroyd o recreează: A trebuit să alerg până la capătul timpului meu și eram liniștit. Am îngenuncheat înaintea luminii și umbra mea s-a întins peste lume. Umbra lui se întinde și peste Hawksmoor când acesta îl găsește pe Dyer în enciclopedie. Cine vorbește? Pot cei pe moarte
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Noua civilizație căreia i se adresează el e mult mai calmă și liniștită: Ne dăm seama că creația e ceva permanent. Noi suntem creația. Noi suntem muzica. (p. 67) O mare oboseală se degajă. Viteza și comunicarea nu mai pot alerga în ritmul știut de noi. Romanul lui Ackroyd găsește un mod de a le opri, creând această distopie utopică, acest tărâm despre care nu ne putem hotărî: e mai bun, e mai rău? Lecția cărții este că nu putem discuta
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
-i scapă. Iată deci că misterul lui nu e unul al lipsei de înțeles: Trebuie să deții controlul, să nu lași nimic din mână. Și altundeva: [...] Ca scriitor dispui de o lesă. Ții în ea un câine. Lași câinele să alerge de colo colo. Dar vine momentul când tragi de lesă. În cele din urmă de tine depinde. Marea bucurie este să vezi ce se întâmplă dacă lași lesa din mână. Câinele sau personajele fug pe unde apucă, mușcă pe cine
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de experiențe mai sugestive, mai aproape de ce simțim noi înșine, mai autentice, mai captivante. Într-un album cu fotografii găsim imaginea de copil a iubitei. Fotografia e o artă "care dezamăgește", exclamă Larkin. Trecutul e o temă nouă. Sufletul poetului aleargă să recupereze anii pierduți, se oprește în loc, se contemplă. Se naște poemul: Să fie doar trecutul? Florile, poarta Parcuri încețoșate, motoare, sfâșie Doar fiindcă s-au dus; tu Îmi strângi inima fiindcă a trecut vremea peste tine. Propozițiile curg natural
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Întrebat fiind care este cel mai frumos lucru din lume, Thales a spus: cel mai frumos este universul, căci este opera divinității; cel mai mare este spațiul, pentru că el le cuprinde pe toate; cel mai iute este spiritul, căci el aleargă pretutindeni; cea mai tare este necesitatea, căci ea domnește peste toate; cel mai înțelept este timpul, căci el le descoperă pe toate; cel mai greu este să te cunoști pe tine; iar cel mai ușor este să dai sfaturi altuia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru pragmatismul întregului curent. La Universitatea Harvard s-a remarcat activitatea rodnică a lui R.M. Yerkes (1876-1946). La Universitatea Clark un alt cercetător, W.S. Small (1870-1943) și-a început experiențele de psihologie pe șobolani prin a-i pune să alerge în labirinturi de galerii de complexitate tot mai crescută. În aceeași perioadă, la Chicago, un alt cercetător, Watson, a dobândit doctoratul cu o teză despre comportamentul motor al șobolanului alb, în care a raportat despre reușitele acestuia din galeriile de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Brașov: „... seamănă mai mult cu o bandă de tâlhari. Nici o ordine, uniforme rupte și disparate, oameni absolut primitivi, fără armament cumsecade în afară de cel capturat de la nemți. Vlad ne-a povestit că la Brașov domnește un adevărat haos printre soldații ruși. Aleargă pe străzile orașului în automobile furate - ba chiar în echipaje cu cai - beți morți, cântă din balalaică și dansează căzăceasca pe lângă câte un colț de stradă... În Predeal au furat trăsura primarului...“ În același jurnal, în 11 septembrie, Sanda nota
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ca ceara; căldare a patimilor; cioclovină slugă politică; clasă istorică, pozitivă, superpusă, feneanților; clică fără patrie, fără naționalitate certă; craidon curtezan, scos din cutie; erige proclamarea României în regat; feneanți trăiesc direct și indirect din munca poporului; frază cuvinte care aleargă pe stradă; fripon lipsă de caracter, implacabil; galopin intermediar în serviciul străinilor; industrie de palavre; inept incapacitate intelectuală; lăcustă a visteriei; logomachie vorbărie, ascunde lipsa de principii; malonest mijloace necinstite, viclean, incapabil de a pricepe un adevăr; masă neagră de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în finitudine și de ființă interval îi dă omului posibilități metafizice, dinamica unui traseu vertical. Pentru Berdiaev, de asemenea, fiecare persoană își împlinește existența și destinul în măsura în care folosește interior dinamismul opuselor în conjuncție : contingent drept scară ascensională spre divin. A alerga spre Dumnezeu prin văz înseamnă a pune la lucru toate treptele văzului, de la cel sensibil la cel intelectual și la cel contemplativ (cf. Despre căutarea lui Dumnezeu, traducere în limba română în Nicolaus Cusanus, Coincidentia oppositorum, I, ed. cit., pp.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pete” ce li s-ar fi putut găsi la dosarul personal. La „Școala de Literatură” din Capitală, Labiș, constrâns de o programă burdușită de ideologie și dogmatism, va trebui să-și propună o informare serioasă și complexă pe cale autodidactă, adică alergând prin anticariate să caute „cărți interzise”, iar atunci când le va găsi să le ascundă prin dulapuri, unde instructori „vigilenți” i le vor descoperi, i le vor confisca și-l vor „demasca" în fața colectivului, după cum aflăm de la mai mulți martori oculari
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ceva "necesar", avem o afirmație puternică care ne spune nu numai că acel lucru trebuie să fie adevărat (nu poate fi fals). A fi posibil, din punct de vedere logic înseamnă a nu fi contradictoriu în sine. De exemplu afirmația: Alerg 2 km în două minute poate reprezenta o imposibilitate din punct de vedere fizic, dar nu există o contradicție în sine în interiorul ideii (este posibil din punct de vedere logic). A fi necesar, înseamnă din punct de vedere logic că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
bis) Cu pelin pe ochi mă spăl (bis) Se amar și de pelin (bis) Al meu suflet este plin (bis) Bujor Bun ajuns la Voi, voinice si ai codrilor haiduci, cum de codru v-ați lăsat și la oraș ați alergat înspre gazdă când ați venit, nu cumva ați întâlnit o spurcată liftă păgână, ce vă ia pâinea din mână sau niște greci ciocoi ce vă sug sângele din voi? Codrean Zic, zău, căpitane, că n-am întâlnit că dacă-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Recuse de miezul nopții. Era pe la al doilea cântat de cocoși, când Moș Crăciun, pomenindu-se din somn, sculă pe baba Iova să-i pună la foc bucatele să fiarbă pentru a doua zi. Țâști din somn biata babă Iova. Alergă în ogradă să adune uscături pentru ațâțat focul. Nici n-apucă să-l aprindă, și o lumină din coșaul boilor, o lumină de părea că toată ograda era în flăcări, o făcu să alerge, să țipe, să se vaiete; strigă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Țâști din somn biata babă Iova. Alergă în ogradă să adune uscături pentru ațâțat focul. Nici n-apucă să-l aprindă, și o lumină din coșaul boilor, o lumină de părea că toată ograda era în flăcări, o făcu să alerge, să țipe, să se vaiete; strigă ea pe Moș Crăciun, că staulul lor e prăpădul focului! Moș Crăciun păstorul dormea de-a sforăitele și nici habar n-avea de cele ce se petreceau în ograda sa. Baba Iova alergă în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să alerge, să țipe, să se vaiete; strigă ea pe Moș Crăciun, că staulul lor e prăpădul focului! Moș Crăciun păstorul dormea de-a sforăitele și nici habar n-avea de cele ce se petreceau în ograda sa. Baba Iova alergă în staulul boilor și, în loc de foc, ce să vadă? Văzu pe Maria lui Iosif , pe sfânta Fecioară, că născuse în ieselea boilor pe Mântuitorul, pe Ziditorul lumii, pe Domnul nostru Iisus Christos. În iesle se născuse Împăratul lumilor și în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dumnezeiescului fiu. Era de altfel și moașă băbuca Iova și, ca toate moașele de la țară, purta o custurice, un fel de briceag ruginit, la brâu. Ajunsă în ieslea pruncului, într-un suflet îi reteză buricul și, veselă de această întâmplare, alergă în casă, bătând din palne de bucurie și spunând unchiașului ei Crăciun că ea este moașa Mântutorului lumii. Ce bucurie, Ce veselie Pe noi, Crăciune, C-a venit în lume; La noi s-a născut Domnul cel de sus, Domnul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]