15,784 matches
-
cu sfeclă de zahăr și s-a obținut o producție totală de 690,1 mii tone, producția medie fiind de 32,5 tone la hectar. În anul 2010, producția a fost de 853 de mii de tone pe o suprafață cultivată de 24 de mii de hectare. Consumul direct de zahăr din România este de aproximativ 320.000 tone pe an. Adăugând ce se consumă în industrie se ajunge la circa 500.000 tone. Prin comparație, Polonia consumă 1.400.000
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
În anul 2006, consumul de zahăr din România era de aproximativ 550 de mii de tone. Din această cantitate, 85% era zahăr alb provenit din rafinarea zahărului brut importat, restul fiind zahăr alb din sfeclă. În anul 2009 s-au cultivat 34.000 de hectare cu pepeni, cu 4.000 mai mult față de anul anterior și s-a obținut o producție totală de 662.000 de tone, în creștere cu 17,8% față de 2008. În anul 2010, producția a fost de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
cap de locuitor, iar în Ungaria la peste 600 grame. În România se vând anual aproximativ 1,4 miliarde de fire de flori tăiate, 90% din acestea fiind aduse din țări precum Olanda, Italia, Turcia, Ungaria și chiar Thailanda. Suprafața cultivată cu tutun s-a redus de la 13,5 mii de hectare în 1998 la 1,6 mii de hectare în anul 2008. În anul 2008, producția obținută de cei 152 de cultivatori a fost de 1,8 mii de tone
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de la 13,5 mii de hectare în 1998 la 1,6 mii de hectare în anul 2008. În anul 2008, producția obținută de cei 152 de cultivatori a fost de 1,8 mii de tone. Conform unei alte surse, suprafața cultivată cu tutun a fost de 1.015 hectare în 2007 și 1.463 de hectare în 2008, iar recolta a fost de 2.165 de tone în 2007 și 3.542 de tone în 2008. Produsele ecologice au un potențial
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
și 3.542 de tone în 2008. Produsele ecologice au un potențial ridicat în Romnânia, datorită faptului că o mare suprafață de teren poate fi convertită pentru cultura bio și pentru că europenii consumă din ce in ce mai mult produse sănătoase. În România, suprafața cultivată cu produse bio este de peste 70.000 de hectare în 2006, adică sub 1% din potențialul agricol al țării. Aceasta în ciuda faptului că, potrivit studiilor, România ar putea produce în sistem ecologic în jur de 10-15% din suprafața agricolă. Suprafața
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
cu produse bio este de peste 70.000 de hectare în 2006, adică sub 1% din potențialul agricol al țării. Aceasta în ciuda faptului că, potrivit studiilor, România ar putea produce în sistem ecologic în jur de 10-15% din suprafața agricolă. Suprafața cultivată cu legume ecologice a fost de 300 de hectare în 2009 și 259 hectare în 2008. Suprafața cultivată cu pomi fructiferi ecologici fost de 820 de hectare în 2009 și 790 hectare în 2008. Suprafața totală cultivată ecologic în anul
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
țării. Aceasta în ciuda faptului că, potrivit studiilor, România ar putea produce în sistem ecologic în jur de 10-15% din suprafața agricolă. Suprafața cultivată cu legume ecologice a fost de 300 de hectare în 2009 și 259 hectare în 2008. Suprafața cultivată cu pomi fructiferi ecologici fost de 820 de hectare în 2009 și 790 hectare în 2008. Suprafața totală cultivată ecologic în anul agricol 2008 a fost de 221.410 hectare, față de 190.129 de hectare în 2007. În anul 2011
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Vaisal face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.902 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Vaisal se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale. În localitate a fost înființată și o fermă specializată în producția de lapte. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Vaisal era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și ucraineană (%).
Vaisal, Bolgrad () [Corola-website/Science/318292_a_319621]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Tabacu face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.498 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Tabacu se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie. În localitate a fost înființată și o fermă specializată în producția de lapte. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Tabacu era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), găgăuză (%), ucraineană (%) și
Tabacu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318289_a_319618]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Satalâc-Hagi face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.457 locuitori, preponderent găgăuzi. Locuitorii satului Satalâc-Hagi se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă în special cereale și viță de vie. De asemenea, aici există și o fermă zootehnică. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Satalâc-Hagi era vorbitoare de găgăuză (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), bulgară (%) și ucraineană (%).
Satalâc-Hagi, Bolgrad () [Corola-website/Science/318291_a_319620]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Dumitrești face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 4.806 locuitori, preponderent găgăuzi. Locuitorii satului Dumitrești se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc vaci. În localitate a fost înființată și o fermă specializată în producția de lapte. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Dumitrești era vorbitoare de găgăuză (%), existând în minoritate și vorbitori de
Dumitrești, Bolgrad () [Corola-website/Science/318290_a_319619]
-
parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.707 locuitori, preponderent albanezi. În localitate trăiesc și etnici găgăuzi, bulgari, moldoveni, ucraineni și ruși. Locuitorii satului Caracurt se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, zarzavaturi și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de carne și de lactate. Conform recensământului din 2001, nu exista o limbă vorbită de majoritatea populației, aceasta fiind compusă din vorbitori de bulgară (%), rusă (%), găgăuză
Caracurt, Bolgrad () [Corola-website/Science/318307_a_319636]
-
al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Cobei (Cubei) făcea parte din Ocolul Izmailului a Ținutului Ismail . Coloniștii bulgari și găgăuzi au primit de la autoritățile țariste 60 de hectare de teren pentru a fi cultivate, fără să aibă însă dreptul de a le vinde. Ei au fost scutiți o perioadă de 10 ani de plata impozitelor și de serviciul militar obligatoriu. Aceste condiții favorabile au contribuit la creșterea rapidă a populației Cubeiului: dacă în 1816
Cubei, Bolgrad () [Corola-website/Science/318303_a_319632]
-
preponderent bulgari și găgăuzi. În 2016, în contextul eliminării multor denumiri de localități ce amintesc de perioada sovietică, localitatea a revenit la denumirea oficială de Kubei. Locuitorii satului Cubei se ocupă în principal cu agricultura și cu creșterea animalelor. Se cultivă cereale (grâu de toamnă, secară, porumb), viță de vie și pomi fructiferi. Aici s-a dezvoltat foarte mult creșterea ovinelor. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Cubei era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de găgăuză (%), rusă
Cubei, Bolgrad () [Corola-website/Science/318303_a_319632]
-
face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.923 locuitori, preponderent găgăuzi. În localitate trăiesc și etnici bulgari, moldoveni, ucraineni și ruși. Locuitorii satului Curciu se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, zarzavaturi și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de lapte. La 27 noiembrie 1946, a fost înființat colhozul "8 Martie". În octombrie 1947, a fost organizat un alt colhoz cu numele de Budenîi. În
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
de persoane. În prezent, în sat există două întreprinderi agricole private și una de stat. Zece ferme sunt de stat și doar două se află în proprietate privată. Întreprinderile agricole activează în domeniile viticulturii, legumiculturii și pomilor fructiferi. Fermele agricole cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui etc. În Curciu funcționează o școală generală de grad III, o grădiniță, un cămin cultural, 3 biblioteci, 2 stadioane, 2 mori, 2 brutării, o farmacie, un dispensar, o biserică și un muzeu. La căminul cultural își desfășoară
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
prin faptul că era sedentară sau semi-sedentară, dinaintea introducerii agriculturii. Comunitățile de sunt posibilii strămoși ai constructorilor primelor așezări umane din neolitic din acea regiune, care probabil a fost cea mai timpurie din lume. Nu există probe că ar fi cultivat deliberat cereale, dar oamenii acelor vremuri cu siguranță au folosit cereale sălbatice și de asemenea au vânat animale (inclusiv gazele). Cu toate că tabloul s-ar putea schimba pe măsură ce alte cercetări vor fi făcute, se pare că nu există nici o altă cultură
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Dermendere face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.208 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Dermendere se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de carne de bovine și de lactate. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Kalanceak era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și
Dermendere, Ismail () [Corola-website/Science/318344_a_319673]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Fântâna-Zânelor face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.241 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Fântâna-Zânelor se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, pomi fructiferi și viță de vie. De asemenea, funcționează în sat o fermă zootehnică de creștere a ovinelor (producându-se carne de miel și lână), o moară, o cramă, un punct de desfacere a vinului, un atelier de tâmplărie
Fântâna-Zânelor, Ismail () [Corola-website/Science/318357_a_319686]
-
având în acel an cele mai mari profituri. Explozia prețului a dus la creșterea eforturilor de găsire a producătorilor cu preț mic. Companiile concesionare congoleze au început să se confrunte cu concurența cultivatorilor din Asia de Sud-Est și din America Latină. S-au cultivat plantații în alte zone tropicale—mai ales sub supervizarea firmelor britanice rivale—și prețul mondial al cauciucului a început să scadă. Concurența a crescut exploatarea forței de muncă în Congo cu scopul reducerii costurilor de producție. Cu timpul, costul de
Statul Independent Congo () [Corola-website/Science/318345_a_319674]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Muravleanca face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.213 locuitori, preponderent ruși-lipoveni. Locuitorii satului Muravleanca se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc animale. Ferma din sat se ocupă cu producția de legume, precum și cu viticultura. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Muravleanca era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană
Muravleanca, Ismail () [Corola-website/Science/318373_a_319702]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Necrasovca-Nouă face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.051 locuitori, preponderent ruși-lipoveni. Locuitorii satului Necrasovca-Nouă se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă legume și viță de vie. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Necrasovca-Nouă era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Necrasovca-Nouă, Ismail () [Corola-website/Science/318377_a_319706]
-
Deși o treime din sat este format din români (moldoveni), la Școala medie de cultură generală din satul Doluchioi nu sunt decât clase în limba ucraineană . Locuitorii satului Doluchioi se ocupă în principal cu agricultura și cu creșterea vitelor. Se cultivă cereale (porumb) și viță de vie. Ferma din sat se ocupă cu producția de legume și cartofi. De asemenea, funcționează și o fermă de lapte. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Bahate era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate
Doluchioi, Ismail () [Corola-website/Science/318375_a_319704]
-
cunoscută și sub numele de ananas Guava sau Guavasteen, este un arbust peren sau un arbore mic, de 1-7 metri înălțime. Planta provine din zonele înalte din sudul Braziliei, din părți ale Columbiei, din Uruguay, Paraguay și nordul Argentinei. Se cultivă și în Azerbaijan, Georgia și Noua Zeelandă. Fructul se coace toamna, este verde și este de mărimea și forma unui ou. Are un gust dulce și aromat. Pulpa este suculentă. Fructul cade când este copt, dar poate fi cules din pom
Acca sellowiana () [Corola-website/Science/319593_a_320922]
-
aroma fructului este cauzată în mare parte de aceasta și de alte substanțe chimice înrudite. Este o plantă cald-temperată spre subtropicală care de asemenea va crește la tropice dar necesită niște ierni răcoroase pentru fruct. În emisfera nordică a fost cultivată atât în nord cât și în vestul Scoției dar nu produce fructe în fiecare an, întrucât temperaturile iernii mai joase de -11 grade C vor distruge mugurii florilor. O mulțime de Feijoa sunt cultivate în Noua Zeelandă, unde fructul este un
Acca sellowiana () [Corola-website/Science/319593_a_320922]