15,628 matches
-
Valeria Tamaș (1954-), Eduard Țară, Mihai Firică, Ion Untaru (1939-2017), Tincuța Horonceanu Bernevic, Magdalena Dale, Rafila Radu, Anișoara Iordache, Gabriel Iordan-Dorobanțu, Loredana Florentina Dalian, Livia Ciupav Livia Ciupav(1976-), Jules Cohn Botea, Florin Vasiliu (1929-2001), Ana Luiza Toma, Adrian Rogoz, Doina Bogdan-Wurm, Gabriela Gențiana Groza, Vali Iancu, Niculae Alexandru-Vest, Aurora Barcaru, Mioara Gheorghe, Utta Siegrid König (1943-) etc. <poem>Primul Mărțișor- în liniștea casei gângurit de prunc Luna de gheață - ascuns după un stejar, primul ghiocel. Cîte un tablou în fiecare
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
lor un președinte - director general, care va fi de asemenea audiat și votat. Au fost 312 voturi "pentru" și 21 voturi "împotrivă", potrivit hotnews.ro. Componența noului Consiliul de Administrație Din partea PSD — Irina Radu (titular — este în prezent director interimar), Doina Gradea (titular), Alfred Bulai (titular), Elena Anca Dindirică (supleant), Smaranda Vornicu Shalit (supleant), Lucian Romașcanu (supleant); din partea PNL — Ionica Stănciulescu (titular), Radu Carp (titular), Adriana — Silvia Mesesian (supleant), Cristian Vasile Petcu (supleant); din partea UDMR — Debreczeni Hajnal (titular), Rostas-Peter Istvan (supleant
Noua conducere a TVR, votată în Parlament. Cine face parte din CA by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101292_a_102584]
-
delict de opinie În 31 octombrie 1991, la șase luni de la concedierea lui Vartan Arachelian, am fost și eu concediată din Televiziunea Română, pentru delict de opinie: manifestări promonarhiste, antifeseniste, orientare de dreapta. În vara lui 1992 am câștigat procesul. Doamna Doina Cornea vorbise, în cadrul unui eveniment consacrat drepturilor omului, la Frankfurt, despre lipsa libertății de expresie din România, dând cele două exemple din singura, pe atunci, televiziune din țară. Ion Iliescu a trebuit să cedeze. M-am întors în televiziune, dar
Marilena Rotaru: Regele Mihai a citat din Vintila Horia. Sunt alături de Oana Stănciulescu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101310_a_102602]
-
fermecător asemănător cu cel al istorisirilor lui Mihail Sadoveanu. Criticul literar Adrian Dinu Rachieru îl considera un „impecabil tehnician” care „cântă albastrele guri de rai, fânul înrourat și Țara de suflet” și „a cioplit cuvintele pentru a le potrivi cu doina”. Romanul "Satul cu oameni frumoși" (1975) evocă satul Sadova, pe care autorul l-a îndrăgit.
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
România Viitoare”, „Lupta Sibiului” și de colaborator permanent la „Flacăra Sibiului”( 1952-1968), „Tribuna Sibiului”(1968-1989) , „Drum Nou” din Brașov. A mai colaborat la „Scânteia”, la „Munca” și la „Neuer Weg” cu articole semnate fie cu numele propriu, fie cu pseudonimele Doina Sălăjan, Ionel Crișanu, Mircea Mureș sau doar cu inițialele, ori nesemnate. A îndeplinit funcția de lector și vicepreședinte la S.R.S.C. filiala Sibiu, funcția de președinte a Sindicatului de artiști, ziariști și scriitori din Sibiu( 1948-1949), președinte al Cenaclului literar „Orizonturi
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
A. Abramovici și A Beilina). Activează ca solistă la Opera Națională din București și la Capela Societății „Cântarea României” între anii 1926 și 1939. Revine la Chișinău, unde cântă la Filarmonică (anii 1940-1941) și în ansamblul de cântece și dansuri „Doina” (1941-1944). Predă canto la Conservatorul din Chișinău din 1944. Debutează pe scena Operei Române, în 1925, în rolul Violetei din "Traviata" de Giuseppe Verdi. A mai interpretat: a avut turnee la Paris, Berlin, Stuttgart, Roma, Varșovia. Printre discipolii săi se
Lidia Babici () [Corola-website/Science/334370_a_335699]
-
la Novokuznețk, apoi în Alma-Ata, după care la Conservatorul de Stat din Chișinău (azi Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice) în clasa profesoarei Lidia Babici, în anii 1947-1952. În 1943-1944 a fost solistă în Ansamblul de Cântece și Dansuri „Doina” al Filarmonicii din Chișinău, apoi în Ansamblul de Cântece și Dansuri al Feroviarilor din Moscova în anii 1944-1947. În 1952 se întoarce la Filarmonica din Moldova, unde activează până în 1955, pentru ca mai apoi să evolueze pe scena Teatrului de Operă
Polina Botezat () [Corola-website/Science/334447_a_335776]
-
dr. Wilhelm Dancă În decursul timpului, Institutul Teologic Romano-Catolic din București a avut următoarele cadre didactice titulare (în ordine alfabetică): Pr. Veniamin Aenășoaie, Pr. Mihai Baciu, Francisca Băltăceanu, Pr. Claudiu Bărbuț, Pr. Florin Bejenaru, Pr. Adrian Boboruță, Pr. Eugen Bortoș, Doina Monica Broșteanu, Cătălina Cărăbaș-Olaru, Dan Nicolae Gheorghe Ceaușescu, Iulia Cojocariu, P.S. Cornel Damian, Pr. Wilhelm (Vili) Dancă, Doina-Paula Doroftei, Pr. Emil Dumea, Carmen Fotescu (Tauwinkl), Ioana Gogeanu, Pr. Ieronim Iacob, Dan P. Iliescu, Cătălina Iricinschi, Olimpia Lykiardopol, Dana Manea, Mihai
Institutul Teologic Romano-Catolic din București () [Corola-website/Science/335048_a_336377]
-
() este primarul municipiului Brad, județul Hunedoara. s-a născut la Brad în 18 Febriarie 1965 fiind primul copil într-o familie de constructori, mama, Doina din comuna Blăjeni, binecunoscută așezare din nordul județului Hunedoara, iar tatăl, Ștefan venit la Brad că zidar constructor din sudul Olteniei, comuna Poiana Mare, Județul Dolj. În 1968 se naște Mihaela Carmen sora lui Florin Cazacu. Începe studiile elementare în
Florin Cazacu () [Corola-website/Science/335086_a_336415]
-
Gore Stricăfer (bas). Localitate aparținătoare de comuna Bălești, Ceauru a avut și lăutari vestiți, care la începutul secolului XX aveau ca piese de rezistență tot baladele (familiale, vitejești sau haiducești). De aici s-au cules și înregistrat mai multe balade, doine, dar și cântece propriu-zise sau jocuri. Între primii muzicanți din Ceauru s-a numărat Dumitru Ursu (n. 1880 - d. ?), care a cântat la vioară și vocal în prima parte a secolului al XX-lea. A cântat și în București, la
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
unul dintre lăutarii buni ai Gorjului, apreciat pentru virtuozitatea și claritatea interpretativă dovedite de-a lungul timpului. În anii 1979-1980 aceasta a cântat la taraful I. M. Jilț, dirijat de Bebe Epure, iar în perioada 1980-1992 a activat la Ansamblul „Doina Motrului”, dirijat de Doru Căpăstraru. Din taraful său actual fac parte: fratele său, Dumitru Burlan (vioară), soția sa, Gheorghița (voce), Ecaterina Muscurici (acordeon) și Vasile Muscurici (bas).
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
pe Ana (chitară și voce), pe Tanța (vioară), care a cântat cu Nelu Busuioc și pe Constantin zis Tuchi (braci). Altă familie de lăutari vestită în Târgu Jiu a fost Suchici. Majoritatea membrilor erau buni muzicieni: Gheorghe Suchici, zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă, pianistă și profesoară la Conservatorul din București și vioriștii Grigoriță și Filfi, care era și cântăreț la Opera Română. Lăutarul Grigore Suchici zis Ciuchină (n. 1905 - d. ?) a avut cinci copii: acordeonistul Gheorghe, zis Gogu, vioristul Virgil (care
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon) și Stelică Țambu (bas). Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
sate ale comunei Arcani, ajungând în Câmpofeni și Stroiești. În satul Câmpofeni, pe lângă alți țărani și copii de țărani, a fost descoperit rapsodul Vasile Pîrvulescu, cimpoier. De la el au fost culese jocuri (precum „Simianca”, „Rustemul”, „Hora de mână”, „Sârba bătrânească”), doine (un „Cântec lung” gorjenesc), dar și cântări din ritualul înmormântării („Zorile”), față de care Brăiloiu a manifestat un mare interes. În satul Stroiești a fost descoperit țăranul Nicolae Muche Berca, în vârstă de 35 de ani la acea vreme, de la care
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
înmormântării („Zorile”), față de care Brăiloiu a manifestat un mare interes. În satul Stroiești a fost descoperit țăranul Nicolae Muche Berca, în vârstă de 35 de ani la acea vreme, de la care s-a cules un „Cântec lung” cântat din frunză. Doina a învățat-o în copilărie, în sat, "cu vitele pe câmp". Un alt taraf cunoscut în Arcani este și cel condus de vioristul Aristică Bobirci, născut în anul 1938, fiul lăutarilor Dumitru (Mitu) Bobirci (n. 1920 - d. 1942) și al
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Anișoara Țambru (n. 1944), fiica cea mică a lui Ioniță, solistă și acordeonistă, a cântat alături de soțul ei Nicu Trohonel. Mezinul familiei, vioristul Victor Țambu (n 1946), a ajuns unul dintre marii lăutari ai Gorjului. Acesta cântat în ansamblurile artistice „Doina Gorjului”, „Altița” și „Balada Jiului”. A înregistrat două CD-uri, un disc Electrecord cu 12 piese și a efectuat peste 30 imprimări radio. Are și patru compoziții proprii: "Horă lui Victor Țambu", "Sârba lui Ioniță", "Sârba minerilor" și "Rustenul din
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
prin mediatizarea Radio și TV făcută șefului ei, a fost banda lui Constantin Chirițoiu zis Dindiri (n. 1911 - d. 1982), viorist virtuoz, fiul lăutăresei Eleonora Dindiri. A știut să cânte și la firul de păr pe cordele viorii melodii ca "Doina Ciobanului", "A oilor - ca la caval" etc. Apreciat solist vocal, știa să cânte mai ales balada „Mihu Haiducu” și cântecul vechi „Spune, spune, mos bătrân”. A evoluat o perioadă în Orchestra „Taraful Gorjului” și a fost primul dirijor al Tarafului
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Muzica din folclorul vlăscean-teleormănean reprezintă una din muzicile cele mai apreciate și distinse din ansamblul creațiilor tradiționale românești. Doinele, baladele, cântecele de dor, de dragoste, de petrecere au trăsături comune cu toată creația folclorică a Munteniei și Olteniei, unele fiind împrumuturi care circulă neschimbat, dar cele mai multe au căpătat un stil și-un specific aparte. Înrudirea strânsă cu folclorul muzical
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
cântecul bătrânesc a evoluat și el. Aici se constată mai ales odată cu apariția modernității, balada căpătând o formă fixă și un ritm măsurat. Acestea sunt caracteristice celor apărute în secolele XIX și XX, cu excepția unora care au adoptat melodii de doină, cum sunt "Radu Anghel" sau "Chirigiul" de exemplu. Ca mod de execuție, baladele din această zonă folclorică se încep cu un preludiu instrumental, numit turcește "taxîm”" bazat de obicei pe melodia ce va fi cântată de voce, dar îmbogățită cu
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
și înregistrat importante balade, în numeroase variante, de la rapsozi și lăutari, notabili fiind Marin Pînzaru din Giurgiu, Constantin Mustățea din Vedea, Constantin Lăcătuș din Naipu, Gheorghe Moțoi din Clejani, Mitică Burcea din Merenii de Sus sau Oaie Dulceanu din Mavrodin. Doinele întâlnite în folclorul vlăscean-teleormănean se împart, din punct de vedere literar în două categorii: Doinele haiducești sunt creații în care se vorbește de exploatarea de altădată, în care este prezent dorul de răzbunare sau în care este cântată viața liberă
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
din Giurgiu, Constantin Mustățea din Vedea, Constantin Lăcătuș din Naipu, Gheorghe Moțoi din Clejani, Mitică Burcea din Merenii de Sus sau Oaie Dulceanu din Mavrodin. Doinele întâlnite în folclorul vlăscean-teleormănean se împart, din punct de vedere literar în două categorii: Doinele haiducești sunt creații în care se vorbește de exploatarea de altădată, în care este prezent dorul de răzbunare sau în care este cântată viața liberă dusă în mijlocul naturii. Perioada de înflorire a acestor creații este plasată, de obicei, în secolele
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
altădată, în care este prezent dorul de răzbunare sau în care este cântată viața liberă dusă în mijlocul naturii. Perioada de înflorire a acestor creații este plasată, de obicei, în secolele XVII-XIX, când exploatarea feudală era în creștere continuă. Unele din doinele create pe atunci au supraviețuit, ca variante, până în ziua de astăzi. Textele doinele haiducești se fac remarcate prin bogăția de idei și sentimente pe care creatorii anonimi au dorit să le exprime. În cuprinsul lor se găsesc elemente ale epocii
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
viața liberă dusă în mijlocul naturii. Perioada de înflorire a acestor creații este plasată, de obicei, în secolele XVII-XIX, când exploatarea feudală era în creștere continuă. Unele din doinele create pe atunci au supraviețuit, ca variante, până în ziua de astăzi. Textele doinele haiducești se fac remarcate prin bogăția de idei și sentimente pe care creatorii anonimi au dorit să le exprime. În cuprinsul lor se găsesc elemente ale epocii în care au fost create și care dau o notă arhaică versurilor. În
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
mai fost haiduc" se poate găsi expresia „la retezul părului”, aceasta amintind de moda turcească de a înlocui pletele lungi, pe care le purtau boierii români, prin raderea capului și lăsarea doar a unui moț în frunte. Tot în această doină găsim și expresia „la marginea fesului”, care amintește tot de timpul modei turcești. În "De când maica m-a făcut" se vorbește de „mari divănari”, adică a boierilor care alcătuiau divanul domnesc, specific secolului al XVIII-lea. Vechimea doinelor haiducești este
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
în această doină găsim și expresia „la marginea fesului”, care amintește tot de timpul modei turcești. În "De când maica m-a făcut" se vorbește de „mari divănari”, adică a boierilor care alcătuiau divanul domnesc, specific secolului al XVIII-lea. Vechimea doinelor haiducești este, bineînțeles, una aproximativă, dar verosimilă. În "Când era la șaizeștrei", de exemplu, este vorba de timpul domniei lui Barbu Știrbei, deci o perioadă precis determinată de Gheorghe Moțoi (lăutarul de la care s-a cules doina). Acesta pomenește în
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]