20,245 matches
-
semnificațiilor este asistată de maeștri inițiatori, „învățători mai cunoscători”, care înțeleg amprenta simbolică și descoperă sugestia maritală. Cea din urmă metaforă pentru mireasă ne poartă în plan vegetal: „Unii ziceau că-i floare de rai/ s-o rupă al nostru dulce crai,/ Alții că-i viță de vie/ Să-i fie craiului soție”. În așteptarea flăcăului, floarea fată se veștejește, imagine corespondentă metaforic dorului: „nu-nflorește/ Nici nu rodește,/ Nici locul nu-i priește/ Și mai mult se ofilește”(Sibiu). Gestul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o bună zi, stând la umbra unui stejar cu oile, vini în fața lui o pasăre și tot ciugulește și tot ciugulește șî el sî uitî la pasărea ceaia da cam o prins dragosti di ea. Parcă pasărea-i făcea ochi dulci și el tăt sî ducea s-o prindî” (Bălți - Basarabia). Tărâmul zânei atrage feciorul în spațiul inițiatic silvestru, potențat aici de acvaticul specific feminin; palatele ei de aur se află într-un loc decupat din profan: „În mijlocu pădurii era
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
insolența de a scruta dincolo de vălul ritual este transpu¬să în drumul îndelungat ce conține vămi ale devenirii mistice: „.atunci mă mai vez’ pa mine, când îi rupe trei parechi de opinci de fier și-i trece lacu de lapte dulce și-i urca pe muntele de sticlă” (Șieu - Maramureș). Încălțămintea aparent imposibil de distrus, lacul cu lichidul vieții eterne și munții inaccesibili, dintr-o materie ce sporește efectul luminii sunt toate mărci ale traseului inițiatic. Încălțămintea durabilă îmblânzește drumul dificil
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
constituie o fază anterioară în ierarhia capacităților pe care trebuie să le dovedească eroul. În balada Cea fată de frânc I (20) mireasa potențială cere mult: „de-o vie pe mare,/ Cu nouă răzoare,/ Cu aracii-n dungi,/ Cu strugurii dulci,/ Cu aracii obli,/ Cu strugurii negri,/ Jur-prejur de vie/ Gutui și lămâie,/ Iară la prilaz/ Doispre’ce năranz,/ Fi-v-ar de miraz;/ La mijloc de vie/ De-o lină fântână/ Cu apă sălcie”. Lumea arhetipală conține esența vieții și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care este extras printr-un tratament specific, indicat flăcăului, tot ca exemplificare a puterii sale asupra timpului actual: „pe mine să mă îngrijești cu însuți mâna ta șase săptămâni și orzul să mi-l dai fiert în lapte”, „...scaldămă-n lapte dulce și dă-mi să mănânc o copaie de jăratec”, „l-a hrănit două-trei zâle cu jar, cu lapte dulce i-a dat, ovăz fiert în lapte dulce” (Pătuleni - Dâmbovița). Jăraticul mâncat de cal activează natura divină, solară, a bidiviului și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mine să mă îngrijești cu însuți mâna ta șase săptămâni și orzul să mi-l dai fiert în lapte”, „...scaldămă-n lapte dulce și dă-mi să mănânc o copaie de jăratec”, „l-a hrănit două-trei zâle cu jar, cu lapte dulce i-a dat, ovăz fiert în lapte dulce” (Pătuleni - Dâmbovița). Jăraticul mâncat de cal activează natura divină, solară, a bidiviului și mistuie efectele timpului, vizibile la suprafață. Acestea sunt anulate și prin efectul de întinerire datorat lichidului matern, căruia i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
șase săptămâni și orzul să mi-l dai fiert în lapte”, „...scaldămă-n lapte dulce și dă-mi să mănânc o copaie de jăratec”, „l-a hrănit două-trei zâle cu jar, cu lapte dulce i-a dat, ovăz fiert în lapte dulce” (Pătuleni - Dâmbovița). Jăraticul mâncat de cal activează natura divină, solară, a bidiviului și mistuie efectele timpului, vizibile la suprafață. Acestea sunt anulate și prin efectul de întinerire datorat lichidului matern, căruia i se asociază licoarea bahică sacră: „să mă hrănești
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Jăraticul mâncat de cal activează natura divină, solară, a bidiviului și mistuie efectele timpului, vizibile la suprafață. Acestea sunt anulate și prin efectul de întinerire datorat lichidului matern, căruia i se asociază licoarea bahică sacră: „să mă hrănești cu lapte dulce și cu jeratic de corn, iar slujitorii să mă spele cu vin”. Laptele figurează vitalitatea aflată la început, pe care o protejează forța solară a focului și lichidul cunoașterii sacre, a cărui folosire epidermică anulează eroziunea timpului și fortifică trupul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
simbol al statutului marital și la mireasă. Punctul final al ipostazei feminine se încadrează într-un uman recunoscut, cu drepturi sociale. Imaginea vegetală a fetei păstrează dominanta sacrului: „Unii ziceau că-i floare de rai/ s-o rupă al nostru dulce crai,/ Alții că-i viță de vie/ Să-i fie craiului soție”. În așteptarea flăcăului, floarea fată se veștejește, imagine corespondentă metaforic dorului: „nu-nflorește/ Nici nu rodește,/ Nici locul nu-i priește/ Și mai mult se ofilește” (Sibiu). Grădina
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
am putut duce decât până în mijlocul ogrăzii și am căzut jos. Trei nopți și trei zile n-am închis ochii. Pielea de la genunchi și până jos a căzut de pe picioare. Mi-a trecut cu frunze de tei muiat în lapte dulce și deasupra pus mâl de la fântâna Chelsiei. Am năcăjit o jumătate de vară. Și toamna m-am dus la școală în clasa a III-a desculț, că nu mă puteam încălța că încă mai curgea câte o rană! O amintire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
numai Iașul istoric, ci și Iașul literaturii. Ne-am plimbat pe urmele lui Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Topârceanu, Ibrăileanu, la „Convorbiri literare”, la „Viața Românească”, la căsuța înflorită a Otiliei Cazimir, la vânătoare în împrejurimi cu Sadoveanu, și peste tot în „dulcele târg al Ieșilor” cu Ionel Teodoreanu. Pe acesta din urmă l-am regăsit, împreună cu personajele sale, la Medeleni, da, chiar la Medeleni în sat, nu în roman, la Casa Veche, unde am făcut o lungă drumeție de o zi, de unde
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
caută. A fost laolaltă odată țara lui Ștefan Voevod cel Mare și Sfânt - am luptat și am suferit împreună prin veacuri. A venit, fraților, vremea că neamul moldovenesc să nu mai cunoască hotar pentru dragostea lui, pentru limba noastră cea dulce. Cultura, limba și școala noastră, de-acum trebuie să se unească pe veci și nedespărțiți vom rămâne până la sfârșitul sfârșitului. Dumnezeu a așezat neamul nostru într-un ținut frumos și îmbelșugat, ne-a înzestrat cu minte limpede și cu inimă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
București sau spre casă. Totul a fost bine până În primăvara anului 1949, când aspirațiile ei nu mai coincideau cu ale mele. Ea dorea să se căsătorească cu un băiat Înstărit. Eu eram un prăpădit asistent universitar. “Și te-ai dus dulce minune,/ Și-a murit iubirea noastră...”/ (Eminescu) În toamna aceluiași an am cunoscut-o pe Glis (Gliceria), studentă la medicină, bine apreciată de domnișoara dr. Găzdaru și de colegi. Venea aproape săptămânal, spre seară, În laborator și domnișoara dr. Găzdaru
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Și totul a decurs normal. Folosirea abrevierilor În textele scrise face economie de spațiu tipografic. Nu se recomandă utilizarea lor În vorbirea curentă. Nu pot Încheia aceste zâmbete porfesionale fără să transcriu frumoasele versuri ale lui G. Sion: Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce vorbim/ Altă limbă armonioasă/ Ca ea nu găsim/ Și dacă la Începutul secolului XX se sublinia caracterul armonios, unic, al limbii române, și dacă sub vraja lui Alecu Russo (Cântare României), G. Sion (Limba românească) și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
o dată la Stockholm în interes de serviciu!), te propune la premiul Nobel și îl și iei...! Cam care ar fi primele fraze ale discursului tău de recepție? (Aplauze prelungite). Uite, asta îmi place mult la tine, că ai umor, acel dulce umor moldovenesc postmodern în care râderea și derâderea sunt tandre, au acea gratuitate și plăcere a amuzamentului fără venin, încât cel care-l percepe e tentat numaidecât să intre în joc spre a com-părtăși la tot felul de scenarii funambulești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un portret robot al cititorului meu. Pentru că mi-l imaginez cu o identitate infinit proteică. E vreo relație între vârstă și poezie? Ce ai pierdut/ câștigat maturizându-te? E poezia un atribut al tinereții? E tinerețea fundalul pe care zburdă dulcea inconștiență (pasăre!) a tinereții? Experiența mea îmi și îți spune că da. Există o relație între vârsta biologică și poezie. Dar fiecare experiență a fiecărui poet e ireductibilă la oricare alta. Momentul decisiv e cel al conștiinței de sine ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
el în sălbăticia începutului lumii, cu dulceața lui uluitoare, pe dealuri și munți, De-aș muri primăvara/ Păsările m-ar cânta/ Vântuțu m-ar legăna/ Rândunele m-ar duce/ Și cucu mi-ar pune cruce / Dintr-o creangă de măr dulce. În această lume de pe Valea Izei, înconjurată din toate părțile de munți, preistoria s-a întâlnit în mod miraculos cu postistoria, așa cum uneori apusul lunii continuă spre dimineață și se întretaie cu răsăritul soarelui, de nu mai știi care e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
refuza, că ne iubește. După ce ieșim din acest loc minunat și binecuvântat ghidul ne duce În apropiere, la o grădină de vară. Luăm loc la mese unde ne servesc potrivit locului cu pește prăjit. O bunătate de pește gustos și dulce. În amintirea Domnului, că și El i-a servit pe ucenici cu pește fript. Ne mai servesc și cu niște feluri de salate cu maioneză potrivit locului. Apoi cu bere, măsline și fructe deosebite, nu ca pe la noi. Apoi ieșim
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la masă cu neputincioșii, vameșii și păcătoșii. Eu eram dintre cei din urmă iar ceilalți erau ca sfinții, așa i-am văzut eu. Masa a durat cam o oră. La sfârșitul ei, o măicuță Nicodima i-a cântat duios și dulce părintelui „Mulți ani trăiască!” și atunci am aflat că-i ziua lui de naștere. S-au făcut și fotografii cu păstorul În mijlocul oilor. Seara, Înainte de plecare, am stat puțin de vorbă cu el, m-a rugat să transmit mesajul lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Să cuget și altfel! Așa este vrăjmașul Din negrul lui castel. Răsar În calea noastră Capcane de oțel! O, Sfântă Cruce! Cu putere Te strig acum În ajutor, Să-ndepărtezi de noi ispite Cu al său stăpân Înșelător! Ah, ispită! Dulce și frumoasă te arăți, Și cine te-a primit, Cu amare lacrimi s-a căit! Zi de Post 12.04.2006 Ziua Începi cu o rugăciune Completezi cu fapte bune Dorești mult să miluiești Tot ce În cale Întâlnești Vezi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Joi unde vei fi? În Sf. Joia Mare pe la prânz Mielușelul Însumi sunt. -Iisuse Fiul meu iubit Dar Vineri unde vei fi? -O scumpă Mamă, Mama mea, Pe Cruce-Atârnat voi Sta Piroane În Mâini Îmi sunt bătute, Sfârșitul Meu e dulce tot. Iisuse Fiul meu iubit Dar Sâmbătă unde vei fi? „Boabe de grâu“ atunci Eu sunt Din nou mă nasc Eu din pământ Iisuse Fiul meu iubit Duminică unde vei fi? Port Steagul de Învingere Împodobit cu glorii O, Iisuse
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Eu sunt Păstorul tuturor Viața sunt Lumina Ta Deschide acum nu mă uita Apa vieții iți voi da Eu Că sunt Mântuitorul tău Izvoare curg din Jertfa Mea Nu vine nimeni ca să bea Deschide acum Că anii fug E astăzi dulcele belșug Căci Jugul meu Este ușor Pe lume tu ești călător N-aude nimeni Când pornesc Sub Crucea grea mă prăbușesc Acolo te aștept creștine Vino, Vino azi la Mine! La Cruce Lui Iisus! (Acestea le-am Învățat de la Tatăl
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Îți vorbesc? Mai deschide ochii odată Să-Ți vezi Maica Întristată! Pe Măicuța ta Iubită! Cu inima rănită După ce eu Te-am născut, Iosif leagăn Ți-a făcut Așternut Ți-am pregătit Și bine Te-ai odihnit Dar acum Fiule Dulce, Ți-oi făcut culcuș pe Cruce! Și de acolo În pământ Sub o piatră de mormânt Picioare și mâini iubite De piroane-s găurite, Capul tot e-mpuns de spini Ochii sunt de Sânge, plini Inima Ta iubitoare, O ce răni
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
gravitau eforturile de dezvoltare economică. În târg, în centrul așezării, s-au așezat negustorii și meșteșugarii. Urmare directă a fost dezvoltarea târgului propriu-zis, pe direcția sud-est, în zona dintre pâraiele Drăslăvăț și Turbata, iar apoi târgul s-a așezat pe dulcea pantă spre Drăslăvaț și spre unirea acestuia cu Turbata. Sectoarele urbane Olăria și Lemnăria, toponime provenind de la ocupațiile locuitorilor, erau situate la marginea Hușilor. În secolele XVI-XVII, deși evoluția teritorială s-a desfășurat lent, în general, s-a înregistrat o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai) se numărară peste 150... Pe unele insule se întâlnea o pasăre roșie semănând cu cocorul (n.b.: erau flamingo) și numeroase broaște țestoase mari cât o roată mare... Fură văzuți de asemenea cocori, corbi și alte păsări cu cântec dulce, iar de pe insule veneau adieri din cele mai fine parfumuri, care desfătau pe toți... Pentru a lua apă și provizii se îndreptă spre o insulă ce avea de jur împrejur cel puțin 30 de leghe, pe care o boteză Isla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]