17,773 matches
-
la rând, pe ulița pustie, Îmi par răzăși, chemați la adunare Și-n freamătul cu fire de poveste, Trezește parcă din adânc chemare. Bătrânul Nistru, pribegit în vremuri, Urzește cânt pe stative de stâncă Și doina tristă din castani o fură, Să ducă-n sate jăluire-adâncă... Au înflorit castanii la Soroca În primăvara plină de-ntristare; Parcă-s policandre verzi în care ard Mii lumânări zvârlite din altare. Nu se deschid ferești ca să-i sărute Ca-n alte dăți, din fiecare
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
inima și-a destrămat-o-n fire, Chenarul drag și l-a țesut cu doină Și florile din cântec de iubire. În clitul sub icoane ce-adun anii Din truda degetelor de mărgean? Căci zestrea-ai fost și te-au furat dușmanii Frumosule covor basarabean! 1 iulie 1940, București Dumitru IOV
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
dreptate, întoarcerea la alfabetul latin, literatură și presă în limba națională. Pe ziduri sta scris: "Scoală, Ștefan cel Mare, / Scoală, scoală din mormânt / Ia-ți tu sabia cea mare / Fă dreptate pe pământ.", "Întoarceți-ne litoralul", "Cetatea Albă ne-au furat-o". Când carele de luptă ale forțelor stăpânirii au pornit pe străzile Chișinăului, oamenii orașului s-au înșirat în coloane, având în frunte poeți, scriitori, cadre didactice. Leonida Lari își ținea de mână fiicele, alături de Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Ion
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
departe de a fi epuizat, trece bocănind pragul noului mileniu În zonă operează hoți Nimic mai adevărat. Hoți printre care se numără prădătorii viitorului Poeții așa-numiți Lucrătorii imaginației Bieți tineri amorezați de chelnărițe Virtuoase Lucii coruptibile Sfiindu-se a fura la modul fizic Dar altfel neînfricați Să dea spargere viitorului făcând curățenie generală Fără vreo scuză față de noi câți suntem Moștenitorii, victimele utopiei Și vampirilor Hoți ai timpului și făcători de văduve Care-n tihnă vă creionați versurile
Pupitrul 07 din sala de lectură a Bibliotecii Britanice by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Journalistic/13123_a_14448]
-
plin de „buchețele”de cireșe apetisante, “o tanti” ageră și scorțoasă. Cireșul ei se cocea primul din sat și nimeni n-a reușit să-i afle secretul, niciodată. Au încercat zeci de generații să pună sâmburii în pământ, să-i fure crenguțe pentru altoi și lăstari...zadarnic. Cireșul ei se încăpățâna să fie mereu primul. A furat suflete nevinovate cireșul ăsta! Acuma trebuie să dea înapoi ce-a luat, spuneau bătrânii. Pe vremea când era tânără, soție și mamă a doi
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
din sat și nimeni n-a reușit să-i afle secretul, niciodată. Au încercat zeci de generații să pună sâmburii în pământ, să-i fure crenguțe pentru altoi și lăstari...zadarnic. Cireșul ei se încăpățâna să fie mereu primul. A furat suflete nevinovate cireșul ăsta! Acuma trebuie să dea înapoi ce-a luat, spuneau bătrânii. Pe vremea când era tânără, soție și mamă a doi copii, femeia asta era mereu nemulțumită. Soțul ei, când mai depășea numărul admis de pahare, zicea
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > NE ESTE FURATĂ ISTORIA Autor: Teodor Filip Publicat în: Ediția nr. 157 din 06 iunie 2011 Toate Articolele Autorului „România este vatra a ceea ce numim Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. axată pe o societate matriarhală, teocratică, pașnică, iubitoare și
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
țării, într-un dialog cu împăratul, și-a afirmat suveranitatea; - au fost descoperite sursele documentare ale lucrării "Cosmographie", scrisă în limba română cu alfabet geto-dac, de către Aeticus Dunăreanu, ilustru cărturar și explorator român din sec. al IV-lea. NE ESTE FURATĂ ISTORIA La polul opus se situează evenimente pe care autorul le trece la capitolul "conspirații": de-a lungul timpului, numeroase documente istorice cu privire la strămoșii noștri s-au pierdut într-un mod cu totul straniu. Astfel: „Dacia", jurnalul împăratului Caius Ulpius
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
în paragină vestigii inestimabile ale trecutului! În aceaste articole caut să dovedesc originea nobilă a poporului nostru, să prezint personalități ale strămoșilor noștri care au făcut Istorie și pentru alte nații. Și am tras o concluzie amară: CINEVA ne-a furat și ne fură Istoria. Surse: 1. 2. 3. 4. 5. Teodor FILIP http://enciclopediagetodacilor.blogspot.com martie 2011 „România este vatra a ceea ce numim Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. axată pe o societate matriarhală, teocratică, pașnică
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
inestimabile ale trecutului! În aceaste articole caut să dovedesc originea nobilă a poporului nostru, să prezint personalități ale strămoșilor noștri care au făcut Istorie și pentru alte nații. Și am tras o concluzie amară: CINEVA ne-a furat și ne fură Istoria. Surse: 1. 2. 3. 4. 5. Teodor FILIP http://enciclopediagetodacilor.blogspot.com martie 2011 „România este vatra a ceea ce numim Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. axată pe o societate matriarhală, teocratică, pașnică, iubitoare și creatoare
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
în paragină vestigii inestimabile ale trecutului! În aceaste articole caut să dovedesc originea nobilă a poporului nostru, să prezint personalități ale strămoșilor noștri care au făcut Istorie și pentru alte nații. Și am tras o concluzie amară: CINEVA ne-a furat și ne fură Istoria.------------------------------------------------------------------------1. http://www.noidacii.ro/ 2. http://www.dacia.org/ 3. http://descopera.ro/ 4. http://www.yogaesoteric.net/ 5. http://ro.altermedia.info/ Referință Bibliografică: NE ESTE FURATĂ ISTORIA / Teodor Filip : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
inestimabile ale trecutului! În aceaste articole caut să dovedesc originea nobilă a poporului nostru, să prezint personalități ale strămoșilor noștri care au făcut Istorie și pentru alte nații. Și am tras o concluzie amară: CINEVA ne-a furat și ne fură Istoria.------------------------------------------------------------------------1. http://www.noidacii.ro/ 2. http://www.dacia.org/ 3. http://descopera.ro/ 4. http://www.yogaesoteric.net/ 5. http://ro.altermedia.info/ Referință Bibliografică: NE ESTE FURATĂ ISTORIA / Teodor Filip : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 157
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
tras o concluzie amară: CINEVA ne-a furat și ne fură Istoria.------------------------------------------------------------------------1. http://www.noidacii.ro/ 2. http://www.dacia.org/ 3. http://descopera.ro/ 4. http://www.yogaesoteric.net/ 5. http://ro.altermedia.info/ Referință Bibliografică: NE ESTE FURATĂ ISTORIA / Teodor Filip : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 157, Anul I, 06 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Teodor Filip : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
1259 din 12 iunie 2014 Toate Articolele Autorului noapte polară - în amurg cununia în zori divorțul lacul oglindă - o fată scăldându-se-n Calea Lactee bou nostalgic privind spre Calea Lactee - bine e vițel! văcari afumați - cine-a vărsat în baltă Calea Lactee? furând o pâine - nu dorea decât o lună la răcoare vântul năprasnic - lângă birt se leagănă un plop și-un bețiv vântul năprasnic - într-o singură baltă două pălării vântul năprasnic - las iubita și alerg după umbrelă de Bobotează - cu degetul
DESPRE TIMP ŞI DESPRE ASTRE TOATE DORURILE NOASTRE de DAN NOREA în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349745_a_351074]
-
DOR DE DUCA, de Mia Popa, publicat în Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014. DOR DE DUCĂ Am stat ieri,singură,pe stradă.într-un cotlon retras .Am privit,cât de atent puteam, ochii trecătorilor.Verzi,albaștri,căprui.Să fure oare inima oricui!? Iaca,nu știu.... Unde mă uitam,ei purtau măști. Iar Caruselul Veneției din noi,ne omoară! Fraților, încă nu suntem sub ape! Aiurea, ei vindeau grame,drame de aur. Urcam,spre burlanul sufletului,de unde plângea lacrima ploii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349744_a_351073]
-
iar eu,urc,]n colțul străzii alăturate... Am țigări, dor de ducă, Libertate... Citește mai mult DOR DE DUCĂAm stat ieri,singură,pe stradă.într-un cotlon retras .Am privit,cât de atent puteam, ochii trecătorilor.Verzi,albaștri,căprui.Să fure oare inima oricui!? Iaca,nu știu.... Unde mă uitam,ei purtau măști. Iar Caruselul Veneției din noi,ne omoară!Fraților, încă nu suntem sub ape! Aiurea, ei vindeau grame,drame de aur. Urcam,spre burlanul sufletului,de unde plângea lacrima ploii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349744_a_351073]
-
folosesc nici un fel de băutură alcoolică), nu fumează, nu înjură, nu participă la petrecerile lumești. Adică, așa cum afirma mai sus Părintele Iosif, „vor să trăiască cu toată ființa regulile existente ale Bisericii“. Ei se străduiesc pentru ca „Marta“ să nu-i fure „Mariei“ partea cea bună; dar, în același timp, în calitate de creștini mireni, ei se simt datori să-i dea și „Martei“ ceea ce i se cuvine, ca membri ai societății și cetățeni cinstiți ai patriei în care Dumnezeu i-a rânduit să
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
militar favoriza aventură și violență, social crea o pătură de jos și un stil de viață picaresc făcut din mizerie, agitație, inventivitate. Dus la limită, sistemul respingea sau altera valorile, intina binele, frumusețea și adevărul, ducea spre degradare generală ("toți fură, toți mint, toți înșeală și, ce este mai rău, se mândresc cu această"-Mateo Alemán). În prima parte a românului, sistemul de fier domină zdrobitor. Încercările eroice, diamantine, ale lui Don Quijote de a intra în sistem (input) sunt respinse (output
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
sînt român, a făcut așa ducînd că tarăncile mîna la gură și clătinînd din cap: "Ăăăă, ... vasăzică așa!" Era cum ai fi avut în față un ins al unei țări vestite prin purtările scandaloase ale cetățenilor ei, în care toți fură, insultă, scuipa pe orice și înjură totul. Despre vizita am mai scris. Repet doar tonul atît de sfios al lui Cioran, aerul sau prăfuit de fluture de noapte și cum și-a dat brusc drumul pe românește (condiția fusese să
Emil Cioran by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17668_a_18993]
-
-i explici provincialului aflat cu treburi prin București că nu toți locuitorii Capitalei sunt niște escroci patentați care n-au alt scop decât să te jefuiască, să-ți smulgă geantă de pe umăr, să te îmbrâncească în metrou și să-ți fure întreaga agoniseală, că nu toți taximetriștii practică tarifuri care l-ar speria și pe miliardarul Rockefeller, că nu toți funcționarii ministeriali sunt niște ciubucari nerușinați, că nu toată lumea e hoata, nesimțita și violență la București! Din nefericire, marea majoritate cu
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
paradigme. Iar Mihaela Constantinescu tocmai asta face, se lasă stăpînită de imaginea unei societăți integrate total unei astfel de viziuni și, privind-o numai cu un ochi, crede fără un examen critic elementar în toate speculațiile teoretice și se lasă furată de mirajul excesului. Nu știu cît de mult a preluat Mihaela Constantinescu din bibliografia americană („putem să spunem aproape orice fără posibilitatea de a fi contraziși, cu condiția să începem propoziția cu un studiu a arătat că sau specialiștii ne
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
și bine luminat îngrijit și gospodărit cu trudă și dragoste, de care-mi bătusem joc întinîndu-l cu țiganca aia murdară și plozii ei murdari. Ar fi dat-o afară, desigur, dacă ar fi intrat singură, fiindcă ei vin aici să fure și să cerșească, iar eu le acordam protecție, făceam pe milosul și generosul cu niște oameni care nu erau oameni, ci niște animale, niște insecte... Catadicsisem să ridic ochii și-i citeam pe chip. Dacă ea se ostenise să-mi
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
am încotro, chiar mă consider, altfel nu m-aș fi apucat de scris romane, intuiția lui, așadar, a dus la constatarea că aceste personaje nu numai că nu merită să trăiască printre oameni (ei vin aici ca să cerșească și să fure, precum țiganca aia murdară cu plozii ei murdari, iar în proza citită în cenaclu era vorba despre români ajunși în Occident care făceau cam tot așa ceva), dar nu-și justifică locul nici într-un text literar. Chiar dacă nu l-am
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
acut simț al percepției realității: ,,Multe întâmplări, auzite de la alții, le-am făcut povestiri ca și cum le-aș fi trăit" (p. 220). Tudor Octavian este atât de convingător când povestește, încât nu vrei să nu-l crezi nici atunci când se lasă furat de fantezie. Umorul are aici un rol extrem. Rezultat adesea din acumulări și perspective, dar simplu și fără a cădea în vulgaritate, surprinzător, natural și deseori subtil, umorul scriitorului brăilean distrează până la lacrimi făcând din T. Octavian cel mai redutabil
Despre oameni în o mie de situații by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15568_a_16893]
-
au decurs etapele racolării și instruirii curajosului său discipol - cercetaș în copilărie, pușcaș în Vietnam, călăuză în Berlinul divizat și fotograf în Beirutul devastat. Evocările sînt învăluite într-o tentă nostalgică, conferită și de virarea în sepia și de imaginile furate din zborul helicopterului. Pe măsură ce amintește principiile dure ale profesiei inoculate învățăcelului, maestrul - învestit cu farmecul imbatabil (deși ușor fanat) al lui Redford - le încalcă unul cîte unul, riscîndu-și reputația în fața colegilor ostili, sacrificîndu-și banii pentru o bătrînețe tihnită. Aceasta dintr-
Nici conspirațiile nu mai sînt ce-au fost! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15562_a_16887]