15,607 matches
-
în lacurile cu ape salmastre, râuri de coastă și estuare. Se întâlnesc la adâncimi de la 1 m la peste 200 m. Carangidele se întâlnesc în habitate asociate cu diverși corali și recife stâncoase care variază de la fundul apelor (acoperite cu nisip, pietriș, nămol, bancuri cu alge și ierburi marine, blocuri de roci stâncoase și pe cursuri vechi de lavă) până la straturile de apă din apropierea țărmului și din largul oceanului. Majoritatea speciilor sunt gregare și formează bancuri mari sau grupe mici, iar
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
sau se apăra împotriva unui eventual prădător. Se hrănesc cu pești mici și nevertebrate (polichete, crustacee) care trăiesc pe funduri. Trăiesc în regiunile platoului continental pe fundurile moi ale oceanelor, până la o adâncime de 1000 m, adesea sunt îngropați în nisip sau mâl. Sunt pești vivipari, aplacentari. Înotătoarele ventrale ale masculilor formează organe de acuplare numite pterigopodii.
Torpediniforme () [Corola-website/Science/330835_a_332164]
-
habitatului lor. Pe glob are loc extinderea deșerturilor și deșertificarea terenurilor cultivate la o amploare crescândă. La scară globală, deșertificarea înaintează cu circa 50.000 km pe an. Studiile Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) estimează că nisipurile Saharei înaintează spre sud cu 1,5-10 km/an. Principala cauză a deșertificării este îndepărtarea vegetației. Îndepărtarea vegetației este determinată de mai mulți factori, cum ar fi seceta, schimbările climatice, cultivarea terenurilor arabile, pășunatul excesiv și defrișarea. Vegetația are un
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
tot restul bisericii. Soclul este din cărămidă și bucăți de zgură de la topitoriile minelor de aramă. Ferestrele sunt înguste, fără încadramente de piatră. Nu au suferit în trecut modificări. Decorația fațadelor este simplă, realizată printr-o tencuială din var și nisip. În zona superioară, sub cornișă se găsește un brâu simplu, de cărămizi dispuse în zimți de fierăstrău. Acoperișul este de tip șarpantă din lemn, cu învelitoare de tablă. Sub streașină se descriu trei rânduri de cornișă, cărămidă dinți de fierăstrău
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
îndepărteze obstacolele întâlnite în cale, nu au putut escalada malul înalt și au suferit pierderi grele. Numai 29 de tancuri au fost debarcate. Două dintre aceste s-au scufundat în apa prea adâncă, iar alte 12 au rămas împotmolite în nisipul plajei. Doar 15 tancuri au reușit să traverseze malul înalt al plajei. Imediat după aceea, blindatele au fost oprite în înaintarea spre oraș de o serie de obstacole antitanc. Comandanții tancurilor au hotărât că, dacă nu pot înainta spre oraș
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
de brigadă canadian William Wallace Southam, participant la raid, a luat cu el o copie a unui document operațional clasificat strict secret, în ciuda ordinelor explicite care interziceau așa ceva. Mai înainte să se predea, el a încercat să îngroape documentul în nisipul plajei, dar a fost văzut de germani, care au recuperat ordinul. Planul, criticat mai apoi pentru dimensiunile și pentru complexitatea inutile, cerea forțelor canadiene participante la raid (nu și membrilor comandourilor) să îi lege pe prizonieri. După încheierea luptelor, se
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
și Cartagina, dar nu a reușit să o mai declanșeze. Cambyses a trimis apoi o armată spre oracolul lui Ammon de la Oaza Siwa. Armata de 50.000 de oameni care a traversat deșertul a fost îngropată de o furtună de nisip masivă. Cambyses a ordonat uciderea fratelui său, ca măsură de siguranță în urma unui vis. Herodot scrie că fratele lui Cambyses se numea Smerdis, dar inscripția de la Behistun îl numește Bardiya. După ce una din soțiile sale și sora sa au început
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
submarine din Marea Neagră) încadrată în bioregiune pontică, aflată în imediata vecinătate a portului Mangalia; ce adăpostește o gamă variată de vegetație și faună marină. Situl a fost desemnat în scopul conservării unor habitate de interes comunitar de tip: "Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare, Recifi" și "Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apă de mare la reflux" și protejării unui specii de iarbă de mare ("Zostera noltii") și a unei comunități de alge din
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
Mangalia; ce adăpostește o gamă variată de vegetație și faună marină. Situl a fost desemnat în scopul conservării unor habitate de interes comunitar de tip: "Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare, Recifi" și "Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apă de mare la reflux" și protejării unui specii de iarbă de mare ("Zostera noltii") și a unei comunități de alge din specia "Cystoseira barbata". Alte specii de floră și faună marină semnalate în arealul
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
de: iarbă de mare ("Zostera noltii", specia aflată pe lista roșie a IUCN) și alge (verzi, roșii) cu specii de: "Cladophora vagabunda, Ceramium rubrum" și "Cystoseira sp.". Fauna este constituită din pești cu specii de: guvid ("Gobius cobitis"), guvidul de nisip ("Pomatoschistus minutus"); crabi cu specii de "Diogenes pugilator, Eriphia verrucosa", moluște cu specii de "Solen marginatus" sau scoici din specia "Paphia aurea". În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
în partea de nord-est a Indiei antice, majoritatea timpului de unul singur, pe jos sau călare. De-abia a scăpat să nu fie ucis de tâlhari, aproape a fost ars de viu de pirați și a supraviețuit unei furtuni de nisip în deșert și pericolelor din acei munți înalți acoperiți cu zăpadă, unde mulți dintre cei care l-au urmat de-a lungul călătoriei sale au murit. Acesta a studiat cu sârguință pentru a înțelege limba sanscrită, limba originală utilizată pentru
Xuanzang () [Corola-website/Science/329166_a_330495]
-
existat ca dialect separat și până în secolul al XX-lea. Parcul Național Kampinos este unul dintre cele mai mari parcuri naționale din Polonia și este popular printre turiști fac excursii de o zi de la Varșovia printre pădurile parcului, dunele de nisip, și mlaștini. Principalul centru cultural al provinciei, și, alături de Cracovia, în toată Polonia, este Varșovia, care găzduiește zeci de teatre, Filarmonica Națională, Opera Națională, Biblioteca Națională și Muzeul Național. Varșovia are multe clădiri istorice magnifice și monumente, inclusiv cele din
Mazovia () [Corola-website/Science/329260_a_330589]
-
autoritatea franceză subminată de atacurile triburilor de beduini și berberi. Foster este, de asemenea, obligat să escorteze câțiva arheologi de la Muzeul Luvru, care vor să descopere un oraș antic aflat în apropiere de Erfoud și îngropat de o furtună de nisip cu 3.000 de ani în urmă. În acel loc este mormântul unei regine berbere, "Îngerul Deșertului". Foster a fost ales pentru această misiune deoarece este singurul ofițer francez rămas în viață care a luptat în Maroc înainte de război. El
Mergi sau mori () [Corola-website/Science/328550_a_329879]
-
minimalist aproape, al majorității construcțiilor (restaurantul "Perla Mării", coloniile de copii din Eforie între nord și sud, barul-cazino Melody, Vila Marina la Mamaia și altele). Soluțiile tehnice sunt îndrăznețe, pe măsura revoluției estetice: Mamaia este construită pe o fâșie de nisip între lac și mare, cu o altimetrie foarte mică, ceea ce a necesitat crearea unui sistem de salubritate inovator. În paralel cu dezvoltarea litoralului românesc, Lăzărescu și echipa sa sunt solicitați pentru construirea de vile speciale pentru demnitari străini în vizită
Cezar Lăzărescu () [Corola-website/Science/328565_a_329894]
-
arheologului Adam Zertal din Biblie ar fi mai degrabă Valea Dotan (Emek Dotan) din zilele noastre. Valea este străbătută de la nord la sud de trei lanțuri de calcar. De-a lungul litoralului Mediteranei se întinde lanțul apusean de calcar, regiunea nisipurilor străpungând-o în mai multe locuri, mai ales la gura râurilor. Pe lanțul de calcar de mijloc se află satul Kfar Witkin. La est, între acest lanț de mijloc și lanțul de calcar răsăritean se întinde Șesul Sharonului, zonă de
Valea Hefer () [Corola-website/Science/328794_a_330123]
-
revistele literare: „Orizont”, „România literară”, „Transilvania”, „Tribuna” etc. Premiul TVR pentru piesă: "SOS, om în derivă", 1976<br> Premiul Teatrul Mic București pentru piesă: "Cameră oglinzilor", 1982<br> Premiul pentru proza al Asociației Scriitorilor din Timișoara, pentru românul "Ploaia de nisip", 1982<br> Nominalizare UNITER pentru Cea mai bună piesă a anului, 1993 pentru "Napoleon, Soldatul și Femeia"<br> Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, pentru piesă "Napoleon, Soldatul și Femeia", 2000<br> Premiul Consiliului Județean Timiș
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
seama că Mongolia se află sub control comunist și le spune membrilor grupului că India este cel mai apropiat refugiu pentru ei. Pe măsură ce fugarii își continuă drumul spre sud, prin deșertul Gobi, ei suferă de lipsă de apă, furtuni de nisip, insolație și lipsă de hrană, devenind din ce în ce mai slăbiți. Irena se prăbușește de mai multe ori și în curând moare. Câteva zile mai târziu, Tomasz se prăbușește și moare. Dl. Smith este pe punctul de a muri și el, dar, după ce
Drumul de întoarcere () [Corola-website/Science/328817_a_330146]
-
nu puteau ieși în afara zidurilor, fără a risca cu viața proprie. Având în vedere importanța grădinilor și livezilor în cadrul orașului, care produce o parte importantă a necesarului de hrană pentru apărătorii cetății. La 6 ianuarie englezii au construit "din fascine, nisip si arbori" întăriri pe insula Charlemagne și Fortul Saint-Prives pe malul de sud al Loirei, oferind astfel comunicarea între forturile Tourelle și Saint Laurent. În primele săptămâni ale lunii ianuarie, britanicii au construit, de asemenea, întăriri la nord de zidurile
Asediul Orléans-ului () [Corola-website/Science/328826_a_330155]
-
purtând numele unui Consul care o crease. Aceste drumuri nu erau pavate decât în mod excepțional: în interiorul orașelor și al vecinătăților lor (exceptată fiind Via Appia, care a fost, în mod progresiv, pavată pe întregul său parcurs). În alte părți, nisipul și pietrișul erau prelevate în cariere deschise în apropiere. Se pare că pavelele erau acoperite cu pământ pentru atenuarea disconfortului. Pe măsura expansiunii Imperiului, administrația a adaptat aceeași schemă la noile provincii.</br> Pe Columna lui Traian se găsesc reliefuri
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
sub presiune a fluidului de fracturare creează noi canale în rocă pentru a recupera o cantitate mai mare de hidrocarburi. Fluidul de fracturare conține în cea mai mare parte apă (se pot consuma câteva milioane de litri pentru fiecare injectare), nisip, dar poate conține și acid clorhidric, substanțe biocide, guma de guar (E412), substanțe pentru emulsifiere și pentru de-emulsifiere și izotopi radioactivi (lantan-140, cobalt-60) pentru urmărirea împrăștierii fluidului. Durata medie de viata a exploatării este de 7,5 ani timp în
Fracturare hidraulică () [Corola-website/Science/330995_a_332324]
-
maturitatea sexuală. Ponta are loc de la sfârșitul lui februarie, când temperatura apei crește peste 12°C, până în aprilie-mai. O femelă depune 100-1000 icre de 2,5-3 mm diametru, sub pietre sau într-o gropiță care este săpată în prundiș, în nisip sau pietriș de mascul cu aripioarele lui pectorale. Ecloziunea durează mai mult timp: după 4-5 săptămâni ies larvele, care sunt pelagice un timp îndelungat. Masculii păzesc cu strășnicie ponta, fiind foarte agresivi în acest răstimp, apoi devin canibal, mâncând icrelor
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
de mână Seiko digital va apărea pe ecran pentru a număra timpul. Acest pasaj de timp va face ca jucătorul să analizeze mișcarea forțelor inamice din zonă, precum schimburile și rutele individuale de patrulare. Efectele de vreme, precum furtunile de nisip și ploile, vor afecta și ele mediul prin, de exemplu, reducerea vizibilității sau mascarea sunetelor pașilor. Un nou design va permite jucătorului să joace povestea în ce ordine dorește prin selectarea oricărei misiuni, și, cu toate acestea, să "înțeleagă mesajul
Metal Gear Solid V: The Phantom Pain () [Corola-website/Science/334875_a_336204]
-
pentru a permite conexiunea cu Brabotunnel. Adâncimea tunelului sub luciul de apă al Scheldei este de circa 31,50 m în zona șenalului navigabil, asigurându-se pe fundul apei o acoperire de minimum 7 m a tunelului cu straturi de nisip și argilă. Pantele tunelului spre stațiile de pe cele două maluri, din motive de asigurare a tracțiunii tramvaielor și confort al pasagerilor, sunt limitate la maximum 5 %. Imediat în spatele zidului de îndiguire a malului drept al Scheldei, conectat cu cele două
Tunelul Brabotunnel () [Corola-website/Science/335428_a_336757]
-
unele mamifere polare (ex. ursul polar). Colorația homocromă poate fi permanentă și uniformă sau schimbătoare. Exemple de colorație homocromă permanentă (care durează toată viața): culoarea albă a animalelor polare asemănătoare cu a zăpezii (iepuri, vulpi, păsări); culoarea asemănătoare cu a nisipului a animalelor din deșert; culoarea verde a numeroase animale care trăiesc în pădurile tropicale. Mecanismul biochimic și fiziologic al producerii colorației homocrome este foarte diferit; ex. culoarea verde a omizilor se datorează unui derivat al clorofilei, ingerat din plante, care
Homocromie () [Corola-website/Science/335472_a_336801]
-
din apă. Larvele de trihoptere sunt acvatice și trăiesc în ape dulci, stagnante sau curgătoare și se întâlnesc adesea în mare număr în bălți și râuri. Numai o singură specie este terestră, "Enoicyla pusilla", care își construiește un tub din nisip și resturi de plante și trăiește tot prin apropierea apelor, prin mușchi. Larvele cu ajutorul glandelor sericigene își construiesc căsuțe tubulare ca niște manșoane, numite tuburi, deschise la ambele capete, pe care le poartă cu ele și pe care le îmbracă
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]