15,662 matches
-
propriei persoane ca entitate distinctă de ceilalți, dar în același timp coerentă de-a lungul diferitelor situații de viață. Identitatea reprezintă conștiința clară a individualității unei persoane, formată prin integrarea într-un construct unic a percepției de sine și a percepției expectanțelor celorlalți față de propria persoană” (A. Baban, 2001). Identitatea se constituie progresiv pe măsura organizării și structurării informațiilor despre sine, ea ajungând să includă aspecte legate de caracteristicile înnăscute și dobândite ale personalității, abilitățile și competențele personale (cunoștințe, deprinderi, aptitudini
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Modificările apărute în sistemul cerințelor manifestate față de adolescent, precum și schimbările care au loc la nivelul structurilor sale de personalitate fac ca în această perioadă problemele dezvoltării conștiinței de sine să se realizeze adesea cu o mare intensitate. Astfel, se intensifică percepția de sine cu toate componentele ei: imaginea corporală de sine, identificarea și conștiința eu-lui, identificarea sensului, rolului și statutului sexual și al celui social în adolescență. În ceea ce privește percepția de sine aceasta se modifică și se redimensionează mereu în preadolescență și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sine să se realizeze adesea cu o mare intensitate. Astfel, se intensifică percepția de sine cu toate componentele ei: imaginea corporală de sine, identificarea și conștiința eu-lui, identificarea sensului, rolului și statutului sexual și al celui social în adolescență. În ceea ce privește percepția de sine aceasta se modifică și se redimensionează mereu în preadolescență și adolescență. Percepția de sine și imaginea corporală devin critice, datorită schimbărilor de fizionomie și ținută. Dacă în copilărie, imaginea corporală se afla la periferia conștiinței, treptat, ea devine
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sine cu toate componentele ei: imaginea corporală de sine, identificarea și conștiința eu-lui, identificarea sensului, rolului și statutului sexual și al celui social în adolescență. În ceea ce privește percepția de sine aceasta se modifică și se redimensionează mereu în preadolescență și adolescență. Percepția de sine și imaginea corporală devin critice, datorită schimbărilor de fizionomie și ținută. Dacă în copilărie, imaginea corporală se afla la periferia conștiinței, treptat, ea devine din ce în ce mai centrală, încorporându-se în conștiința de sine și începând să fie percepută ca
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în viață ?”, proces ce implică evaluări calitative ale propriilor competențe, principii și valori. Obiectivul major al adolescenței constă în formarea unei identități durabile și stabile, care are trei componente importante: a) un simț al unității eu-lui dat de acordul dintre percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ale propriilor competențe, principii și valori. Obiectivul major al adolescenței constă în formarea unei identități durabile și stabile, care are trei componente importante: a) un simț al unității eu-lui dat de acordul dintre percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale normale. Majoritatea psihologilor consideră că adolescența ar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în formarea unei identități durabile și stabile, care are trei componente importante: a) un simț al unității eu-lui dat de acordul dintre percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale normale. Majoritatea psihologilor consideră că adolescența ar trebui să fie o perioadă de experimentare a rolului în care
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
realiști în ceea ce privește planurile legate de educația vocațională sau de meseria pe care o vor urma (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 330). Concluzia care rezultă este că adolescenții au o motivație crescută față de munca intelectuală, dar nu au întotdeauna o percepție realistă asupra propriei cariere profesionale. * Fapt moral și motivație. Dezvoltarea intelectuală nu este o garanție pentru dezvoltarea din punct de vedere moral, dar aceasta din urmă nu se poate realiza în absența primeia. Fiecare societate are propria definiție a binelui
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sociologului francez Pierre Bourdieu, printr-o importantă antologie de scrieri ale acestuia, traduse sub titlul Economia bunurilor simbolice (1986), completată în 1988 și în 1991 prin două culegeri de studii transpuse în românește, Cercetări contemporane de sociologia culturii și Sociologia percepției artistice, unde contribuția privilegiată a lui Bourdieu e însoțită oportun de aceea a altor remarcabili exegeți ai domeniului. Scenă literaturii se impune prin notă de modernitate nu numai a informației, dar și a stilului de abordare a problemelor, emancipata de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
institutions de contrôle des intellectuels par leș partis communistes et leurs transformations après 1989: le cas des écoles de părți, I-II, Lille, 1998. Traduceri: Paul Bourdieu, Economia bunurilor simbolice, București, 1986; Cercetări contemporane de sociologia culturii, București, 1988; Sociologia percepției artistice, București, 1991. Repere bibliografice: Călinescu, Biblioteci, 175-178; Florin Faifer, „Ibrăileanu. Românul criticului”, TBR, 1983, 241; Nicolae Manolescu, „Reflexe condiționate”, RL, 1983, 37; Gh. Grigurcu, „Reflexe condiționate”, F, 1984, 1; Vasile Chifor, „Reflexe condiționate”, VR, 1985, 12; Piru, Critici, 120-123
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
bază noncalculativă, nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației, nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului și nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine ca fiind un set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumental sau
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
social nou pentru toți. Stresul atașat acestui nou fenomen este foarte mare și în principal se datorează imprevizibilului care marchează această situație. Motivația este una din cele mai afectate procese în acest caz, existând posibilitatea ca omul să-și schimbe percepția despre factorii motivaționali, ducând astfel la schimbarea tipului de feedback ce îi determină acțiunile. Faptul că am ales să fac o cercetare despre bani tocmai acum când numai enunțarea cuvântului produce o stare de stres poate părea un pic ciudat
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
bazate pe sine existente în literatură. (Reeve, 2009) 3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul de sine, conceptul individului despre sine este compus din patru percepții interrelaționate ale sinelui: sinele perceput, sinele ideal, stima de sine și setul de identități sociale. Fiecare din aceste elemente joacă un rol crucial în înțelegerea manierii în care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional. Fiecare din aceste reprezentări de sine vor fi descrise, iar interrelațiile vor fi discutate (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.1 Sinele Perceput Sinele perceput include percepțiile a trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Trăsături sunt etichete pentru o gamă largă de reacții care se regăsesc relativ permanent în tiparul de comportament. Fundamental pentru această definiție este ipoteza că oamenii fac atribuiri interne în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pe care le folosim pentru a descrie tipare comportamentale repetate. Folosim termeni ca ambiție, lene, dependență pentru a descrie caracterul esențial al indivizilor, bazându-ne pe observații multiple ale tiparului particular de comportament (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Competențe. Indivizii dețin percepții asupra abilităților, talentelor și cunoștiințelor pe care le posedă. Aici pot fi integrate toata gama, de la cele mai specifice abilități până la cele mai generale competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Valorile sunt definite ca și concepte sau credințe despre comportamente dorite
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
situațiile specifice, ghidând selecția sau evaluarea unor comportamente sau situații, și sunt ordonate după importanța lor. Indivizii relevă anumite valori prin discursul pe care îl au și prin acțiunile lor (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.2 Dimensiuni ale percepției sinelui Percepțiile unui individ asupra propriilor atribute pot fi descrise în funcție de două dimensiuni diferite: nivel și putere (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Nivelul perceperii sinelui se referă la gradul în care fiecare individ percepe că deține un atribut. Această dimensiune relevă
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
ghidând selecția sau evaluarea unor comportamente sau situații, și sunt ordonate după importanța lor. Indivizii relevă anumite valori prin discursul pe care îl au și prin acțiunile lor (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.2 Dimensiuni ale percepției sinelui Percepțiile unui individ asupra propriilor atribute pot fi descrise în funcție de două dimensiuni diferite: nivel și putere (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Nivelul perceperii sinelui se referă la gradul în care fiecare individ percepe că deține un atribut. Această dimensiune relevă cum se
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
forma unor scopuri interiorizate sau a unor unități de timp (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Puterea este a doua dimensiune a perceperii și se referă la tăria cu care individul se menține la un anumit nivel al atributului pereput. Indivizii cu percepții de sine puternice sunt relativ fermi în percepția față de nivelul unui atribut. Percepțiile puternice ale sinelui sunt rezultatul unor feedback-uri consistente și clare cu privire la respectivul atribut. Percepțiile slabe sunt reflectate la indivizii care sunt nesiguri pe nivelul unui atribut
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de timp (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Puterea este a doua dimensiune a perceperii și se referă la tăria cu care individul se menține la un anumit nivel al atributului pereput. Indivizii cu percepții de sine puternice sunt relativ fermi în percepția față de nivelul unui atribut. Percepțiile puternice ale sinelui sunt rezultatul unor feedback-uri consistente și clare cu privire la respectivul atribut. Percepțiile slabe sunt reflectate la indivizii care sunt nesiguri pe nivelul unui atribut, deseori fiind rezultatul unui conflict sau ale unui
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
2002). Puterea este a doua dimensiune a perceperii și se referă la tăria cu care individul se menține la un anumit nivel al atributului pereput. Indivizii cu percepții de sine puternice sunt relativ fermi în percepția față de nivelul unui atribut. Percepțiile puternice ale sinelui sunt rezultatul unor feedback-uri consistente și clare cu privire la respectivul atribut. Percepțiile slabe sunt reflectate la indivizii care sunt nesiguri pe nivelul unui atribut, deseori fiind rezultatul unui conflict sau ale unui feedback ambiguu referitor la acel
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
individul se menține la un anumit nivel al atributului pereput. Indivizii cu percepții de sine puternice sunt relativ fermi în percepția față de nivelul unui atribut. Percepțiile puternice ale sinelui sunt rezultatul unor feedback-uri consistente și clare cu privire la respectivul atribut. Percepțiile slabe sunt reflectate la indivizii care sunt nesiguri pe nivelul unui atribut, deseori fiind rezultatul unui conflict sau ale unui feedback ambiguu referitor la acel atribut (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.3 Sinele Ideal În timp ce sinele perceput descrie
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
reflectate la indivizii care sunt nesiguri pe nivelul unui atribut, deseori fiind rezultatul unui conflict sau ale unui feedback ambiguu referitor la acel atribut (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.3 Sinele Ideal În timp ce sinele perceput descrie setul de percepții pe care indivizii le au asupra propriilor lor trăsături, competențe și valori, sinele ideal reprezintă setul de trăsături, competențe și valori pe care individual ar dori să le posede (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.4 Identități Sociale Identificarea
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
diverse situații. Este rezultatul unor experiențe anterioare și se axează pe competențele subiectului. Încrederea în propriile competențe direcționeaz ă individul în situații care vor necesita utilizarea acelor competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine în sarcini specifice este propria percepție asupra competențelor cu privire la o sarcină specifică. Este rezultatul feedbackului, care r evine direct din observații asupra rezultatelor obținute (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine influențată social este funcția așteptărilor celorlați și rezultatul comunicării sau feedbackului de la membrii din grupul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
membrii din grupul de referință sau din partea societății ca întreg, cu privire la valoarea unei identități sau abilitatea individului de a împlinii așteptările grupului de referință sau a societății ca întreg (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2 Dezvoltarea conceptului de sine Percepțiile de sine sunt determinate de interacțiunea cu mediul. Procesele de formare a atitudinii, schimbarea atitudinii și auto-atribuirii, contribuie la dezvoltarea unui set de percepții de sine. Când feedback-ul este clar, cuprinzător și consistent, se formează un set de percepții
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sau a societății ca întreg (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2 Dezvoltarea conceptului de sine Percepțiile de sine sunt determinate de interacțiunea cu mediul. Procesele de formare a atitudinii, schimbarea atitudinii și auto-atribuirii, contribuie la dezvoltarea unui set de percepții de sine. Când feedback-ul este clar, cuprinzător și consistent, se formează un set de percepții puternice. Feedbackul ambiguu, lacunar și inconsistent duce la percepții se sine slabe. Există două forme primare de informații care pot fi primite despre sine
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]