16,853 matches
-
Literatură și arte plastice. Editura Premier, Ploiești, 2010 (vezi "Referințe critice"). - "natură în mișcare cu infantă flamingo și fără măr" - Editura Premier, 2012, Ploiești - Antologia cenaclului ATITUDINI al Casei de Cultură „I.L.Caragiale” a Municipiului Ploiești; antologator și prefață de ; redactor de carte Marian Dragomir; Coordonator proiect Gelu Nicolae Ionescu. Titlul de profesor evidențiat, titlul de Membru de Onoare al SSF din Romania, oferit pentru „contribuția adusă la progresul științelor filologice", cum se spune în brevetul primit la acordarea lui (1996
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
caracter exagerat de enciclopedic”, dar considerate ,neajunsuri minore față de meritul de a fi readus opera politică a lui Maiorescu în atenția cititorilor. De aceea, ediția d-lui C. Schifirneț se cuvine salutată ca un adevărat eveniment literar.” A editat, în calitate de redactor șef, primul număr (2001) al Analelor Universității Creștine ,Dimitrie Cantemir”, Seria Științe Politice. Față de analizele lui Schifirneț despre condiția intelectualului în contextul europenizării societății românești s-au exprimat opinii critice: „Dar autorii înșiși ai unor articole critice la adresa intelectualilor (domnul
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
1977, la revista “Opinia studențeasca”. Continuă să scrie studii, articole, recenzii și traduceri comentate în publicații precum "Cronică", “Caietele Eminescu”, “Tribuna”, “Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, “Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” (pentru care este din 1995 redactor responsabil), “Limba română”, “Studii și cercetări lingvistice”, “Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), “Revista română”, “Contrapunct”, “România literară”, “Timpul”, “Balkan Archiv”, “Revue de linguistique române”, “Romanische Sprachgeschichte” (Berlin-New York), “Idei în dialog”, ”Romanische Forschungen”, ”Zeitschrift fuer romanische Philologie” ș.a. Printre principalele volume
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
participanți, cercetători și studenți). 1984-1985 — Cursuri postuniversitare de limba germană (cu durata de un an, 12 ore săptămînal) la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași, absolvite cu media maximă. 1983-1990 — Cercetător la Institutul de Filologie Română “A. Philippide” din Iași; redactor la Dicționarul limbii române (DLR), elaborat sub auspiciile Academiei Române. 1981-1983 — Profesor de liceu de limbă și literatura română la Școală Normală “Vasile Lupu” din Iași. 1978-1981 — Profesor de limbă și literatura română la Școala Generală nr. 3 din Iași. 1978
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Iași, 1994). Responsabil pentru elaborarea și publicarea volumelor corespunzătoare cărților biblice ale “profeților minori” (Iosia, Ioil, Amos, Avdiu, Iona, Mihea, Naum, Avvacum, Sofonia, Aggheu, Zaharia, Maleahi) (coordonatori: prof dr. Paul Miron, prof. dr. Al. Andriescu, prof. dr. Vasile Arvinte). 1983-1989 — Redactor la Dicționarul Academiei (literele E, L, V). b) În plan internațional 2007-2010 Membru al proiectului "Dictionnaire Etimologique Român (DERom)", proiect în consorțiu, franco-german, cu colaborare internațională. Finanțatori: Agence naționale de la Recherce (ANR-Franța) și Deutsche Forschungsgemeinschaft (DfG-Germania). Directori de proiect: prof.
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Dahmen), Rostock (prof. dr. Rudolf Windisch), Münster (prof. dr. Wolf Dietrich) și Saarbrücken (prof. dr. Wolfgang Schweickard). - 1996 1997: prodecan al Facultății de Litere, Universitatea Al. I. Cuza din Iași, membru în Consiliul Profesoral al Facultății de Litere. - 1995 2006 — redactor responsabil al “Analelor științifice ale Universității Al. I. Cuza”, secțiunea Lingvistică. - 1994 1999: vicepreședinte al Filialei din Iași a Societății de Stiinte Filologice din România. - 1994, 26 iunie 1 iulie, Iași: Membru al comitetului de organizare a celui de al
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
și coordonator al colecției “Fontes Traditionis. Colecție de texte bisericești vechi” la Editură Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Ias 2007, martie — membru în Consiliul științific al colecției “Bibliotecă medievală”, coordonată de Alexander Baumgarten la Editură Polirom din Iași. 1999 2005 — redactor responsabil al “Analelor științifice ale Universității Al. I. Cuza”, secțiunea lingvistică. 2008 — Evaluarea a 12 de propuneri de proiecte CNCSIS; participarea la comisia “panel”. 2007, martie — membru în Consiliul științific al colecției “Bibliotecă medievală” , coordonată de Alexander Baumgarten la Editură
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Eugenio Coseriu, Iași, Editura Universității, 1992, (coeditor alături de Dumitru Irimia, 360 p.). 3. Studia linguistica et philologica în honorem D. Irimia, Iași, Editura Universității, 2004 (coeditor alături de Ana Maria Minut, 586 p.). 4. În calitate de secretar științific și, începând din 1999, redactor responsabil, tomurile pe anii 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004 și 2005 ale “Analelor științifice ale Universității Al. I. Cuza”, secțiunea lingvistică. 5. Signa în rebus. Studia linguistica et semiologica în
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
în “Contrafort”, Chișinău, Anul X , nr. 10 11 (108 109), octombrie noiembrie, 2003, p. 18. 25. Psalmii regelui David în cultura românească, intervenție la Radio România Cultural, în cadrul emisiunii “O sama de cuvinte”, joi 20 mai 2004, orele 1515 1530 (redactorul emisiunii: Teodora Stanciu). 26. Profesorul D. Irimia la 65 de ani, intervenție la Radio România Cultural, în cadrul emisiunii “O sama de cuvinte”, joi 3 noiembrie 2004, orele 1520 1530 (redactorul emisiunii: Teodora Stanciu). 27. Biblia ta, Biblia mea, intervenție la
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
sama de cuvinte”, joi 20 mai 2004, orele 1515 1530 (redactorul emisiunii: Teodora Stanciu). 26. Profesorul D. Irimia la 65 de ani, intervenție la Radio România Cultural, în cadrul emisiunii “O sama de cuvinte”, joi 3 noiembrie 2004, orele 1520 1530 (redactorul emisiunii: Teodora Stanciu). 27. Biblia ta, Biblia mea, intervenție la Televiziunea Română I, 14 noiembrie 2006, orele 800 840 (partea I), 14 ianuarie 2007 (partea a ÎI a). Redactorul emisiunii: Alină Vukovic. Sigle: ANLL = Anuar de lingvistică și istorie literară, editat
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
emisiunii “O sama de cuvinte”, joi 3 noiembrie 2004, orele 1520 1530 (redactorul emisiunii: Teodora Stanciu). 27. Biblia ta, Biblia mea, intervenție la Televiziunea Română I, 14 noiembrie 2006, orele 800 840 (partea I), 14 ianuarie 2007 (partea a ÎI a). Redactorul emisiunii: Alină Vukovic. Sigle: ANLL = Anuar de lingvistică și istorie literară, editat de Institutul de Filologie Română “A. Philippide” din Iași, 1965 și urm. AUI = Analele științifice ale Universității “Al. I. Cuza” din Iași, 1950 și urm. LR = Limba română
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
din București și Universitatea Valahia din Târgoviște. La nivel național, Florin-Teodor Tănăsescu a fost coordonator al politicii naționale de cercetare științifică în Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie - CNST (1985-1987) și secretar de stat în Ministerul Educației (1992-1996). El este redactor-șef al revistei "Electronica-Electrotehnica-Automatica". Florin-Teodor Tănăsescu este membru al International Council on Large Electric Systems (CIGRE) (Consiliul Internațional privind Sistemele Electrice Mari) și a World Energy Conference WEC (Conferința Mondială a Energiei). Este membru al Academiei de Științe Tehnice din
Florin-Teodor Tănăsescu () [Corola-website/Science/311092_a_312421]
-
A terminat școala primară în sat și a mers mai departe în școala Kevorkian din Etchmiadzin. A fost profesor doi ani, apoi a studiat la Universitatea din Lausana (Elveția) istoriași filozofia. În acest timp a cunoscut pe Kristapor Mikaelian, atunci redactor șef al ziarului "Troshag " (Steagul) și a început să colaboreze. O dată licențiat, în 1901 a studiat literatura la Sorbona Paris. În 1902, s-a întors în Caucaz și a lucrat la școala Nersissian ca director și editor la revista "Mourj
Avetis Aharonian () [Corola-website/Science/311087_a_312416]
-
și Dezvoltare Tehnologică (2005-prezent). Este președinte a două instituții obștești în domeniul științei: Societatea Fizicienilor din Republica Moldova (1996-prezent) și Asociația pentru Știință, Educație,Cultură și Artă din Republica Moldova (2005-prezent) [1]; vicepreședinte al Uniunii Societăților Tehnico-Științifie din Republica Moldova. Este fondator și redactor-șef al revistei Moldavian Journal of Physical Sciences, membru al colegiilor de redacție ale revistelor “The Annals: Metallurgy and Material Sciences”, “Intellectus”, “Fizica și tehnologiile moderne”, “Akademos”; membru al Consiliului Editorial „Știința”; membru al Comisiei Republicane pentru Editarea Manualelor (din
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
biografică”, de Mircea Cărtărescu (iar autorul ei, drept “model totemic al generației ‘80”, de Marcel Tolcea), lirica impulsivă, abruptă și adesea contradictorie a lui Monoran, redă experiența unui spirit liber (“sunt un băiat furtunos”), neînțeles (“dar pun rămășag/ că nici un redactor nu s-ar încumeta/ să publice un text ca ăsta prin reviste/ cu atât mai puțin ideologii/ cu care odată și odată tot am să mă răfuiesc eu...”). Al doilea volum, Ca un vagabond într-o flanelă roșie (Ed. Marineasa
Ion Monoran () [Corola-website/Science/311126_a_312455]
-
(n. 20 ianuarie 1839, Comloșu Mare, Comitatul Torontal - d. 2 iunie 1872, Comloșu Mare, Comitatul Torontal, Imperiul Austro-Ungar) a fost un poet, publicist și traducător român. a fost redactor și colaborator la ziarele românești din Arad, Viena, Pesta, Oradea, București și prim-redactor la revista "Familia". Iulian Grozescu s-a născut în satul bănățean de câmpie Comloșu Mare, în familia numeroasă a preotului Ioan Grozescu, originar din Livezi de lângă
Iulian Grozescu () [Corola-website/Science/311176_a_312505]
-
ianuarie 1839, Comloșu Mare, Comitatul Torontal - d. 2 iunie 1872, Comloșu Mare, Comitatul Torontal, Imperiul Austro-Ungar) a fost un poet, publicist și traducător român. a fost redactor și colaborator la ziarele românești din Arad, Viena, Pesta, Oradea, București și prim-redactor la revista "Familia". Iulian Grozescu s-a născut în satul bănățean de câmpie Comloșu Mare, în familia numeroasă a preotului Ioan Grozescu, originar din Livezi de lângă Craiova. A urmat studiile liceale la Timișoara, Arad și Oradea, după care a urmat
Iulian Grozescu () [Corola-website/Science/311176_a_312505]
-
iar împreună cu cel din urmă editează la Pesta foaia "Speranța", În anul 1863 care, însă, apare doar într-un singur număr. La 13 octombrie 1863 apare la Pesta revista satirică „Umoristulu” coordonată de George Ardelean, la care se alătură ca redactor. Colaborând cu această revistă timp de doi ani, leagă o prietenie durabilă cu prim-redactorul revistei, Iosif Vulcan, iar la 5 iunie 1865 faimoasa revistă „Familia” își începe apariția, iar Iulian Grozescu se alătură de la început colectivului de redacție, publicând
Iulian Grozescu () [Corola-website/Science/311176_a_312505]
-
apare doar într-un singur număr. La 13 octombrie 1863 apare la Pesta revista satirică „Umoristulu” coordonată de George Ardelean, la care se alătură ca redactor. Colaborând cu această revistă timp de doi ani, leagă o prietenie durabilă cu prim-redactorul revistei, Iosif Vulcan, iar la 5 iunie 1865 faimoasa revistă „Familia” își începe apariția, iar Iulian Grozescu se alătură de la început colectivului de redacție, publicând în "Familia" poezii, nuvele, traduceri, recenzii etc. În anul 1867 pleacă la București, unde colaborează
Iulian Grozescu () [Corola-website/Science/311176_a_312505]
-
de la început colectivului de redacție, publicând în "Familia" poezii, nuvele, traduceri, recenzii etc. În anul 1867 pleacă la București, unde colaborează la ziarele "Telegraful" și "Poșta română". În această perioadă publică în "Familia", "Suveniruri din București". În noiembrie 1871 devine redactor responsabil al revistei "Albina" din Pesta, iar la 12 mai, 1872 scoate ziarul umoristic "Priculiciu" la Timișoara. Moare la 2 iunie 1872, în casa părintească din Comloșu Mare, răpus de tuberculoză. Poezie: Nuvele: Traduceri:
Iulian Grozescu () [Corola-website/Science/311176_a_312505]
-
1966 membru al Academiei, în 1967 membru al Prezidiului Academiei de Stiinte U.S.S.R. și un membru străin al Academiei Germane de Stiinte din Berlin. În 1971 a fost ales drept membru străin al Academiei Germane “Leopodina”. Doctorul Basov este un redactor-șef al jurnalelor științifice sovietice Priroda (natură) și “""Kvantovaya Elektornika"" (Electronică Cuantică). El este deasemenea un membru al Consiliului Editorial al “Îl Nuovo Cimento”. În 1970, doctorul Basov a fost premiat cu rangul de Erou al Muncii Socialiste, doctorul Basov
Nikolai Basov () [Corola-website/Science/311184_a_312513]
-
moarte, stând mai multe luni în așteptarea execuției. Dar mai târziu a fost grațiat și condamnarea sa a fost comutată la muncă silnică pe viață. După zece ani în închisorile din Siberia, Frunze a fugit la Cita, unde a devenit redactor al ziarului săptămânal bolșevic numit "Vostochnoe Obozrenie". În timpul așa-numitei Revoluții din Februarie care a precedat Revoluția din Octombrie (1917) Frunze conducea miliția civilă din Minsk înainte ca el să fie ales președinte al sovietului din Belarus. Mai târziu a
Mihail Frunze () [Corola-website/Science/311190_a_312519]
-
1964, a mai colaborat în presă folosind pseudonimele de Teșu Milcoveanu și Al. Nichita. În anul 1964, a emigrat în Israel, unde a lucrat 12 ani la Biblioteca Universității din Tel-Aviv. În această calitate, a tipărit cărți și a fost redactor-șef al unor publicații în limba română. Până în anul 1989, el și-a satisfăcut stagiul obligatoriu în serviciul militar israelian (activ și rezervist) și a lucrat ca redactor-șef al unor publicații israeliene. In anii '70-'80 a servit ca
Teșu Solomovici () [Corola-website/Science/311189_a_312518]
-
Universității din Tel-Aviv. În această calitate, a tipărit cărți și a fost redactor-șef al unor publicații în limba română. Până în anul 1989, el și-a satisfăcut stagiul obligatoriu în serviciul militar israelian (activ și rezervist) și a lucrat ca redactor-șef al unor publicații israeliene. In anii '70-'80 a servit ca impresar cu o activitate bogată, a companiei de teatru în limbile română și idiș, condusă de Natan Ghilboa. În anul 1991, devine fondatorul și directorul Editurii Teșu din
Teșu Solomovici () [Corola-website/Science/311189_a_312518]
-
elementelor disturbatoare. Totuși, tocmai modul comuniștilor de a întrerupe conferința a demonstrat, dacă mai era necesară o demonstrație, că cei care aveau funcții în PCR echivalente cu cele ale lui Fărcășanu, adică Nicolae Ceaușescu, conducătorul tineretului comunist și Silviu Brucan, redactorul șef al ziarului "Scânteia", nu erau în stare să ia parte la o dezbatere în cadrul căreia să-și susțină ideologia, trebuind să recurgă la grupuri de derbedei care să perturbe dezbaterile. De altfel, chiar lozinca principală scandată de agitatorii comuniști
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]