15,940 matches
-
un fundament științific, opinia are o anumită stabilitate și nu este o simplă reacție de moment, ci derivă în mare măsură din trăsăturile particulare ale personalității sociale ale individului. Aflat într-o rețea de relații sociale legate de vârstă, sex, rezidență, profesie și alte relații, individul își exprimă opinia sub influența acestora. Spre deosebire de public, care este un fapt sociologic, cu dimensiuni numerice, opinia publică este un fapt psihosocial. Chiar dacă opinia este expresia verbală a atitudinii, acestea se deosebesc. Ceea ce sunt dispuși
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Peste 60 ani 111 116 227 Total 961 941 1 902 Tabelul 2. Stratificarea eșantionului pe grupe de vârstă și sex Conform celor patru criterii de stratificare, per ansamblu, eșantionul se prezintă după cum urmează în Tabelul 3. Sexul Localitatea de rezidență Grupe de vârstă Total 15-24 25-34 35-49 peste 50 Feminin București 28 29 42 28 127 Timișoara 28 49 28 28 133 Craiova 28 31 27 26 112 Târgu-Mureș 31 29 42 29 131 Iași 25 29 29 30 113
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
7,4%), jumătate din media eșantionului, dar și segmentul mai prosper, peste limita traiului decent, este slab reprezentat. Peste 80% din subiecții din Baia Mare consideră că veniturile sunt decente (40,2%) sau ajung pentru strictul necesar (41,9%). Localitatea de rezidență Percepția veniturilor Total Nu ne ajung nici pentru strictul necesar Ne ajung numai pentru strictul necesar Avem pentru un trai decent, nu ne permitem lucruri scumpe Reușim să cumpărăm și unele obiecte scumpe, dar cu eforturi Reușim să avem tot
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
De asemenea, s-au identificat corelații semnificative statistic (p < 0,01) între debutul vieții sexuale, căsătorie și nașterea primului copil. Prelucrarea răspunsurilor oferite de subiecții lotului nostru sugerează diferențe semnificative (p < 0,05) în ceea ce privește debutul vieții sexuale în funcție de orașul de rezidență, după cum urmează: 1. din totalul de 224 de subiecți din fiecare oraș, ponderea celor care nu-și începuseră viața sexuală la data aplicării chestionarului este dublă în Craiova față de Constanța (15,6% vs. 7,6%); 2. vârsta medie (la nivelul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ani ) și care diferă semnificativ de București, Baia Mare și Târgu-Mureș. În eșantionul studiat cea mai mare medie de vârstă la menarhă s-a înregistrat la Baia Mare (Figura 18). Figura 18. Variabilitatea mediei de vârstă la menarhă în funcție localitatea de rezidență Testele statistice nu indică diferențe semnificative pe localități privind prima poluție, dar putem identifica în Figura 19 că media de vârstă cea mai mică s-a înregistrat în Târgu-Mureș și București, iar cea mai mare în Craiova și Iași. Figura
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
dar putem identifica în Figura 19 că media de vârstă cea mai mică s-a înregistrat în Târgu-Mureș și București, iar cea mai mare în Craiova și Iași. Figura 19. Variabilitatea mediei de vârstă la prima poluție în funcție de localitatea de rezidență 4.3. Vârsta medie la prima relație sexuală [1, 2] În eșantionul studiat, 90,7% din subiecți au început viața sexuală. Cu diferențe semnificative statistic (p < 0,05), 6,8% din bărbați și 11,8% din femei nu începuseră viața
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a vieții sexuale. Tot cu ajutorul ANOVA, separat pentru fiecare sex, am cercetat modul în care factorul regional influențează vârsta de debut a vieții sexuale. În cazul ambelor sexe testul ANOVA indică faptul că media vârstei este dependentă de regiunea de rezidență (pentru sexul feminin F = 4,633, df1 = 7, df2 = 830, p < 0,001; pentru sexul masculin F = 7,447, df1 = 7, df2 = 859, p < 0,001). În cazul femeilor, testele Post Hoc, asociate testelor globale ANOVA, Tukey HSD, Bonferroni, Tamhane
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
153 și care diferă semnificativ de Craiova, Baia Mare și Iași. Cea mai mare medie de vârstă 20,812 a fost înregistrată la Iași (Figura 20). Figura 20. Variabilitatea mediei de vârstă la debutul vieții sexuale pentru femei în funcție de localitatea de rezidență Și în cazul persoanelor de sex masculin diferența este dată de Constanța, unde se constată cea mai mică vârstă de debut sexual 17,019 ani care contrastează cu Târgu-Mureș, Ploiești și Baia Mare. În Târgu-Mureș se observă cea mai ridicată vârstă
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mai ridicată vârstă pentru debutul sexual, 18,94 ani. Vârsta medie în București, Timișoara și Constanța este apropiată, în jur de 17 ani (Figura 21). Figura 21. Variabilitatea mediei de vârstă la debutul vieții sexuale pentru bărbați în funcție de localitatea de rezidență 4.4. Vârsta medie la prima căsătorie S-au obținut 1 182 de răspunsuri valide la itemul referitor la vârsta la (prima) căsătorie. Analiza statistică indică pe ansamblul eșantionului o vârstă medie de 23,38 ani, cu o mediană de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Târgu-Mureș vârsta medie la căsătorie a bărbaților este cea mai scăzută, 23,5 ani, iar la Craiova este cea mai ridicată 25,5 ani (Figura 24). Figura 23. Variabilitatea mediei de vârstă la prima căsătorie pentru femei în funcție de localitatea de rezidență Figura 24. Variabilitatea mediei de vârstă la prima căsătorie pentru bărbați în funcție de localitatea de rezidență 4.5. Vârsta medie la nașterea primului copil și a celui de-al doilea copil La itemul referitor la vârsta respondentului în momentul nașterii primului
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
la Craiova este cea mai ridicată 25,5 ani (Figura 24). Figura 23. Variabilitatea mediei de vârstă la prima căsătorie pentru femei în funcție de localitatea de rezidență Figura 24. Variabilitatea mediei de vârstă la prima căsătorie pentru bărbați în funcție de localitatea de rezidență 4.5. Vârsta medie la nașterea primului copil și a celui de-al doilea copil La itemul referitor la vârsta respondentului în momentul nașterii primului copil au dat răspunsuri valide 946 dintre subiecți. Pe ansamblul eșantionului, vârsta medie observată a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mamei din aproape toate celelalte orașe investigate, mai puțin față de Târgu-Mureș. Diferența de vârstă dintre Constanța și Iași este de aproape 3 ani (Figura 25). Figura 25. Variabilitatea mediei de vârstă la nașterea primului copil pentru femei în funcție de localitatea de rezidență În cazul bărbaților, cea mai mică medie de vârstă a acestora când au devenit tați o putem observa tot în Constanța (24,23 ani) și cea mai mare medie de vârstă în Iași (27,18). Distanța cea mai mare între
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de vârstă în Iași (27,18). Distanța cea mai mare între medii, diferență semnificativă statistic, este observată între aceste două localități (Figura 26). Figura 26. Variabilitatea mediei de vârstă pentru bărbați la nașterea primului copil de către parteneră în funcție de localitatea de rezidență O comparație a grupelor de vârstă de sub 35 ani și de 35 de ani și peste, folosind testul t de egalitate a mediilor pentru eșantioane independente, indică faptul că vârsta medie la debutul vieții sexuale este semnificativ mai mică pentru
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
raportate, ponderea principală (25,1%) o reprezintă nașterea unui singur copil (Figura 27). Figura 27. Distribuția numărului de copii născuți Influența regională în eșantionul cercetat este semnificativă. Testul Pearson χ2 indică o asociere semnificativă între numărul nașterilor și orașul de rezidență (Pearson χ2 = 36,94, df = 21, p = 0,017 < 0,05). În eșantionul nostru, comparativ cu media eșantionului, ponderea numărului mai mare de două nașteri ale femeilor și ale soțiilor sau partenerelor respondenților de sex masculin s-a înregistrat în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
eșantionul nostru, comparativ cu media eșantionului, ponderea numărului mai mare de două nașteri ale femeilor și ale soțiilor sau partenerelor respondenților de sex masculin s-a înregistrat în Tg. Mureș (10,3%) (Tabelul 19). Numărul copiilor născuți Total Localitatea de rezidență Nu a născut Un copil Doi copii Trei sau mai mulți Nu a născut București 50,6 26,8 17,6 5,0 100 Timișoara 55,0 28,5 12,4 4,0 100 Craiova 47,3 27,7 18
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
un optim pentru căsătorie de 21-25 ani mai mare decât media eșantionului care a indicat acest interval (70,2% față de 56,6%). Tabelul 29. Variabilitatea vârstei potrivite pentru căsătorie pe nivele de instruire Localitatea Vârsta potrivită pentru căsătorie Total de rezidență Nu doresc evenimentul 36 ani și peste 31-35 26-30 21-25 18-20 București 0 0,4 3,8 38,9 50,2 6,7 100 Timișoara 0,4 0,8 5,6 37,8 49,4 6,0 100 Craiova ,4
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
30. Variabilitatea pe localități a opiniei privind vârsta potrivită pentru căsătorie Opinia respondenților despre vârsta optimă pentru nașterea primului copil în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Variabilele sex, grupe de vârstă, nivel de instruire și localitatea de rezidență au indicat diferențe semnificative statistic (p < 0,05) privind opinia despre vârsta potrivită la nașterea primului copil. Grupe de vârstă Vârsta potrivită pentru nașterea primului copil Total Nu doresc evenimentul 36 ani și peste 31-35 26-30 21-25 18-20 15-24 1
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cu partenerii în proporție de peste 75%, respectiv 76,9%, în legătură cu planificarea și 75,9% în legătură cu metodele de contracepție, ceea ce presupune că a crescut gradul de responsabilizare a bărbatului privind aceste aspecte. Testele χ2 indică o asociere semnificativă între localitatea de rezidență și nivelul de comunicare în cuplu pe tema planificării familiale (Pearson χ2 = 31,119, df = 7, p < 0,001). Se poate observa că în Ploiești gradul de comunicare este cel mai ridicat: 90,8%. La polul opus, în Baia Mare și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Se poate observa că în Ploiești gradul de comunicare este cel mai ridicat: 90,8%. La polul opus, în Baia Mare și în Iași observăm cel mai scăzut nivel de comunicare, 66,9% și respectiv 68,7% (Tabelul 32). Localitatea de rezidență Comunicarea între parteneri privind planificarea familială Alegerea metodei de contracepție împreună cu partenerul Nu Da Total Nu Da Total București 24,5 75,5 100 22,5 77,5 100 Timișoara 25,0 75,0 100 26,3 73,7 100
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
90,8 100 16,5 83,5 100 Total 23,1 76,9 100 24,1 75,9 100 Tabelul 32. Variabilitatea pe localități a deciziei în cuplu privind planificarea familială și alegerea metodei de contracepție Relația între localitatea de rezidență și nivelul de comunicare în cuplu pe tema alegerii metodei de contracepție nu este semnificativă (p = 0,162 > 0,05). Sexul respondenților nu diferențiază statistic semnificativ comunicarea privind planificarea familială și alegerea metodei de contracepție, însă se identifică tendința mai
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în concubinaj 56,3 43,7 100 Persoane necăsătorite singure 44,6 55,4 100 Tabelul 42. Adresabilitatea utilizării noile tehnologii reproductive în funcție de statutul marital În continuare analizăm variabilitatea percepției "NRTs" în funcție de vârstă, nivelul de instruire, sex și localitatea de rezidență. Gradul de cunoaștere (NRTs) diferă semnificativ statistic pe grupe de vârstă (p < 0,001). Cunoașterea este mai scăzută la persoanele de peste 50 de ani (Tabelul 43) Noile tehnologii de reproducere (NRTs) Grupe de vârstă 15-24 25-34 35-49 peste 50 Total
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
primul lor contact sexual a fost protejat. Testul χ2 nu indică diferențe semnificative pe gen privind protecția primului contact sexual, ca atare bărbații și femeile s-au distribuit omogen în raport cu aceasta. Analizăm influența pe care o exercită variabilele localitatea de rezidență, vârstă, statut marital și asupra utilizării prezervativului la primul contact sexual împotriva BTS. Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Un prim factor care diferențiază
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
omogen în raport cu aceasta. Analizăm influența pe care o exercită variabilele localitatea de rezidență, vârstă, statut marital și asupra utilizării prezervativului la primul contact sexual împotriva BTS. Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Un prim factor care diferențiază comportamentul referitor la protecția primului act sexual este factorul regional. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
o exercită variabilele localitatea de rezidență, vârstă, statut marital și asupra utilizării prezervativului la primul contact sexual împotriva BTS. Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Un prim factor care diferențiază comportamentul referitor la protecția primului act sexual este factorul regional. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
riscant comportament a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Relația dintre orașul de rezidență și comportamentul sexual este semnificativă: Pearson χ2 = 61,177, df = 7, p < 0,001. Figura 41. Protecția primului contact sexual pe patru grupe de vârstă Vârsta. Un al doilea factor de diferențiere a comportamentului protectiv la debutul vieții sexuale îl
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]