15,737 matches
-
folosite pentru diagnostic utilizând imagistică RMN. Metodă mai este cunoscută sub numele Turbo Spin Echo (TSE) și Fast Spin Echo (FSE). În anul 2001, Jürgen Hennig publică metodă Hyperecho[7]. Cu această methodă, rata de absorbție specifică (SAR) a unei secvențe RARE poate fi redusă semnificativ, mențânand în integralitate calitatea imaginii obținute. Acest lucru este deosebit de important pentru aplicațiile medicale care utilizează tomografe IRM cu câmp magnetic puternic (high field MRI). În 2008, Prof. Jürgen Hennig introduce și publică un nou
Jürgen Hennig () [Corola-website/Science/328097_a_329426]
-
literare științifico-fantastice. Tău Ceti nu are un nume tradițional larg-recunoscut. Denumirea de "Tău Ceti" este denumirea Bayer pentru această stea, stabilită în 1603 ca parte a catalogului stelar "Uranometria" a cartografului ceresc german Johann Bayer: ea este "numărul Ț" în secvență lui Bayer a constelației Balenă (Cetus). Ea are numele propriu zis Durre Menthor, care provine de la arabicul Al Durr' Al-Manthūur (الدرر المنثور), care înseamnă Perlele Risipite (a unui Colier Stricat). În catalogul de stele "Calendarium" a lui Al Achsasi al
Tau Ceti () [Corola-website/Science/328249_a_329578]
-
este cel de-al doilea album de studio al formației Emperor. Este ultimul album cu Alver la chitară bas. Pe acest album este inclusă melodia "Ye Entrancemperium", una dintre cele mai cunoscute melodii ale formației. Secvența muzicală de la începutul melodiei a fost compusă de Euronymous. Singura înregistrare a acestei secvențe apare pe bootleg-ul "Ha-Elm Zalag" în cadrul unei melodii fără titlu a formației Mayhem. Titlul "" se traduce prin "Imnuri către firmament în amurg". Coperta este o variantă
Anthems to the Welkin at Dusk () [Corola-website/Science/328263_a_329592]
-
formației Emperor. Este ultimul album cu Alver la chitară bas. Pe acest album este inclusă melodia "Ye Entrancemperium", una dintre cele mai cunoscute melodii ale formației. Secvența muzicală de la începutul melodiei a fost compusă de Euronymous. Singura înregistrare a acestei secvențe apare pe bootleg-ul "Ha-Elm Zalag" în cadrul unei melodii fără titlu a formației Mayhem. Titlul "" se traduce prin "Imnuri către firmament în amurg". Coperta este o variantă modificată a unei gravuri realizată de artistul francez Gustave Doré pentru cartea Paradisul pierdut
Anthems to the Welkin at Dusk () [Corola-website/Science/328263_a_329592]
-
extraordinar în presa românească ! La câteva zile a apărut un interviu la Evenimentul zilei " EVZ "semnat Anca Simionescu,iarăși citit varianta online cu mare success ! La acest eveniment a participat și WOW BIZ.online Lili Lascăr care a postat o secvență filmată în timp ce a cântat Maria Nagy însoțind cu niște cuvinte de laudă și apreciere care a stârnit mare interes în rândul cititorilor online ! Cu ocazia vizitei în România în 2016 iunie,Maria Nagy a avut și o întâlnire cu Dl.
Maria Nagy () [Corola-website/Science/327532_a_328861]
-
cu calendarul evreiesc. Și aici, un an obișnuit are 12 luni, iar un an bisect are 13 luni; un an obișnuit are 353-355 de zile, în timp ce un an bisect are 383-385 de zile. Calendarul chinez nu numără anii într-o secvență infinită, ci fiecărui an îi este atribuit un nume format din două componente în cadrul unui ciclu repetitiv de 60 de ani. Prima componentă este o tulpină cerească: "Jia" (asociată cu lemnul în creștere), "Yi" (asociată cu cheresteaua), "Bing" (asociată cu
Zodiacul chinezesc () [Corola-website/Science/327564_a_328893]
-
Evocarea vieții lui Ciprian Porumbescu este străbătută din loc în loc, pe tot parcursul filmului, de clipe puternic emoționale, care izbutesc să transmită nu numai fiorul adânc patriotic care a animat creația și credința acestuia”". O parte din meritul realizării acestor secvențe vibrante îi este atribuit muzicii lui Richard Oschanitzky și Gherase Dendrino. Căliman a elogiat de asemenea imaginile memorabile filmate de operatorul Ovidiu Gologan, decorurile de epocă realizate de scenograful Radu Călinescu și costumele proiectate de Hortensia Georgescu. Scriitorul Mircea Horia
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
și costumele proiectate de Hortensia Georgescu. Scriitorul Mircea Horia Simionescu îl considera un film reușit, care descrie cu sinceritate viața unei personalități de excepție. Cu toate acestea, jurnalista Florica Ichim identifica și unele cadre inutile care rup firul acțiunii ("„lungi secvențe florale și apusuri de soare la care regizorul nu s-a îndurat să renunțe la montaj vin să te îndepărteze însă de firul acțiunii; oricât ar fi de frumoși pomii în floare, oricât de magistral ar fi filmați și oricât
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
la Liceul Piariștilor din Timișoara și apoi la universitate, pentru a deveni medic. Ana a fost nevoită să se căsătorească la presiunea tatălui ei cu un bărbat pe care nu-l iubea și cu care a plecat în America. Aceste secvențe proveneau dintr-un film care era realizat de doi studenți la Academia de Film, scenarista Tina (Cătălina Mustață) și regizorul Paul (Marius Stănescu). Ei sosesc în satul Lunga, vizitează castelul ducesei Nako și vor să facă un film despre Ana
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
a compune muzica filmului, crezând că ea nu o să facă față. Cornelia Tăutu a lucrat aproape fără oprire, trezindu-se în fiecare dimineață la ora 4 pentru a începe lucrul. Ea a compus muzica doar pe baza scenariului, nevăzând nicio secvență din film. În acea perioadă, i-a venit repartiția la telefon după șapte ani de așteptare, iar compozitoarea s-a dus la coadă cu partitura în mână, continuând să scrie în picioare în timp ce-și aștepta rândul. Cornelia Tăutu
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
principale sunt interpretate de actorii Dem Rădulescu, Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Coca Andronescu și Nae Roman. Această producție cinematografică este alcătuită din conversațiile unor călători cinefili în drum spre studiourile cinematografice de la Buftea, întrerupte de prezentarea mai multor secvențe din filmele românești din perioada 1927-1977. Secvențele de legătură reprezintă aproximativ 40% din lungimea totală a filmului. Pe platoul de filmare de la Buftea, un regizor (interpretat de Dem Rădulescu) încearcă să filmeze o scenă dintr-un film de comedie în
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Coca Andronescu și Nae Roman. Această producție cinematografică este alcătuită din conversațiile unor călători cinefili în drum spre studiourile cinematografice de la Buftea, întrerupte de prezentarea mai multor secvențe din filmele românești din perioada 1927-1977. Secvențele de legătură reprezintă aproximativ 40% din lungimea totală a filmului. Pe platoul de filmare de la Buftea, un regizor (interpretat de Dem Rădulescu) încearcă să filmeze o scenă dintr-un film de comedie în care un personaj (interpretat de Vasile Muraru
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
El îi întreabă pe vecinii de compartiment și pe celelalte persoane cu care se întâlnește în tren dacă le plac filmele de comedie și ce anume îi face să râdă. Fiecare afirmație a respondentului este însoțită de prezentarea mai multor secvențe sugestive din filmele românești. Astfel, un controlor de bilete negricios (Jean Constantin) răspunde că el nu râde decât atunci când apare în film actorul Jean Constantin, al cărui nume nu și-l amintește, dar despre care afirmă că e grozav, fantastic
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
deviz maxim de 1,3 milioane lei. Filmările au durat 12 zile și s-au desfășurat în octombrie 1978, fiind finalizate la 1 noiembrie 1978. Operatorul Alexandru David a avut un rol secundar la realizarea acestui film, el filmând doar secvențele de legătură: conversația unor călători cinefili aflați într-un tren care mergea la Buftea. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu concursul Arhivei Naționale de Filme. Lungimea sa a fost de 975 metri utili de
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
de 975 metri utili de peliculă. Regizor secund a fost Edith Mandel, iar consultant CFR ing. Radu Teodorescu. Copia standard a fost definitivată la 28 decembrie 1978. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 1.347.000 lei. Secvențele de arhivă provin din filme românești realizate în anii 1927-1977 și anume: "Maiorul Mura", "Gogulică ceferist", "Așa e viața", "Visul lui Tănase", "Bing-Bang", " O noapte furtunoasă", "O scrisoare pierdută", "S-a furat o bombă", "De-aș fi... Harap Alb", "Brigada
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
acuză", "Actorul și sălbaticii", " Nu filmăm să ne-amuzăm", "Premiera", "Iarna bobocilor", " Acțiunea „Autobuzul”", "Eu, tu, și... Ovidiu", "D-ale carnavalului", "Politică și delicatese", "De trei ori București", "Balul de sâmbătă seara", "Mofturi 1900", "Knockout" și "Melodii, melodii". În aceste secvențe apar actorii Constantin Tănase, Grigore Vasiliu-Birlic, Ion Talianu, Toma Caragiu, Emil Botta, Niky Atanasiu, D. Iordănescu Bruno, Elvira Godeanu, Alexandru Giugaru, Ion Finteșteanu, Colea Răutu, Jean Georgescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Ștefan Ionescu, Draga Olteanu-Matei, Margareta Pogonat, Ileana Stana Ionescu, Margareta Pîslaru
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în 1979 în revista Cinema, criticul Eva Sârbu remarca acid că secvențele selectate de producătorii acestui film demonstrează slaba calitate a filmelor românești de comedie: "„Scotocind și scormonind în 30, 40, 50 de ani de comedie cinematografică, autorii abia de reușesc să scoată o oră și jumătate de zâmbete, presărate cu două-trei
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
biserici noi precum și cunoștințele sale de limba latină, lucru foarte neobișnuit în acele momente când limba greacă era cea mai folosită pe scară largă. În această carte s-au găsit cele mai timpurii scrieri ale Regatului Poloniei: "neume" pe marginea secvenței "Ad célèbres rex celica". Cadoul a provocat efectul scontat și Mieszko al II-lea a promis să ia măsuri militare. Pregătirile pentru război au început în toamna anului 1027. În vara anului 1027, Conrad al II-lea a revenit în
Mieszko al II-lea Lambert () [Corola-website/Science/327681_a_329010]
-
mână ce le ghidează toate acțiunile. Ultimele pasaje din idila lui Malick, după ce Pocahontas merge într-o călătorie tragică, sunt cele mai bune ale carierei lui, cel mai important fiind prezentarea sa a morții prințesei și a transfigurării ei - o secvență zguduitoare de cinci minute care nu încetează să te miște. În ianuarie 2010, Mick LaSalle de la "San Francisco Chronicle" a declarat filmul ca fiind cel mai bun al deceniului spunând: Filmul unic al lui Terrence Malick, despre viața lui Pocahontas
Lumea nouă (film din 2005) () [Corola-website/Science/327687_a_329016]
-
flori care-l pune pe jar. Un modest taximetrist, familist și coleg devotat, îl ajută să-l identifice pe expeditor și să se regăsească pe sine. Film „de educație” și „actualitate”, lăudabil în intenții dar modest în expresie, ca în secvența lecției de morală pe care șoferul de taxi, structural diferit, o administrează, cu înțelepciune bonomă, doctorului, alienat de succesul său social.”" Analizând acest film, Marian Rădulescu îl consideră drept o pseudo-dramă psihologică cu elemente de comedie lirică, care „seduce spectatorii
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
viața socială a satului”. Filmările de completare s-au desfășurat la 20 august 1977. Noua variantă, modificată după propunerile casei de filme, a fost vizionată de reprezentanții Consiliului Culturii și Educației Socialiste la 5 septembrie. Cenzorii au solicitat eliminarea unor secvențe („țăranul care ară cu un plug tras de măgar, strada răscolită de șantier; muncitorii care joacă șeptic în dormitorul șantierului; momentele în care unele personaje consumă băuturi alcoolice”), cât și modificarea altora cu scopul de a scoate în evidență unele
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
muncitorii care joacă șeptic în dormitorul șantierului; momentele în care unele personaje consumă băuturi alcoolice”), cât și modificarea altora cu scopul de a scoate în evidență unele teme: „creșterea combativității personajului, exprimarea fermă a filozofiei sale de viață socialistă; înlocuirea secvențelor care ar putea să sugereze că acțiunea se petrece într-un sat vechi, realizându-se ambianța unui centru modern de sat, corespunzător actualelor sisteme de sistematizare rurală în zona de deal” etc. Cadrele noi au fost filmate la Domnești în
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
fost filmate la Domnești în săptămâna 10 - 17 septembrie 1977. Într-un interviu ulterior, Stere Gulea a afirmat că a fost prima dată pentru el când a cunoscut acțiunea cenzurii. Fiind primul său lungmetraj, el a acceptat „propagandizarea” filmului, introducând secvențe filmate ulterior (în proporție de 20-30%) în varianta finală. El a regretat că a acceptat acele compromisuri, dar a declarat că nu prea avea de ales. După vorbele sale, "„filmul însuși a pierdut din unitate din cauza refilmărilor cu rol propagandistic
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
al acestei întoarceri nu este însă refuzul compromisului, ci „iarba verde de acasă”, legătura cu locurile natale. Personajele tată și fiu au sensuri simbolice, fiind interpretate de Vasile Nițulescu și Florin Zamfirescu cu „un firesc de-a dreptul captivant”. O secvență cu un accentuat rol simbolic este trecerea coasei de la bătrânul obosit după o viață de muncă către tânărul întors acasă, un veritabil schimb de sarcini între două generații. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
album pe CD cu coloana sonoră a acestui film. Nu conține dialoguri vorbite în film, doar piesele originale ale coloanei sonore interpretate de Carl Zittrer și Paul Zaza, o versiune a "Silent Night" de Mormon Tabernacle Choir și muzică din secvența ștearsă Flash Gordon. Lista de piese este următoarea:
Poveste de Crăciun (film) () [Corola-website/Science/327739_a_329068]