15,985 matches
-
-și reprimă luxul melancolic al unei autocontemplări În care narcisismul Își are partea decisivă. Dacă autoportretul e și o descriere a lumii, la fel de adevărat e că enciclopedia e chiar lumea care așteaptă să fie descrisă. O lume căreia Îi lipsesc verbele. Un program al imaginarului Într-un fragment intitulat, nu Întâmplător, La récession, Roland Barthes Își definește astfel demersul autobiografic: Această carte este alcătuită din ceea ce nu cunosc: inconștientul și ideologia, lucruri care nu se vorbesc decât prin glasul altora. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
educație. În condiții normale de educație, preșcolarul își însușește lexicul de bază al vârstei, încât cerințele impuse limbajului de relațiile copilului cu cei din jur sunt pe deplin satisfăcute (cca 4000 cuvinte - 5-6 ani) în care predomină: substantive: 1700 1900; verbe: 399-592; adjective: 141-258; adverbe: 92-148; alte cuvinte: 123-145. Dintre acestea verbele au o mare importanță funcțională, fiind frecvent utilizate în vorbirea copilului. Calitativ, paralel cu fondul lexical apare acum latura semantică, semnificația cuvintelor îmbogățindu-se paralel cu acumularea experienței și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
bază al vârstei, încât cerințele impuse limbajului de relațiile copilului cu cei din jur sunt pe deplin satisfăcute (cca 4000 cuvinte - 5-6 ani) în care predomină: substantive: 1700 1900; verbe: 399-592; adjective: 141-258; adverbe: 92-148; alte cuvinte: 123-145. Dintre acestea verbele au o mare importanță funcțională, fiind frecvent utilizate în vorbirea copilului. Calitativ, paralel cu fondul lexical apare acum latura semantică, semnificația cuvintelor îmbogățindu-se paralel cu acumularea experienței și perfecționarea operațiilor de gândire. Stăpânește acum și forma gramaticală de bază
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
s-au prezentat 10 obiecte cu proprietăți contradictorii cerându-li-se să spună adjective contrarii; completarea lacunelor dintr-un text vorbit; repetare de numere; cunoaștere a 6 materii; contrarii, fără obiecte sau imagini; denumire a 10 culori; cunoaștere a sensului verbelor (două serii a câte 6 verbe). (Alice Descoeudres) Pentru descoperirea antecedentelor tulburării, a comportamentului, a Q.I.-ului, momentul internării în casa de copii, legătura cu familia, s-au examinat fișele medicale și psihologice, s-au purtat discuții cu educatoarele, cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
proprietăți contradictorii cerându-li-se să spună adjective contrarii; completarea lacunelor dintr-un text vorbit; repetare de numere; cunoaștere a 6 materii; contrarii, fără obiecte sau imagini; denumire a 10 culori; cunoaștere a sensului verbelor (două serii a câte 6 verbe). (Alice Descoeudres) Pentru descoperirea antecedentelor tulburării, a comportamentului, a Q.I.-ului, momentul internării în casa de copii, legătura cu familia, s-au examinat fișele medicale și psihologice, s-au purtat discuții cu educatoarele, cu direcția. Studiind limbajul copiilor de trei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
filosofic cel mai general posibil, și prin aceasta de multe ori și cel mai "gol" de realitate pentru a grupa pe categorii multitudinea de nuanțe pe care actul minciunii le îngăduie. Avem posibilitatea de a defini printr-un grup de verbe cu conotații mai mult sau mai puțin apropiate, următoarele domenii în care minciuna se poate manifesta: • ontologic: a iluziona, a plăsmui, a modela, a obtura, a obnubila; • (epistemo)logic: a minți, a falsifica, a neadeveri, a greși, a substitui, a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciună nu poate fi limitată nici la nivelul epistemologicului pur, nici la nivelul ontologicului sau al axiologicului, întrucît acoperă un spectru de manifestări cu mult mai amplu. Desigur că nu putem spune cu certitudine (exceptînd cîteva situații) că un anume verb se plasează mai bine într-o clasă de manifestări decît în alta. În realitate, multe verbe sînt specifice atît unei situații mincinoase, cît și alteia. Spre exemplu, categoriile minciuni pe care Piotr Wierzbicki le dezvoltă în cartea sa Structura minciunii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
axiologicului, întrucît acoperă un spectru de manifestări cu mult mai amplu. Desigur că nu putem spune cu certitudine (exceptînd cîteva situații) că un anume verb se plasează mai bine într-o clasă de manifestări decît în alta. În realitate, multe verbe sînt specifice atît unei situații mincinoase, cît și alteia. Spre exemplu, categoriile minciuni pe care Piotr Wierzbicki le dezvoltă în cartea sa Structura minciunii iau în seamă trei categorii majore de minciuni [1996:16-17]: a) minciuni din sfera concepțiilor (argumentelor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
adversarului), care corespund unor acțiuni precum a infirma, a mistifica, a modela, a deforma; b) minciuni din sfera informației, care angajează acțiuni precum: a dezinforma, a mistifica, a prelucra, a deforma etc.; c) minciuni din domeniul creerii realității, introduse prin verbe cum ar fi a modela, a mistifica, a imagina, a deforma etc. Fiecăruia dintre aceste tipuri de minciuni i se pot asocia acțiuni specifice preluate dintr-unul sau altul din domeniile conceptual-filosofice mai sus menționate: ontologic, epistemologic, axiologic, praxiologic. O
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un ansamblu de sintagme semantic motivate exprimă într-o manieră plastică ideea înșelăciunii aplicate: "a duce cu zăhărelul", "a trage pe sfoară", "a duce de nas", "a duce cu preșul", "a duce în eroare" etc. Limbajului comun îi aparțin și verbe care prin motivare semantică își deslușesc conținutul (a fraieri, a fenta, a prosti etc.) sau prin sintagme sugestive ("minte de îngheață apele", "minte de stinge", "minte de stă ceasul" etc.). Urmărind această impresionantă familie de cuvinte, semantic corelată cu ideea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
extreme ale calității lor de "poeți" sau/și "(h)oți". Noroc că așa cum spune Edmund Leach "toată etnografia este ficțională" [ibidem:133]. Urmărind din punct de vedere contextual relațiile mincinoase instituite între oameni, vom constata că există tot atîtea acțiuni (verbe) mincinoase cîte domenii am luat într-un subcapitol anterior în seamă, respectiv cîte tipuri de discurs istoric și-a constituit omul de-a lungul timpului cu privire la lume și relația lui cu lumea. Astfel, vom putea deosebi: mitizarea, ca formă distorsiona
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
puțin despre cum sau cînd își folosesc copiii aceste capacități în afara laboratorului. Deși Paradoxul mincinosului nu are o prea mare legătură cu sociologia mințitului, există alte înțelesuri atribuite cuvîntului "minciună" care ar realiza o conexiune (cf. Lutman 1988). În engleză, verbul "a minți" prezintă o complexă încărcătură semantică prin dublul său înțeles*, a induce în eroare prin cuvinte și a sta întins, coincidență descrisă de Ricks (1975:123) drept "cel mai important joc de cuvinte existent în limbaj". Acest joc de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de parametri prin care aceasta este descrisă. O mai complexă analiză îngăduie utilizarea grafului semiotic, care asociază într-o succesiune diacronică un număr oricît de mare de parametri structurali, relaționați conform funcțiilor semiotice îndeplinite [Stănciulescu, 1995: 67-69]. * În limba engleză, verbul "a minți" este omonim verbului "a sta întins", ambele avînd aceeași reprezentare ortografică și fonetică: to lie (n. t.). * Joc de cuvinte: în cifre romane, 51 devine LI, completînd cuvîntul liar (mincinos) (n.t.). ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 Sociologia minciunii 1 Sociologia minciunii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
este descrisă. O mai complexă analiză îngăduie utilizarea grafului semiotic, care asociază într-o succesiune diacronică un număr oricît de mare de parametri structurali, relaționați conform funcțiilor semiotice îndeplinite [Stănciulescu, 1995: 67-69]. * În limba engleză, verbul "a minți" este omonim verbului "a sta întins", ambele avînd aceeași reprezentare ortografică și fonetică: to lie (n. t.). * Joc de cuvinte: în cifre romane, 51 devine LI, completînd cuvîntul liar (mincinos) (n.t.). ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 Sociologia minciunii 1 Sociologia minciunii 3 4 Traian D. Stănciulescu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
87 III.2. Părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale elemente de specificitate / 92 III. 2.1. Substantivul / 92 III.2.2. Articolul / 96 III.2.3. Adjectivul / 98 III.2.4. Pronumele / 100 III.2.5. Numeralul / 104 III.2.6. Verbul / 108 III.2.7. Adverbul / 114 III.2.8. Interjecția / 117 III.2.9. Prepoziția / 119 III.2.10. Conjuncția / 120 Aplicații / 121 IV. NIVELUL SINTACTIC AL LIMBII ROMÂNE / 141 Repere teoretice / 141 IV.1. Concepte operaționale / 141 IV.2
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tipul: Vocale și consoane, Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere, Scrierea cuvintelor care conțin [anumiți] diftongi, respectiv vocale în hiat, Cuvinte cu înțeles asemănător, Cuvinte cu înțeles opus, Cuvinte cu aceeași formă și sens diferit, Substantivul, Adjectivul, Pronumele, Numeralul, Verbul, Subiectul, Predicatul, Atributul, Complementul etc.), dar și a comunicării, în general, prin raportare la normele limbii române literare actuale. Reperele teoretice alese spre prezentare se constituie, astfel, în premisă pentru dezvoltări, aprofundări ale subiectelor subsumate teoriei limbii române, oferind baza
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt oxiton (cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul feminin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul feminin singular) vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul feminin singular) vs. pară (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul feminin singular) vs. pară (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular) etc. Intonația realizată "prin îmbinarea variațiilor de înălțime cu intensitatea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul feminin singular) vs. pară (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular) etc. Intonația realizată "prin îmbinarea variațiilor de înălțime cu intensitatea și durata sunetelor, cu pauzele, tempoul și ritmul vorbirii și cu alte elemente fonice, legate de timbrul sunetelor și de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de punctuație Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]