155,151 matches
-
aproximativ 5 milioane de conexiuni lipite manual. Cântărea , și avea aproximativ pe pe ), ocupa 63 m², și consuma 150 kW. Intrările de date se făceau printr-un cititor de cartele perforate IBM și un perforator de cartele IBM reprezenta principalul dispozitiv de ieșire. Aceste cartele se puteau folosi pentru a produce separat rezultate tipărite cu ajutorul unui dispozitiv IBM cum ar fi IBM 405. ENIAC utiliza numărătoare ciclice cu zece poziții pentru a stoca numerele; fiecare cifră folosea 36 de tuburi electronice
ENIAC () [Corola-website/Science/315414_a_316743]
-
și consuma 150 kW. Intrările de date se făceau printr-un cititor de cartele perforate IBM și un perforator de cartele IBM reprezenta principalul dispozitiv de ieșire. Aceste cartele se puteau folosi pentru a produce separat rezultate tipărite cu ajutorul unui dispozitiv IBM cum ar fi IBM 405. ENIAC utiliza numărătoare ciclice cu zece poziții pentru a stoca numerele; fiecare cifră folosea 36 de tuburi electronice, din care 10 erau triodele duale ce compuneau bistabilii numărătorului. Operațiile aritmetice se efectuau prin numărarea
ENIAC () [Corola-website/Science/315414_a_316743]
-
ardeau câteva tuburi, lăsând calculatorul nefuncțional aproape jumătate din timp. Tuburi speciale cu fiabilitate mare au devenit disponibile abia în 1948. Majoritatea acestor defectări, însă, aveau loc în perioadele de încălzire și răcire, atunci când stresul termic asupra catozilor tuburilor și dispozitivelor de încălzire era maxim. Prin simpla (deși costisitoarea) soluție de a nu mai opri mașina deloc, inginerii au redus rata defectărilor tuburilor ENIAC la nivelul mai acceptabil de un tub în medie la două zile. Conform unui interviu acordat în
ENIAC () [Corola-website/Science/315414_a_316743]
-
și a eliminat capabilitatea de calcul paralel, dar a redus și timpul de reprogramare de la ordinul zilelor la cel al orelor, și astfel pierderea de performanță a fost considerată acceptabilă. Datorită diferențelor între viteza electronicii de calcul și cea a dispozitivelor electromecanice de intrare/ieșire, aproape orice problemă practică din lumea reală era complet dependentă de timpul de intrare/ieșire, chiar dacă nu se utiliza paralelismul inițial al mașinii și chiar în condițiile vitezei reduse. La începutul lui 1952, s-a adăugat
ENIAC () [Corola-website/Science/315414_a_316743]
-
care suferă o decoerență unele față de altele prin intermediul unei interacțiuni cu mediul se spune că sunt legate cuantic cu mediul. Inversul nu este adevărat: nu toate stările legate cuantic au trecut printr-un proces de decorență una față de alta. Orice dispozitiv de măsură sau aparat acționează ca un mediu, de vreme ce, la un anumit moment dealungul procesului de măsurare, efectul său trebuie să fie suficient de mare pentru a fi observat de oameni. El trebuie să posede un foarte mare număr de
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
când porțiuni diferite ale funcției de undă a sistemului devin legate cuantic în moduri diferite cu aparatul de măsură. Pentru ca două elemente eisenselectate ale stării sistemului legat cuantic să interfereze, atât sistemul original cât și măsurarea, în ambele elemente ale dispozitivului trebuie să se suprapună semnificativ, în sensul produsului lor scalar. Dacă aparatul de măsură are multe grade de libertate, este "foarte" puțin probabil ca acest lucru să se întâmple. Ca o consecință, sistemul se comportă mai degrabă ca un ansamblu
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
Dispozitivul cu cuplaj de sarcină (DCS) (din engleză de la Charge-Coupled Device, abreviat CCD) este un registru cu deplasare analogic ce permite transportul semnalelor analogice (al sarcinilor electrice) prin mai multe etape succesive, sub controlul unui semnal de ceas. Principala utilizare a
Dispozitiv cu cuplaj de sarcină () [Corola-website/Science/317287_a_318616]
-
cuplaj de sarcină (DCS) (din engleză de la Charge-Coupled Device, abreviat CCD) este un registru cu deplasare analogic ce permite transportul semnalelor analogice (al sarcinilor electrice) prin mai multe etape succesive, sub controlul unui semnal de ceas. Principala utilizare a acestor dispozitive o constituie senzorii de imagine folosiți în scanere, aparate foto digitale, în telescoape și în diverse alte dispozitive de captat imagini. Un senzor CCD este format dintr-un tablou de diode fotosensibile care captează datele imaginii și un tablou de
Dispozitiv cu cuplaj de sarcină () [Corola-website/Science/317287_a_318616]
-
permite transportul semnalelor analogice (al sarcinilor electrice) prin mai multe etape succesive, sub controlul unui semnal de ceas. Principala utilizare a acestor dispozitive o constituie senzorii de imagine folosiți în scanere, aparate foto digitale, în telescoape și în diverse alte dispozitive de captat imagini. Un senzor CCD este format dintr-un tablou de diode fotosensibile care captează datele imaginii și un tablou de memorare care le preia, atunci când este cuplat la tabloul de diode. <br>
Dispozitiv cu cuplaj de sarcină () [Corola-website/Science/317287_a_318616]
-
s-au ocupat de creerea unei flote puternice care să asigure comerțul pe mare împotriva piraților japonezi. Marină coreeană era superioară piraților datorită tehnologiilor ei avansate. Coreenii, cunoscând praful de pușcă au construit tunuri și săgeți incendiare Singijeon propulsate de dispozitivele Hwacha. Articol principal : Războiul Imjin Invaziile japoneze din Coreea au cuprins două operațiuni distincte: invazia inițială din 1592 și invazia a doua din 1597 care a urmat după scurtă încetare a focului din 1596. Conflictul s-a încheiat în 1598
Dinastia Joseon () [Corola-website/Science/317233_a_318562]
-
de temperatură mai joasă (mai rece) la altul de temperatură mai înaltă (mai cald). Cantitatea de căldură transmisă mediului cald este mai mare decât lucrul mecanic consumat. Aceste instalații se folosesc în general pentru încălzire. Pompa de caldură este un dispozitiv cu ajutorul căruia se poate transporta căldură de la o locație ("sursă") la o altă locație ("radiator" sau "schimbător de căldură") folosind lucru mecanic, de obicei în sens invers direcției naturale de mișcare a căldurii. Majoritatea pompelor de căldură sunt folosite pentru
Pompă de căldură () [Corola-website/Science/317304_a_318633]
-
ieșirea din compresor, gazul acum fierbinte și sub presiune mare este răcit într-un schimbător de căldură numit "condensator", până când condensează într-un lichid aflat la o presiune mare și o temperatură moderată. Agentul frigorific condensat trece apoi printr-un dispozitiv de scădere a presiunii ca o supapă de expansiune, un tub capilar, sau eventual un dispozitiv extractor de lucru mecanic, cum ar fi o turbină. După acest dispozitiv, lichidul refrigerant aflat acum într-o stare quasi-lichidă trece printr-un alt
Pompă de căldură () [Corola-website/Science/317304_a_318633]
-
căldură numit "condensator", până când condensează într-un lichid aflat la o presiune mare și o temperatură moderată. Agentul frigorific condensat trece apoi printr-un dispozitiv de scădere a presiunii ca o supapă de expansiune, un tub capilar, sau eventual un dispozitiv extractor de lucru mecanic, cum ar fi o turbină. După acest dispozitiv, lichidul refrigerant aflat acum într-o stare quasi-lichidă trece printr-un alt schimbător de căldură numit "evaporator" în care agentul refrigerant se evaporă prin absorbție de căldură. Fluidul
Pompă de căldură () [Corola-website/Science/317304_a_318633]
-
mare și o temperatură moderată. Agentul frigorific condensat trece apoi printr-un dispozitiv de scădere a presiunii ca o supapă de expansiune, un tub capilar, sau eventual un dispozitiv extractor de lucru mecanic, cum ar fi o turbină. După acest dispozitiv, lichidul refrigerant aflat acum într-o stare quasi-lichidă trece printr-un alt schimbător de căldură numit "evaporator" în care agentul refrigerant se evaporă prin absorbție de căldură. Fluidul revine astfel la compresor și ciclul se repetă. Într-un astfel de
Pompă de căldură () [Corola-website/Science/317304_a_318633]
-
de încălzire sunt aplicații obișnuite care utilizează această tehnologie. Datorită necesarului foarte variat de temperaturi și de presiuni, sunt disponibili mulți agenți frigorifici diferiți. În aplicații din domeniul climatizării, o pompă de căldură se referă în mod normal la un dispozitiv de vaporitare-condensare care include o supapă dublu-sens și schimbătoare de căldură optimizate, astfel încât direcția fluxului de căldură poate fi inversat. Prin intermediul supapei se selectează direcția pe care circula agentul refrigerant pe parcursul unui ciclu și prin urmare, pompa de căldură poate
Pompă de căldură () [Corola-website/Science/317304_a_318633]
-
scopul ușurării deplasării operatorului subacvatic și manevrării camerei cinematografice. În general, în filmarea subacvatică sunt utilizate aceleași principii care guvernează fotografierea subacvatică alb-negru sau color. Filmarea subacvatică necesită aparate speciale de filmat sub apă prevăzute cu diferite accesorii specifice și dispozitive de iluminat adecvate, materiale fotosensibile etc. Aparatele de filmat subacvatice pot fi camere de filmat obișnuite introduse în carcase etanșe, rezistente la presiunea exterioară, având funcțiile de control la exteriorul carcasei, ori camere special concepute și realizate pentru filmări sub
Filmare subacvatică () [Corola-website/Science/317349_a_318678]
-
fie prin adăugarea unor greutăți din plumb, dacă aparatul este prea ușor, fie prin atașarea unor flotoare, dacă aparatul este prea greu. <br/br>Ca și la fotografierea subacvatică, pentru filmarea subacvatică se utilizează iluminatul artificial care este realizat cu dispozitive speciale de iluminat. <br/br>Iluminatul artificial este realizat cu dispozitive speciale de iluminat alimentate de la un bloc de acumulatori având tensiuni de 12...32 V atașat la carcasa etanșă. La acești acumulatori pot fi alimentate lămpi subacvatice având puteri
Filmare subacvatică () [Corola-website/Science/317349_a_318678]
-
ușor, fie prin atașarea unor flotoare, dacă aparatul este prea greu. <br/br>Ca și la fotografierea subacvatică, pentru filmarea subacvatică se utilizează iluminatul artificial care este realizat cu dispozitive speciale de iluminat. <br/br>Iluminatul artificial este realizat cu dispozitive speciale de iluminat alimentate de la un bloc de acumulatori având tensiuni de 12...32 V atașat la carcasa etanșă. La acești acumulatori pot fi alimentate lămpi subacvatice având puteri de 50...100 W. Timpul de utilizare a acestor acumulatori (autonomia
Filmare subacvatică () [Corola-website/Science/317349_a_318678]
-
dovedit a fi foarte fiabil. În 1940, guvernul german a început să-l finanțeze prin "Aerodynamische Versuchsanstalt" (AVA, Institutul de Cercetări în Aerodinamică), ce se ocupa cu producerea de bombe planoare. Zuse a construit mașinile de calcul S1 și S2, dispozitive dedicate pentru calculul corecțiilor aerodinamice ale aripilor bombelor zburătoare controlate prin radio. S2 avea un convertor analog-digital integrat aflat sub controlul programului. Aceste mașini au contribuit la dezvoltarea de către armata germană a rachetelor ghidate Henschel Werke Hs 293 și Hs
Konrad Zuse () [Corola-website/Science/321850_a_323179]
-
livrare. Zuse și firma sa au construit și alte calculatoare, toate denumite cu Z urmat de cifre, până la Z43. Între acestea, se remarcă Z11, vândut în industria optică și în universități, și Z22, primul calculator cu memorii pe bază de dispozitive magnetice. În 1967, "Zuse KG" ajunsese la cifra de 251 de calculatoare consturite. Din cauza problemelor financiare însă, compania a fost vândută către Siemens. În 1967 Zuse a sugerat că universul însuși rulează pe un grid de calculatoare; în 1969, a
Konrad Zuse () [Corola-website/Science/321850_a_323179]
-
ceea ce se numesc astăzi circuite basculante bazate pe tuburi electronice. În 1938, Schreyer a prezentat un circuit bazat pe acestea în fața unui public restrâns și și-a explicat viziunea sa privind mașinile electronice de calcul — dar cum cele mai mari dispozitive electronice operaționale conțineau pe atunci mult mai puține tuburi decât îi erau lui necesare, aceasta a fost considerată nefezabilă. Astfel, Zuse s-a hotărât să implementeze următorul său proiect pe bază de relee. Realizarea calculatorului Z2 a fost finanțată de
Z3 (computer) () [Corola-website/Science/321846_a_323175]
-
supraveghetori. Existența acestor echipe nu este agreată de către unii dintre localnici, care încearcă să îi înlăture de pe planetă pe manipulatorii de cadavre. Pentru a realiza asta, ei încearcă să întoarcă asupra manipulatorilor tocmai uneltele lor, cadavrele, conducându-le cu ajutorul unui dispozitiv special care trimte o comandă prioritară. În viitor, oamenii caută noi metode de divertisment. Una dintre ele este războiul de weekend, în care două armate se înfruntă pentru a obține cât mai multe killpuncte. Divertismentul costă mult, dar oferta este
Zburătorii nopții () [Corola-website/Science/321954_a_323283]
-
35 de țări din Consiliul Guvernatorilor. El Baradei va încerca să remedieze neînțelegerile cu SUA făcând concesii legate de dosarele nucleare nord-coreean și iranian. La începutul lunii mai 2005 acesta va declara că statul nord-coreean are suficient plutoniu pentru 6 dispozitive nucleare. Pe 7 octombrie 2005 Comitetul Nobel de la Oslo a anunțat decernarea Premiului Nobel pentru Pace Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și liderului acesteia, Muhammad al-Baradei, pentru eforturile lor de „prevenire a folosirii energiei nucleare în scopuri militare” și de
Mohamed El Baradei () [Corola-website/Science/321985_a_323314]
-
din apartamentul ei imediat după ce bunicul ei își pierde slujba de ultim profesor de retorică al universității. Întreaga Europă intră într-o iarnă extrem de friguroasă, care compromite agricultura și rezervele de hrană, făcând loc foametei. Savanții din Paris inventează un dispozitiv electric cu ajutorul căruia readuc la viață persoanele moarte în râurile înghețate. Michel face o ultimă plimbare printre minunile mecanice înghețate ale Parisului înainte de a cădea înghețat în zăpadă. Editorul lui Jules Verne, Pierre-Jules Hetzel, a considerat că pesimismul cărții ar
Parisul în secolul XX () [Corola-website/Science/321344_a_322673]
-
fierbinte. Această metodă de preparare prezintă avantajul de a evita un transfer de căldură prea brusc. Se evită astfel calcinarea preparatului. Lichidul folosit depinde de temperatura dorită ceea ce face ca uleiul să fie folosit pentru a atinge peste 100°C. Dispozitivul este folosit de asemenea în chimie, în principal în chimia organică pentru sinteza substanțelor organice și în biologia moleculară. Tehnica este descrisă pentru prima oară de către Albert cel Mare (1193-1280) dar nu pentru gastronomie ci pentru alchimie. De altfel numele
Bain-marie () [Corola-website/Science/321384_a_322713]