157,124 matches
-
înlocuiască anarhia existentă și întreținută de unii dintre magnații țării cu o monarhie constituțională mai democratică. Documentul a fost tradus și în lituaniană. Adoptarea constituției din 3 mai a provocat ostilitatea activă a vecinilor Uniunii. În Războiul de Apărare a Constituției, Uniunea a fost trădată de aliatul său prusac, Frederick Wilhelm al II-lea, și învinsă de Imperiul Rus al Ecaterinei a II-a aliată cu Confederația Targowica, o coaliție de magnați polonezi și nobili fără pământ care se opuneau reformelor
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
al Ecaterinei a II-a aliată cu Confederația Targowica, o coaliție de magnați polonezi și nobili fără pământ care se opuneau reformelor ce le-ar fi slăbit influența. În ciuda înfrângerii Uniunii și a celei de-a doua divizări a țării, Constituția din 3 mai a influențat mișcările democratice ulterioare. Ea a rămas, după dispariția Republicii Poloneze în 1795, timp de 123 de ani de divizare, un reper al luptei pentru restaurarea suveranității și unității Poloniei. După cum spuneau doi dintre inițiatorii săi
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
dispariția Republicii Poloneze în 1795, timp de 123 de ani de divizare, un reper al luptei pentru restaurarea suveranității și unității Poloniei. După cum spuneau doi dintre inițiatorii săi, Ignacy Potocki și Hugo Kołłątaj, ea a fost „testamentul lăsat de Patrie”. Constituția din 3 mai a răspuns unei situații din ce în ce mai primejdioase în care se afla Uniunea Polono-Lituaniană, care cu doar un secol în urmă era o mare putere europeană și cel mai mare stat de pe continent. Deja cu două sute de ani înaintea
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
în mod clar minților progresiste că Uniunea fie se va reforma, fie va dispărea. Chiar înainte de prima împărțire, un deputat din Sejm fusese trimis să ceară filosofilor francezi Gabriel Bonnot de Mably și Jean-Jacques Rousseau să alcătuiască unele propuneri de constituție pentru o nouă Polonie. Mably și-a trimis recomandările în 1770-71; Rousseau a terminat textul "Considerații privind guvernarea Poloniei" în 1772, când prima împărțire era deja în curs de realizare. Cu susținerea regelui Stanisław August, s-a introdus un nou
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
întrunea Sejmul au fost păzite de garda regală, care a împiedicat moscoviții să întrerupă discuțiile. Legea constituțională („Actul Guvernamental”) a fost citit și adoptat cu o majoritate covârșitoare, spre entuziasmul mulțimilor adunate în fața castelului. Regele Stanisław August Poniatowski a descris Constituția din 3 mai, conform unei relatări a vremii, ca fiind "bazată în principal pe cele ale Angliei și ale Statelor Unite ale Americii, dar evitând defectele și greșelile ambelor, și adaptate pe cât posibil circumstanțelor locale și particulare ale țării.” Într-adevăr, constituțiile naționale
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
descris Constituția din 3 mai, conform unei relatări a vremii, ca fiind "bazată în principal pe cele ale Angliei și ale Statelor Unite ale Americii, dar evitând defectele și greșelile ambelor, și adaptate pe cât posibil circumstanțelor locale și particulare ale țării.” Într-adevăr, constituțiile naționale poloneză și americană prezentau influențe iluministe similare, inclusiv prin principiul separării și echilibrării puterilor în stat, promovat de Montesquieu—astfel că, după cum scrie în Constituția din 3 mai (articolul V), „integritatea statelor, libertățile cetățenești și ordinea socială să rămână
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
greșelile ambelor, și adaptate pe cât posibil circumstanțelor locale și particulare ale țării.” Într-adevăr, constituțiile naționale poloneză și americană prezentau influențe iluministe similare, inclusiv prin principiul separării și echilibrării puterilor în stat, promovat de Montesquieu—astfel că, după cum scrie în Constituția din 3 mai (articolul V), „integritatea statelor, libertățile cetățenești și ordinea socială să rămână în echilibru”—și prin parlamentul bicameral, idee susținută de același Montesquieu. Constituția era compusă din 11 articole. Ea introducea principiul suveranității populare (aplicat nobilimii și orășenilor
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
separării și echilibrării puterilor în stat, promovat de Montesquieu—astfel că, după cum scrie în Constituția din 3 mai (articolul V), „integritatea statelor, libertățile cetățenești și ordinea socială să rămână în echilibru”—și prin parlamentul bicameral, idee susținută de același Montesquieu. Constituția era compusă din 11 articole. Ea introducea principiul suveranității populare (aplicat nobilimii și orășenilor) și separarea puterilor în stat, în ramura legislativă (Sejm bicameral), executivă („Regele în consiliul său”) și judecătorească. Constituția a promovat democratizarea statului prin limitarea imunităților legale
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
prin parlamentul bicameral, idee susținută de același Montesquieu. Constituția era compusă din 11 articole. Ea introducea principiul suveranității populare (aplicat nobilimii și orășenilor) și separarea puterilor în stat, în ramura legislativă (Sejm bicameral), executivă („Regele în consiliul său”) și judecătorească. Constituția a promovat democratizarea statului prin limitarea imunităților legale și a prerogativelor politice ale nobilimii fără pământ, dând orășenilor—prin Legea Orașelor Libere Regale din 18 aprilie 1791, pe care Constituția o integra în corpusul său prin articolul III—securitatea personală
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
legislativă (Sejm bicameral), executivă („Regele în consiliul său”) și judecătorească. Constituția a promovat democratizarea statului prin limitarea imunităților legale și a prerogativelor politice ale nobilimii fără pământ, dând orășenilor—prin Legea Orașelor Libere Regale din 18 aprilie 1791, pe care Constituția o integra în corpusul său prin articolul III—securitatea personală, dreptul la a deține proprietăți imobiliare, și dreptul de a ocupa poziții de ofițeri în armată, funcții publice și cel de apartenență la nobilime (șleahtă). Actul Guvernamental a pus țărănimea
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
funcții publice și cel de apartenență la nobilime (șleahtă). Actul Guvernamental a pus țărănimea din Uniune „sub protecția legii și guvernului național”—un prim pas spre abolirea iobăgiei și spre acordarea de drepturi acestei categorii sociale foarte mari și oprimate. Constituția din 3 mai stipula că Sejmul se întrunește în sesiuni „ordinare” la fiecare doi ani și în sesiuni „extraordinare” oricând o impune o urgență națională. Camera inferioară—Camera Deputaților (în )—era formată din deputați și plenipotențiari ai orașelor regale; camera
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
nefăcând nimic de unul singur, [...] nu va fi răspunzător în fața națiunii”, este similară cu principiul constituțional britanic că „regele nu poate greși”. (în ambele țări, ministrul respectiv era cel răspunzător de actele regelui.) Pentru a accentua integrarea și securitatea Uniunii, Constituția a abolit statul federal dual polono-lituanian în favoarea unui stat unitar și a schimbat forma de guvernământ de la o monarhie individual electivă la una dinastic electivă. Ultima stipulare trebuia să reducă influențele nefaste ale puterilor străine de la fiecare alegere a regelui
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
abolit statul federal dual polono-lituanian în favoarea unui stat unitar și a schimbat forma de guvernământ de la o monarhie individual electivă la una dinastic electivă. Ultima stipulare trebuia să reducă influențele nefaste ale puterilor străine de la fiecare alegere a regelui. Conform Constituției din 3 mai, la moartea lui Stanisław August, tronul polonez avea să devină ereditar și să treacă la Frederick Augustus I al Saxoniei, din familia Wettin, familie din care proveniseră doi dintre regii aleși ai Poloniei din acea perioadă. Constituția
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
Constituției din 3 mai, la moartea lui Stanisław August, tronul polonez avea să devină ereditar și să treacă la Frederick Augustus I al Saxoniei, din familia Wettin, familie din care proveniseră doi dintre regii aleși ai Poloniei din acea perioadă. Constituția a abolit câteva surse instituționale de slăbiciune guvernamentală și anarhie națională, inclusiv "liberum veto", confederațiile, sejmurile confederate, puterea excesivă a sejmikurilor (sejmuri regionale) rezultată din faptul că instrucțiunile lor erau obligatorii pentru deputații respectivei regiuni din Sejm. Constituția a recunoscut
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
acea perioadă. Constituția a abolit câteva surse instituționale de slăbiciune guvernamentală și anarhie națională, inclusiv "liberum veto", confederațiile, sejmurile confederate, puterea excesivă a sejmikurilor (sejmuri regionale) rezultată din faptul că instrucțiunile lor erau obligatorii pentru deputații respectivei regiuni din Sejm. Constituția a recunoscut catolicismul drept „religie dominantă”, dar a garantat toleranță și libertate tuturor religiilor. Armata urma să aibă până la de soldați. Constituția furniza pârghii pentru controlul nobilimii și clerului. Se puteau aduce amendamente la Constituție o dată la 25 de ani
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
a sejmikurilor (sejmuri regionale) rezultată din faptul că instrucțiunile lor erau obligatorii pentru deputații respectivei regiuni din Sejm. Constituția a recunoscut catolicismul drept „religie dominantă”, dar a garantat toleranță și libertate tuturor religiilor. Armata urma să aibă până la de soldați. Constituția furniza pârghii pentru controlul nobilimii și clerului. Se puteau aduce amendamente la Constituție o dată la 25 de ani. Constituția din 3 mai recunoștea ca părți integrante, prin articolele 3 respectiv 6, "Miasta Nasze Królewskie Wolne w Państwach Rzeczypospolitej" (Legea orașelor
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
deputații respectivei regiuni din Sejm. Constituția a recunoscut catolicismul drept „religie dominantă”, dar a garantat toleranță și libertate tuturor religiilor. Armata urma să aibă până la de soldați. Constituția furniza pârghii pentru controlul nobilimii și clerului. Se puteau aduce amendamente la Constituție o dată la 25 de ani. Constituția din 3 mai recunoștea ca părți integrante, prin articolele 3 respectiv 6, "Miasta Nasze Królewskie Wolne w Państwach Rzeczypospolitej" (Legea orașelor libere regale) adoptată la 18 aprilie 1791, și "Prawo o sejmikach", legea sejmurilor
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
a recunoscut catolicismul drept „religie dominantă”, dar a garantat toleranță și libertate tuturor religiilor. Armata urma să aibă până la de soldați. Constituția furniza pârghii pentru controlul nobilimii și clerului. Se puteau aduce amendamente la Constituție o dată la 25 de ani. Constituția din 3 mai recunoștea ca părți integrante, prin articolele 3 respectiv 6, "Miasta Nasze Królewskie Wolne w Państwach Rzeczypospolitej" (Legea orașelor libere regale) adoptată la 18 aprilie 1791, și "Prawo o sejmikach", legea sejmurilor regionale ("sejmikuri"), adoptată la 24 martie
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
prin articolele 3 respectiv 6, "Miasta Nasze Królewskie Wolne w Państwach Rzeczypospolitej" (Legea orașelor libere regale) adoptată la 18 aprilie 1791, și "Prawo o sejmikach", legea sejmurilor regionale ("sejmikuri"), adoptată la 24 martie 1791. Unii istorici consideră ca părți ale Constituției și "„Deklaracja Stanów Zgromadzonych”" (Declarația Stărilor Reunite) din 5 mai 1791, prin care se confirma Actul Guvernamental adoptat cu două zile în urmă, și "Zaręczenie Wzajemne Obojga Narodów" (Declarația Comună a celor Două Popoare, respectiv a Coroanei Poloniei și a
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
22 octombrie 1791, prin care se afirma unitatea și indivizibilitatea Poloniei și a Marelui Ducat ca un singur stat și a reprezentării lor egale în organismele de guvernare. Declarația Comună întărea uniunea, păstrând intacte mai multe aspecte federative ale statului. Constituția din 3 mai a rămas până la sfârșit incompletă. Coautorul Hugo Kołłątaj a anunțat că se lucrează la „o constituție economică...ce va garanta dreptul la proprietate [și] va asigura protecție și cinste oricărui fel de muncă...” Kołłątaj avea în vedere
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
și a reprezentării lor egale în organismele de guvernare. Declarația Comună întărea uniunea, păstrând intacte mai multe aspecte federative ale statului. Constituția din 3 mai a rămas până la sfârșit incompletă. Coautorul Hugo Kołłątaj a anunțat că se lucrează la „o constituție economică...ce va garanta dreptul la proprietate [și] va asigura protecție și cinste oricărui fel de muncă...” Kołłątaj avea în vedere și o „constituție morală”, cel mai probabil ceva similar cu Bill of Rights din SUA și cu Declarația Drepturilor
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
mai a rămas până la sfârșit incompletă. Coautorul Hugo Kołłątaj a anunțat că se lucrează la „o constituție economică...ce va garanta dreptul la proprietate [și] va asigura protecție și cinste oricărui fel de muncă...” Kołłątaj avea în vedere și o „constituție morală”, cel mai probabil ceva similar cu Bill of Rights din SUA și cu Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului din Franța. Constituția a rămas în vigoare doar un an înainte de a fi abolită de către armatele rusești aliate cu Confederația Targowica
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
la proprietate [și] va asigura protecție și cinste oricărui fel de muncă...” Kołłątaj avea în vedere și o „constituție morală”, cel mai probabil ceva similar cu Bill of Rights din SUA și cu Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului din Franța. Constituția a rămas în vigoare doar un an înainte de a fi abolită de către armatele rusești aliate cu Confederația Targowica, în Războiul de Apărare a Constituției. Cum războaiele dintre Turcia și Rusia și cel dintre Suedia și Rusia se terminaseră, țarina Ecaterina
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
similar cu Bill of Rights din SUA și cu Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului din Franța. Constituția a rămas în vigoare doar un an înainte de a fi abolită de către armatele rusești aliate cu Confederația Targowica, în Războiul de Apărare a Constituției. Cum războaiele dintre Turcia și Rusia și cel dintre Suedia și Rusia se terminaseră, țarina Ecaterina era furioasă din cauza adoptării constituției din 3 mai, care amenința influența rusească în Polonia. Rusia considera Polonia protectorat al său "de facto". Legăturile reformiștilor
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
doar un an înainte de a fi abolită de către armatele rusești aliate cu Confederația Targowica, în Războiul de Apărare a Constituției. Cum războaiele dintre Turcia și Rusia și cel dintre Suedia și Rusia se terminaseră, țarina Ecaterina era furioasă din cauza adoptării constituției din 3 mai, care amenința influența rusească în Polonia. Rusia considera Polonia protectorat al său "de facto". Legăturile reformiștilor polonezi cu Adunarea Națională Revoluționară Franceză erau considerate de vecinii Poloniei drept dovezi ale unei conspirații revoluționare și o amenințare la adresa
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]