15,536 matches
-
se va manifesta și în celelalte nuvele. Accentul analizei noastre nu va cădea însă asupra acestor deficiențe, locul prim ocupându-l unele greșeli mai grave de ordin politic și ideologic. O altă nuvelă a Mariei Rovan poartă numele Altă drămuire. Autoarea își propune să zugrăvească felul în care crește și se dezvoltă o gospodărie agricolă colectivă, întruchipată prin creșterea și transformarea unor țărănci colectiviste. În centrul nuvelei stă Lisaveta, o colectivistă cu o mentalitate înapoiată (...). Singurul membru din gospodărie care contribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în G.A.C. (...). Maria Rovan a denaturat în mod grosolan realitatea făcând ca partidul să fie substituit printr-o «văduvă romantică». La a treia nuvelă, manifestarea naturalismului va deveni și mai vizibilă. Ea este întitulată Arzătorii. Titlul nuvelei arată intenția autoarei de a zugrăvi munca «arzătorilor» de la o fabrică de ciment (...). Prisma prin care autoarea vrea să zugrăvească lupta muncitorilor fiind falsă, utilizarea uneltelor de creație naturaliste pentru caracterizarea personajelor face ca autoarea să nu reușească să redea din rândurile acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să fie substituit printr-o «văduvă romantică». La a treia nuvelă, manifestarea naturalismului va deveni și mai vizibilă. Ea este întitulată Arzătorii. Titlul nuvelei arată intenția autoarei de a zugrăvi munca «arzătorilor» de la o fabrică de ciment (...). Prisma prin care autoarea vrea să zugrăvească lupta muncitorilor fiind falsă, utilizarea uneltelor de creație naturaliste pentru caracterizarea personajelor face ca autoarea să nu reușească să redea din rândurile acestor muncitori nici un personaj viabil din punct de vedere artistic, iar acțiunile dușmanului de clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ea este întitulată Arzătorii. Titlul nuvelei arată intenția autoarei de a zugrăvi munca «arzătorilor» de la o fabrică de ciment (...). Prisma prin care autoarea vrea să zugrăvească lupta muncitorilor fiind falsă, utilizarea uneltelor de creație naturaliste pentru caracterizarea personajelor face ca autoarea să nu reușească să redea din rândurile acestor muncitori nici un personaj viabil din punct de vedere artistic, iar acțiunile dușmanului de clasă să pară artificiale (...). Este regretabil faptul că ESPLA a putut să tipărească o asemenea carte cu greșeli atât
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mea (...). Comitetul pentru Artă, teatrele, Uniunea Scriitorilor, critica dramatică unindu-și forțele într-o strădanie comună pentru asigurarea dezvoltării creației noastre dramatice, pot aduce o contribuție hotărâtoare la lichidarea lipsurilor din domeniul dramaturgiei noastre (...)”. În treacăt fie spus, în legătură cu referirile autoarei la piesa sa Vadul nou și la faptul că în piesa literară n-a găsit „două rânduri clare, principiale despre piesa Vadul nou, două rânduri din care să pricep și eu care suni lucrurile bune (...) care sunt slăbiciunile”, iată un
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lucrurile bune (...) care sunt slăbiciunile”, iată un amplu comentariu din 1950 în Viața românească pe care-l reproducem în note55, din care reiese că respectiva piesă a fost dezbătută „cu colectivul redacțional, cu autorii și cititorii” și că „în urma discuțiilor (...) autoarea a și trecut la îmbunătățirea acestei lucrări”. Cu ocazia plenarei mai sus-pomenite ies la iveală toate neajunsurile dramaturgiei, care sunt aceleași ca ale poeziei și prozei: schematism, formalism, insuficienta zugrăvire a eroului pozitiv, a luptei de calsă, a forței partidului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ales de la sfârșitul ei aflăm că însăși distrugerea vadului nou de către țărani a fost pusă la cale de chiaburii satului: Tâpan, Romică etc. De asemenea în piesă ne sunt arătate legăturile acestor chiaburi cu Valeriu și Melania. Aceasta arată că autoarea s-a preocupat de prezentarea luptei de clasă în lucrarea sa și a reușit să ne oglindească diferite aspecte ale ei, determinante în desfășurarea acțiunii. Dar aspectele concrete directe ale luptei de clasă care apar pe scenă sunt reduse. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sunt reduse. Dintre ele, aducerea pe scenă a Uței și chiar a chiaburilor Tâpan și Romică în ultima scenă nu reușește să reprezinte în mod suficient problema (...). Ori trecând lupta de clasă nu pe primul plan, a fost necesar ca autoarea să creeze totuși situații dramatice pentru susținerea acțiunii, dar cum era și normal, acestea au fost create la limitele unor împrejurări netipice (...). În ceea ce privește crearea personajelor, a caracterelor de care autoarea s-a folosit pentru a reda viața dintr-o gospodărie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de clasă nu pe primul plan, a fost necesar ca autoarea să creeze totuși situații dramatice pentru susținerea acțiunii, dar cum era și normal, acestea au fost create la limitele unor împrejurări netipice (...). În ceea ce privește crearea personajelor, a caracterelor de care autoarea s-a folosit pentru a reda viața dintr-o gospodărie agricolă de stat, am arătat că, în general, autoarea a reușit să aducă pe scenă oameni noi ai realității noastre, constructori ai socialismului (...). Mai mult decât Melania Sătmăreanu, Valeriu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dar cum era și normal, acestea au fost create la limitele unor împrejurări netipice (...). În ceea ce privește crearea personajelor, a caracterelor de care autoarea s-a folosit pentru a reda viața dintr-o gospodărie agricolă de stat, am arătat că, în general, autoarea a reușit să aducă pe scenă oameni noi ai realității noastre, constructori ai socialismului (...). Mai mult decât Melania Sătmăreanu, Valeriu ar prezenta în intenția autoarei o poziție mai precisă a dușmanului de clasă (...). Țăranii din sat sunt de asemenea insuficient
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pentru a reda viața dintr-o gospodărie agricolă de stat, am arătat că, în general, autoarea a reușit să aducă pe scenă oameni noi ai realității noastre, constructori ai socialismului (...). Mai mult decât Melania Sătmăreanu, Valeriu ar prezenta în intenția autoarei o poziție mai precisă a dușmanului de clasă (...). Țăranii din sat sunt de asemenea insuficient conturați și adânciți. Ei ne apar ca o grămadă e oameni neindividualizați (...). Totuși, Vincent ne apare contradictoriu. Este în același timp salariat al gospodăriei, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în actul I introducerea în acțiunea propriu-zisă a piesei și punerea concretă și mai adâncită a problemei sale centrale, problema vadului nou, are o lungime prea mare față de dezvoltarea precipitată a sfârșitului acestui act (...). În actul al doilea, de fapt autoarea trece deja la rezolvarea problemei conflictului principal - problema Vadului nou - prin întoarcerea apelor pe noua albie a râului (...). În urma discuțiilor pe care le-a avut colectivul redacțional al «Vieții românești», cu autorii și cu cititorii, autoarea a și trecut la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al doilea, de fapt autoarea trece deja la rezolvarea problemei conflictului principal - problema Vadului nou - prin întoarcerea apelor pe noua albie a râului (...). În urma discuțiilor pe care le-a avut colectivul redacțional al «Vieții românești», cu autorii și cu cititorii, autoarea a și trecut la îmbunătățirea aceste lucrări”. 56. S. Damian; P. Țugui. - Despre unele probleme ale dramaturgiei noastre. Idem, nr.37 (310), 12 sept. 57. D. Micu. - Despre piesele într-un act publicate în „Cultura poporului”. Idem, nr.27 (360
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale lui I. Vitner la problemele actuale ale literaturii noastre au fost sentențioase, lipsite de fundamentare (...). În încheiere, Petre Dumitriu a analizat unele poezii ale Ninei Cassian trimise redacției revistei Viața românească arătând conținutul lor individualist, retrograd, poezii în care autoarea presupune existența unei bariere între popor și scriitor. Vorbitorul a subliniat necesitatea întăririi vigilenței ideologice, a combaterii a tot ceea ce este profund și ostil drumului de dezvoltare a literaturii noastre pe linia realismului socialist (...). Radu BOUREANU s-a referit în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un nivel artistic scăzut o temă atât de interesantă și bogată - tema luptei omului cu timpul. După un zglobiu «Hei», menit să-i atragă cititorului atenția în mod brusc asupra poeziei în discuție, facem cunoștință cu eroul pe care versurile autoarei urmează să-l cânte, anume «maistrul meu Hurduc». De la început, poeta își exprimă amărăciunea, regretul profund că cititorul nu-l cunoaște pe maistrul Hurduc: «dacă l-ai cunoaște» etc. (...). Pe rând, așteptările cititorului sunt - ca să zicem așa - satisfăcute: «Zdravăn e
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cânte, anume «maistrul meu Hurduc». De la început, poeta își exprimă amărăciunea, regretul profund că cititorul nu-l cunoaște pe maistrul Hurduc: «dacă l-ai cunoaște» etc. (...). Pe rând, așteptările cititorului sunt - ca să zicem așa - satisfăcute: «Zdravăn e!» ne comunică entuziastă autoarea despre eroul său (...). «Maistrul» cu vocea tunătoare vorbește rar, și atunci numai în imagini (...). Platitudinea, inexpresivitatea acestei poezii care vrea să-și mascheze lipsa de conținut prin interjecții, nu-i nevoie să fie demonstrată în continuare. Poezii de mântuială sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
atitudine morală înaltă, înaintată a tineretului nostru. Numai că aceasta e ilustrată mai convingător de comportamentul eroinei sale și cu mult mai puțin de reflecțiile ei. În atari cazuri, nu poți scăpa de impresia neplăcută că eroina - și odată cu ea autoarea - caută să adopte o poză care desigur că nu li se potrivește și nu era de fel necesară (...) Mă uit la ei, cu milă și dezgust. Așa ca la un biet pisoi jegos Pe care totuși îl culegi din drum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și pace” (traducătorii fiind Al. Philippide și I. Frunzettiă, Aspecte din arta de traducător a lui Mihail Sadoveanu (traduceri din Maupassant și Turghenievă, „Cântec despre oastea lui Igor” în traducerea lui Mihai Beniuc, publicate în „Analele Universității Al.I.Cuza”. Autoarea a tradus ea însăși mult. Au rămas de la ea în manuscris fragmente traduse din Rusalka, Ruslan și Ludmila, Boris Godunov, Scene din vremuri cavalerești de Pușkin, versuri de Lermontov, din care a tălmăcit și Cântecul pentru negustorul Kalașnikov, nuvelele Nume
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de Neurochirugie din Iași, în seara zilei de 5 noiembrie 1999. POEATĂ, NINA (1929-1998) INGINER ELECTROTEHNIC Personalitate marcantă a învățământului superior ieșean, mentor spiritual a numeroase generații de studenți, prof.dr.ing. Nina Poeată este inițiatorul școlii de Calculatoare din Iași și autoare a primului manual din domeniu în limba română. S-a născut la 25 mai 1928, în satul Ghermănești, comuna Goginești din jud. Orhei, Basarabia. În perioada 1936-1944 a fost elevă la Școala primară nr. 4 Bălți, iar apoi la Liceul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
precum și la multe sesiuni științifice din diferite centre universitare, fiind recunoscută ca un specialist de seamă în domeniul calculatoarelor. În ședința din 15 iunie 1968 a adunării generale a Cybernetics Academy Odobleja, a fost aleasă membru activ al acestei instituții. Autoare a peste 100 de lucrări științifice și a 8 cărți de specialitate, prof.dr.ing. Nina Poeată a fost prima femeie profesor de profil electric în învățământul tehnic superior ieșean. A încetat din viață la 7 septembrie 1998, fiind înmormântată la cimitirul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
, Hortensia (8.XII.1876, Ivești, j. Galați - 5.III.1955, București), prozatoare și autoare dramatică. Este fiica Zoei Bengescu (n. Ștefănescu), profesoară, și a lui Dimitrie Bengescu, ofițer de carieră, frate cu generalul și dramaturgul George Bengescu-Dabija. Învață la Institutul „Bolintineanu” din București (1887-1894). Se căsătorește în 1896 cu magistratul Nicolae N. Papadat, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
dimensiunea dominantă, dacă nu unică, iar încercările manifestării epice rămân formule goale de substanță proprie, adevărata lor funcție fiind dispersia confesiunii, din străduința, evident legitimă, de a-i asigura măcar o minimă impersonalitate. Dar fiecare personaj e o portavoce a autoarei; în ele nu se definește o conștiință individualizată, iar atmosfera nu vorbește de la sine prin suportul faptelor, ci prin lirismul jerbelor de notații, a căror inventivitate se dovedește și fără precedent, și fără succesiune în literatura română. Experiența primei conflagrații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
al reveriilor romanțioase spre a se concentra mai mult asupra problematicii relațiilor omenești. Solitudinii și pasivității Manuelei, de exemplu, le ia locul acum atitudinea voluntară, deși destul de retractilă, a Ginei Delescu, femeie superioară, de o rară noblețe sufletească, în care autoarea și-a ipostaziat, desigur, un ideal de umanitate. Pentru a-și apăra rezerva pe care și-a impus-o în cercul unei mediocre faune familiale, protagonista nu ezită totuși să utilizeze armele lumii pe care de altminteri o disprețuiește: flirtul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
material sufletesc, în căutarea căruia poți pleca într-o aventuroasă cercetare plină de surprize.” Situația nu se va schimba radical în romane, numai că reprezentarea caracterologiei va deveni mai echilibrată, pe măsura progresului pe care îl face realismul practicat de autoare. Inițiat în 1926 de Fecioarele despletite, ciclul familiei Hallipa atinge apogeul prin Concert din muzică de Bach (1927) și prin Drumul ascuns (1932), pentru a se sfârși în amplitudinea oarecum mediocră a construcției de tentativă sau, în orice caz, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Editurii Cartea Românească, Premiul Asociației Mureș a Uniunii Scriitorilor). Mai publică în „Discobolul”, „Cuvântul”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Viața românească”, „Euphorion”, „România literară”, „Seine et Danube” ș.a. Identitatea literaturii critice semnate de S. se instituie în primul rând la nivelul expresiei. Autoarea vine din școala calofilă, personalizată stilistic și ironică, a lui Cornel Regman sau Al. Cistelecan. Textele ei violează precauțiile stilului tranzitiv, autonomizându-se narcisist ca literatură până acolo încât comentarea unei cărți devine uneori un simplu pretext. În Graffiti veriga slabă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]