16,669 matches
-
de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Dormi! ... un val de aer umed am adus cu minen casă. Tremurând sa stins văpaia lumânării de pe masă, Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin Licăreșten umbra dulce, ca o piatră de rubin. Bate vânt cu ploaien geamuri Și e noapte neagră afară ... Plânsul streșinii suspină ca un cântec de vioară Monoton, șoptind povestea unei vremi de mult uitate ... Nicio rază nu pătrunde prin perdelele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
odihnă, ținând toată casan spinare. Preferă prăjiturile de casă. 4. mărci lexicogramaticale ale subiectivității: pronume la pers. I singular și plural (cu mine, ne), verbe la persoanele I și a IIa (am adus, veghez; Dormi!). 5. motive literare: noaptea, ploaia, căminul (spațiul protector), focul, veghea, săru tul etc. 6. secvențe care conturează dimensiunea temporală: e noapte neagră; povestea unei vremi de mult uitate; veghez în noapte 7. Prin metafora ochiul de jăratic se sugerează prezența unei divinități tutelare care protejează casa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
spațiul protector), focul, veghea, săru tul etc. 6. secvențe care conturează dimensiunea temporală: e noapte neagră; povestea unei vremi de mult uitate; veghez în noapte 7. Prin metafora ochiul de jăratic se sugerează prezența unei divinități tutelare care protejează casa, căminul, fericirea cuplului familial. Epitetul din structura umbra dulce reliefează atmosfera învăluitoare, calmă, răspândind pacea în spațiul protector al casei. Imaginea sinestezică pe care o creează acest epitet este potențată prin opoziția cu vrăjmășia vremii deafară. Strofa se încheie cu o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
structura umbra dulce reliefează atmosfera învăluitoare, calmă, răspândind pacea în spațiul protector al casei. Imaginea sinestezică pe care o creează acest epitet este potențată prin opoziția cu vrăjmășia vremii deafară. Strofa se încheie cu o comparație care valorizează maximal pacea căminului. Compararea focului ce licărește [...] ca o piatră de rubin sugerează nu numai culoarea rubinie a jăraticului, ci și căldura căminului, a iubirii, asemuite cu o piatră prețioasă. 8. Particularitățile genului liric care se evidențiază în poezia Singuri sunt prezența eului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acest epitet este potențată prin opoziția cu vrăjmășia vremii deafară. Strofa se încheie cu o comparație care valorizează maximal pacea căminului. Compararea focului ce licărește [...] ca o piatră de rubin sugerează nu numai culoarea rubinie a jăraticului, ci și căldura căminului, a iubirii, asemuite cu o piatră prețioasă. 8. Particularitățile genului liric care se evidențiază în poezia Singuri sunt prezența eului liric și comunicarea nemijlocită a unor idei și sentimente, întrun discurs liric marcat subiectiv și stilistic. Astfel, textul este formulat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a teritoriului și organizarea ierarhică, dependența prelungită față de tineret care ne-a forțat să adoptăm unitățile familiale bazate pe perechi-cuplu a cerut încă o formă de autoafirmare. Fiecare mascul, în calitate de cap al familiei, trebuia să se implice în apărarea propriului cămin individual în interiorul teritoriului general al coloniei. Așadar, la noi există trei forme fundamentale de agresivitate, în loc de obișnuitele una sau două. Așa cum știm pe propria piele, ele se fac încă foarte mult simțite în zilele noastre, în ciuda complexității societăților noastre". (Morris
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
surprindere mecanismele biologice de disipare a agresivității, de exemplu (omorâm un om fără a-i da șansa să se declare învins, să se supună sau să cerșească iertarea); creșterea dimensiunii grupurilor umane până la insuportabil, individul rămânând fără repere (teritoriu, familie, cămin etc.), adică un străin printre alți străini, ceea ce va declanșa în continuu instinctul agresivității; haina culturală alcătuită dintr-un număr enorm de norme și restricții, toate solicitând amânarea descărcării agresivității, ceea ce va coborî și mai mult pragul stimulilor declanșatori (inclusiv
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
părinților. Deși au o mare responsabilitate în a-i crește și educa, ei nu devin prin aceasta stăpânii lor și nu au dreptul să le reproșeze faptul că ar fi nerecunoscători pentru efortul și truda lor, atunci când se mută din căminul părintesc. Este încă încetățenită la noi mentalitatea că cel mai mic va trebui să aibă grijă de părinți la bătrânețe și aceștia, precum și frații mai mari, se străduiesc din răsputeri să-i împiedice plecarea fără a se gândi însă la
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
cardiovascular. În anul 1984 a fost omologat Aslavitalul pentru copii, care dă rezultate în tratarea deficiențelor nervoase. Ana Aslan a creat conceptul de "profilaxie a îmbătrânirii" și s-a preocupat de bătrânii abandonați de familie. Refuză să perceapa taxe de cămin de la acești năpăstuiți ai sorții, îndrăzneală care o costa 1.500.000 de lei, bani ce îi sunt imputați de către organele de partid. După șapte ani de hărțuieli în justiție, este achitată, chiar cu cinci luni înainte de a muri. Dreptatea
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
aceste incivilități "geostrategice", care necesită acțiunea poliției, și ocuparea de către persoanele fără adăpost a băncilor publice, care nu au nimic în comun, decât în retorica demagogică a unor municipalități. Cea din urmă necesită o creștere a capacităților de primire în cămine și o politică a locuințelor în care drepturile omului să nu se limiteze la drepturile proprietarilor de a-și păstra goale locuințele. Asta necesită o supraveghere reală în atribuirea locuințelor sociale. Pe scurt, toleranța zero amestecă funcții sociale atât de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aplomb și înfocare ideile. Iacob Negruzzi, în Electorale îl portretizează sub numele literar de Părintele Smântână, devenit apoi celebru. Criza familială se acutizează în momentul în care soția, tot mai mult atrasă de egumenul călugăr Isaia Vicol Dioclias, va părăsi căminul, copilul și soțul. Acest fapt va avea repercusiuni grave asupra carierei preoțești a lui Creangă. Diaconul încearcă fără succes să aplaneze conflictul intrafamilial, zadarnice fiind și eforturile sale de mascare a problemelor, „gura târgului” vorbind pe la colțuri de adulterul preotesei
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
face și păcate, fiindcă, fără justificare, dă vina pe alții pentru ceea ce i s-a întâmplat; p. 29, r. 8 9 : „ca la casa omului nu-i nicăiurea” recunoașterea sentimentului de siguranță, relaxare și confort pe care-l oferă propriul cămin. POVESTEA UNUI OM LENEȘ p. 30, r. 2 3 : „de leneș ce era, nici îmbucătura din gură nu și-o mesteca”evidențierea unui defect dus până la extrem și asumat total, cu lașitate, de persoana în cauză; r. 5 6 : „hotărî
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Vasile și Sf. Nicolae Tabacu din București și a ctitorit cu soțul ei biserica de la Stolnici unde ambii sunt îngropați. A avut și numeroase activități cu caracter filantropic lucrând în multe comitete de binefacere. A făcut donații substanțiale pentru realizarea Căminului de Bătrâni „Regina Elisabeta” (în care va lua ființă Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”). Cea mai importantă acțiune socială a ei a fost înființarea în 1906 împreună cu profesorul Nicolae Minovici a Societății de „Salvare” din București, prima
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
la Spitalul Pantelimon unde a înființat un compartiment de chirurgie plastică și ulterior la Spitalul Universitar de Urgență unde va înființa o clinica de chirurgie plastică. Clădirea din Calea Griviței este o clădire construită în anul 1912, gândită inițial ca și cămin de nefamiliști pentru angajații CFR, după 1945 si-a schimbat în mod repetat destinația. Când Spitalul Clinic de Chirurgie plastică, Reparatorie și Arsuri s-a reînființat în 1993 și s-a mutat în actualul sediu nu s-au făcut nici un
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
interacțiune cu proprii părinți într-o nișă stabilă, are toate șansele să transmită același tip de atașament copilului. Interesul arătat teoriei lui Bowlby asupra atașamentului datează de scurt timp. Investigațiile sale au început prin observarea bebelușilor ce se aflau în cămine, separați de familie pentru o lungă perioadă de timp. Copiii protestau adesea vehement, plângeau și aruncau cu obiecte în căutarea protectorilor. De cele mai multe ori, protestele intense aduceau înapoi persoana la copil. Dacă însă protestul vehement nu reușea să aducă înapoi
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
se petrece acțiunea pare atemporal, iar firul epic evoluează lent, adeseori chiar stagnând. Singurătatea, traiul retras, melancolia, reveria, regretele, iluziile pierdute, sentimentul inutilității vieții sunt piesele unui mozaic sufletesc ce marchează destinul protagonistei, Elisabeta Scutaru. Sondarea existenței casnice, a intimității căminului - însingurarea provocată de îndepărtarea de soț și de maturizarea copiilor - implică și o întoarcere către sine, o autoanaliză; sacrificiul, renunțarea la propria persoană și la împlinire sunt puse în balanță cu echilibrul familial, în favoarea acestuia. În reacțiile personajelor primează intensitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
rang ale vieții culturale românești. SCRIERI: Calendar vechi, București, [1939]; Viața cea de toate zilele, București, [1940]; ed. pref. Aurel Martin, București, 1969; Cloșca cu pui, București, [1941]; Acasă, București, [1947]; ed. pref. George Gibescu, București, 1972; Ursitul, București, 1970; Căminul, București, 1971; Poveste cu „ocei”, cu ilustrații de Marcela Cordescu, București, 1975; Șoapte întru asfințit, București, 1981. Traduceri: Feodor Knorre, Mama, București, 1952 (în colaborare cu Ioana Irimescu); S.P. Podiacev, Scrisoarea, București, 1952 (în colaborare cu Irina Andreescu), Nuvele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
Viața cea de toate zilele”, RFR, 1941, 1; Al. A. Philippide, „Acasă”, „Semnalul”, 1947, 1 555; Marilena Vulpe, „Viața cea de toate zilele”, „Albina”, 1969, 48; Magda Ursache, „Ursitul”, CRC, 1970, 26; Nae Antonescu, „Ursitul”, TR, 1970, 37; Constantin Ciopraga, „Căminul”, CRC, 1971, 32; Eugenia Anton, „Căminul”, VR, 1971, 8; Alexandrescu, Confesiuni, 320-328; George Gibescu, Ștefana Velisar Teodoreanu, R, 1972, 4; Mihail Straje, Interviu cu Ștefana Velisar Teodoreanu, CRC, 1972, 36; Victor Atanasiu, „Acasă”, RL, 1972, 50; Constantin Mateescu, Memorial de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
1941, 1; Al. A. Philippide, „Acasă”, „Semnalul”, 1947, 1 555; Marilena Vulpe, „Viața cea de toate zilele”, „Albina”, 1969, 48; Magda Ursache, „Ursitul”, CRC, 1970, 26; Nae Antonescu, „Ursitul”, TR, 1970, 37; Constantin Ciopraga, „Căminul”, CRC, 1971, 32; Eugenia Anton, „Căminul”, VR, 1971, 8; Alexandrescu, Confesiuni, 320-328; George Gibescu, Ștefana Velisar Teodoreanu, R, 1972, 4; Mihail Straje, Interviu cu Ștefana Velisar Teodoreanu, CRC, 1972, 36; Victor Atanasiu, „Acasă”, RL, 1972, 50; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 51-56; Piru, Varia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
expresia «a fi la picioarele cuiva» arată supunerea față de o persoană sau față de o situație; - papuci de casă sau saboți, care simbolizează mai ales interioritatea și constituie încălțămintea sedentară prin excelență; ei exprimă atașamentul față de pământ, de familie și de cămin; - pantofi decupați, de tocuri înalte, ce cresc semnificația feminină și sexuală a încălțămintei; în vis, pot fi expresia sexualității revelate sau refulate; - sandale sau sandale de plajă, care, dezgolind piciorul, reduc protecția, expunând și eliberând persoana în același timp. Șireturile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dans. 2. Gimnastica igienică se adresează tuturor vârstelor, urmărind asigurarea unui regim corect de mișcare, menținerea și ameliorarea sănătății, precum și menținerea capacității generale de muncă a indivizilor. Gimnastica igienică este extrem de accesibilă, fiind deseori practicată zilnic acasă, în tabere, internate, cămine, înainte de începerea orelor etc. Efectele practicării ei sunt mai evidente dacă exercițiile se execută în aer liber. Două din cele mai răspândite forme ale gimnasticii igienice sunt (după Albu, 1971, p. 104) gimnastica de înviorare și gimnastica de angrenare. a
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Caragiale a venit, batjocuritoare: Foarte bine! tot așa ceva poate să placă; așa ar trebui să scriu și eu. Am trecut în odaia de alături, unde în acea zi de rece toamnă, la începutul lui septembrie, ardea un foc frumos în cămin, și într-o clipă rodul silințelor mele literare se făcuseră scrum. Cînd au aflat cum mă pedepsisem pentru greșeala mea, a fost o sinceră părere de rău, dar prea tîrziu, deși poate că mai bine a ieșit așa." Și istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
profilează imaginea unei femei mitice preocupate de simbolic și de imaginar în construirea raporturilor politice între sexe. Fiecare revoluție modernă le lasă pe femei să coboare în stradă și să deschidă cluburi, dar are grijă să le trimită înapoi în cămin și să interzică aceste cluburi la un moment dat (1793-1795), din cauza că au devenit puternice și influențe. Jean Rabaut, în Histoire des féminismes français, constată că femeia se afirma că persoana, dar își ratează revoluțiile, din secolul al XVIII-lea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
femeii la toate nivelele scării sociale, sub toate aspectele proprii timpului său. Bărbații cataloghează femeile, știind istoriile și scandalurile legate de fiecare 341. A. Krakovski constată [p.18] că la Zola soția este, în același timp, prietena și amantă, femeia căminului și însoțitoare. Eu-rile lui Michèle de Burne sunt ritmate de factori existențiali de diferită natură: "Nous sommes intuitives et illuminables, mais changeantes, impressionnables, modifiables par ce qui nous entoure. Și vous saviez combien je traverse d'états d'esprit qui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vorbi de delincvență abia după vârsta de 14 ani când se presupune că se dezvoltă conștiința morală și discernământul. Pană la acestă etapă ontogenetică, rolul familiei este de necontestat. Copiii reprezintă produsul familiei, sunt dovada vie a climatului din interiorul căminului. Climatul educațional familial reprezintă o formațiune complexă ce cuprinde stările psihice, caracteristicile relaționării între membrii familiei, atitudini, opinii, valori. Această entitate se prezintă în viața copilului ca fiind un filtru între influențele educaționale exercitate de părinți și achizițiile comportamentale realizate
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]