15,885 matches
-
Stăpînind o cultură superioară solidă și multilaterala, cunoscător al mai multor limbi străine - polona, rusă, latină, germană, italiană, franceza și engleză - că nimeni altul în vremea să, optimist, cu dor de muncă și încrezător în puterile sale, călăuzit de o ideologie liberală progresista și de o puternică dragoste de patrie și popor, Gheorghe Asachi speră să joace un rol important de restaurator în țara sa. întoarcerea lui Asachi din Italia coincide cu procesul de prefacere rapidă a relațiilor feudale în Moldova
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
aristocratice și religioase au dispărut, iar principiile vechi despre tradiție și ierarhie au fost brusc răsturnate prin formula sacră „"Liberté, égalité, fraternité"”. La nivel global, revoluția a accelerat ascensiunea republicilor și instaurarea democrațiilor, răspândirea liberalismului, naționalismului, socialismului și secularismului, dezvoltarea ideologiilor moderne și conceptul de război total. Unele dintre documentele sale importante, cum ar fi Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, au lărgit sfera drepturilor omului, incluzând femeile și sclavii. Forma de guvernământ a Franței era monarhia absolută, în care puterile
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
și toleranță, egalitatea între oameni și între popoare. Forma ideologică a iluminismului, prin critica la adresa Vechiului Regim, a pregătit, pe plan ideologic, marile răsturnări cauzate de . Abia după izbucnirea revoluției și după căderea Vechiului Regim, ideile iluminismului au produs o ideologie revoluționară, crescând interesul pentru Contractul Social. Societatea franceză a secolului XVIII era împărțită în ordine sau stări. Clerul forma prima stare, nobilimea starea a doua, iar starea a treia cuprindea restul populației, alcătuită din burghezie, țărani și muncitori urbani. Catolicismul
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
în două volume: Cele două volume ale cărții "Literatura română sub comunism" deja publicate au fost precedate de prefața unei antologii de poezie proletcultista, "Poezia unei religii politice" în care Eugen Negrici reia teza substituirii religiei în statul comunist cu ideologia marxist-leninistă. Cartea a reapărut în 2010 reorganizată cronologic, etapele ei fiind 1948-1964, respectiv volumul al doilea 1964-1990, sub tipar. Interviuri
Eugen Negrici () [Corola-website/Science/297639_a_298968]
-
ul este o ideologie politică radicală și autoritară definită, în primul rând, de un naționalism radical (numit și "ultranaționalism"). Fasciștii încearcă să organizeze o națiune în conformitate cu perspectivele, valorile și sistemele corporatiste, inclusiv sistemul politic și economia. Ei susțin crearea unui stat totalitar cu un
Fascism () [Corola-website/Science/297671_a_299000]
-
de egalitarism, materialism și raționalism în favoarea acțiunii, disciplinei, ierarhiei, spiritului și a voinței. În economie, fasciștii se opun liberalismului (ca o mișcare burgheză) și marxismului (ca o mișcare proletară) pentru că sunt mișcări economice exclusive bazate pe anumite clase. Fasciștii prezintă ideologia lor ca o mișcare din punct de vedere economic între clase, care promovează soluționarea conflictului dintre clasele economice în vederea asigurării solidarității naționale. Aceștia susțin o piață reglementată, multiclasă într-un sistem economic integrat național.
Fascism () [Corola-website/Science/297671_a_299000]
-
a lui Stalin. În 1925 scrie nuvela satirică "Inimă de câine". Se impune tot mai mult ca scriitor de excepție. Odată cu faima lui crește și interesul criticii proletcultiste față de opera sa, care începe să fie ținta unor atacuri de pe pozițiile ideologiei vremii. Puterea sovietică îl etichetează drept un autor antibolșevic și un element „dușmănos”. În 1928 înaintează prima cerere de plecare în străinătate și primește primul răspuns negativ. Începe întâia schiță a romanului "Maestrul și Margareta" sub titlul "Inginerul cu copite
Mihail Bulgakov () [Corola-website/Science/297699_a_299028]
-
Petică", în „Mișcarea literară”, I, nr. 1, 15nov. 1924, p. 1. <nowiki>***</nowiki> "Note răslețe de sociologie și filozofie (Amănunte necunoscute din viața și opera poetului Ștefan Petică"), în „Ateneul cultural”, I, nr. 9, nov. 1925, p. 141. <nowiki>***</nowiki> "Ideologia literară a lui" "Ștefan Petică, "în "Ethos", Iași, nr. 1, 1944, pp. 31-37. "*** Un sonet inedit al lui Ștefan Petică", în „Cronica”, II, nr. 21, 27 mai 1967. <nowiki>*** Expoziție la Tecuci: </nowiki>"Ștefan Buțurcă - ilustrații la poeziile lui Ștefan
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
385, 397-398, 428, 431, 432, 436, 439, 459, 466, 469, 475. BOTE 1968: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești, "Editura Pentru Literatură, București, 1968. BOTE 1972: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești", Editura Minerva, București, 1972 BOTEZ 1944; Octav. Botez, "Ideologia literară a lui Ștefan Petică", în „Ethos”, I, nr. 1, 1944, pp. 31-37. BRATU 1963: Savin Bratu, "Lupta de idei în critica noastră literară (1900-1916)", în „Viața românească”, 15, nr. 6-7, iun. - iul. 1963, pp. 202-203. BUCUR 1968: Marin Bucur
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
mult mai intens, după revenirea acesteia în 1944. O bună parte din aceste acțiuni ținteau și « "stârpirea urmelor imperialismului român burghezo-moșieresc" », adică eliminarea sentimentului românesc printre basarabeni și înlocuirea lui, pentru cei de limba română, prin identitatea « moldovenească sovietică », o ideologie etno-politică nouă, care nu mai era compatibilă cu românismul, cum fusese până în 28 februarie 1938 (inclusiv în RASSM din URSS). După 1944, organizarea teritorială a rămas cea făcută de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
din timpul anilor petrecuți la Viena, el considerase democrația parlamentară slabă și ineficientă. Aceasta se opunea tradițiilor istorice germane bazate pe militarism și absolutism și, mai mult, încuraja răspândirea unui rău și mai mare: comunismul. Cel din urmă element al ideologiei naziste era naționalismul de tip agresiv, care se răspândise ca urmare a condițiilor specifice din Germania ultimilor ani. În opinia multor germani ca și a lui Hitler, Armistițiul din 1918 și Tratatul de la Versailles trebuiau reconsiderate, iar teritoriile pierdute trebuiau
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
conflictelor potențiale din relațiile dintre patronat și muncitori. Toate aceste teorii au fost folosite pentru a justifica rezultatele totalitare, de ură rasială și opresiune, folosind toate mijloacele statului. Acestea sunt pe scurt: „Principiul conducătorului” ("Führerprinzip") era un element cheie în ideologia fascistă, în care conducătorul simbolizează întruparea mișcării politice și a națiunii. Cel mai proeminent nazist a fost Hitler, care a condus Germania drept cancelar (= prim-ministru) între 30 ianuarie 1933 și până ce s-a sinucis la 30 aprilie 1945. El
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
la 30 aprilie 1945. El a împins Germania în Al Doilea Război Mondial și a fost responsabil pentru moartea a peste 20 de milioane de oameni precum și pentru holocaust. În timpul lui Hitler naționalismul și rasismul au fost combinate într-o ideologie și politică militaristă de stat exaltată și extremă, care servea propriilor sale țeluri. Nazismul este adesea confundat cu fascismul. Nazismul a preluat unele elemente din fascism: dictatura, iredentismul teritorial și bazele teoriei economice. Benito Mussolini, fondatorul fascismului, nu era antisemit
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
ca opozanții politici, numeroși preoți au fost internați în lagăre de concentrare (la început în cel din Dachau), încă din 1933. Dar ierarhia superioară a bisericii, inclusiv Papa Pius al XII-lea, a adoptat o atitudine de relativă pasivitate față de ideologia nazistă. Continuă și în prezent controversa privind prezumtiva complicitate a Papei Pius al XII-lea. Antisemitismul, chiar și în forma sa economică modernă, a fost incitat în Germania de lideri de opinie creștini: așa cum presa catolică și conservatoare a sugerat
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
în criza economică din 1873 că vina pentru acea criză ar fi avut-o evreii, tot așa au găsit naziștii aceeași explicație facilă pentru eșecul german în primul război mondial și pentru marile crize economice din perioada interbelică. Ca toate ideologiile vremii (liberalismul, socialismul), și fascismul german în variantă nazistă era fascinat de scientism (convingerea că "tot faptul vieții umane trebuie să fie orientat și să ia lecții din descoperirile științelor" (secțiunea "Spencer's Scientism", în articolul "Education" în Britannica online
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
din 1941 Institutul Nicolae Iorga). Viziunea lui Iorga asupra societății și politice se afla la punctul de întâlnire al conservatorismului tradiționalist, naționalism etnic și conservatorismul național. Această fuziune a fost găsită de analistul politic Ioan Stanomir ca o mutație a ideologiei "Junimii", contrară conservatorismului liberal al lui Titu Maiorescu, dar asemănătoare cu ideologia lui Mihai Eminescu. Un "Junimist" neconformist, Eminescu a adăugat viziunii conservatoriste a contemporanilor un naționalism puternic, cu tentă reacționară, rasistă și xenophobică, pentru care a primit atenție post-mortem
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
se afla la punctul de întâlnire al conservatorismului tradiționalist, naționalism etnic și conservatorismul național. Această fuziune a fost găsită de analistul politic Ioan Stanomir ca o mutație a ideologiei "Junimii", contrară conservatorismului liberal al lui Titu Maiorescu, dar asemănătoare cu ideologia lui Mihai Eminescu. Un "Junimist" neconformist, Eminescu a adăugat viziunii conservatoriste a contemporanilor un naționalism puternic, cu tentă reacționară, rasistă și xenophobică, pentru care a primit atenție post-mortem în timpul vieții lui Iorga. Descris de cercetătoare Ioana Both ca „mitul Eminescian
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
de distrugere a ființei naționale românești prin deportări în masă și prin interzicerea valorilor românești. Instalat la 4 iulie 1940 în speranța de a câștiga bunăvoința Germaniei hitleriste, guvernul Ion Gigurtu a introdus o legislație antisemită după modelul german, potrivit cu ideologia de extremă dreapta care îl călăuzea. El însă nu a reușit să obțină sprijinul Germaniei, deoarece aceasta îi sprijinea pe cei care pierduseră Primul Război Mondial și care solicitau din ce în ce mai virulent revizuirea granițelor. Astfel că, la 30 august 1940, prin
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
septembrie 1940 și până la 21 ianuarie 1941, a aplicat strict legislația antisemită existentă și a înăsprit prigoana evreilor mult peste aceasta, dedându-se la acte similare cu cele comise, cu câteva luni mai devreme, de către comuniști în Basarabia evacuată. Conform ideologiei sale xenofobe, Mișcarea Legionară a reactivat și legislația împotriva comercianților armeni și greci. Ca urmare a politicii antilegionare din timpul dictaturii lui Carol al II-lea, Garda de Fier a ajuns la guvernare fără o seamă de lideri importanți care
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
a rămas un centru al lumii arabe până în 1535 când a fost încorporat în Imperiul Otoman. În 1915, trupele britanice au cucerit Irakul și au stabilit aici mandatul Ligii Națiunilor. Irakul devine independent în 1932. Partidul Ba'ath (care îmbină ideologia socialismului arab cu naționalismul și pan-arabismul) a preluat controlul țării în 1968, și a impus o stăpânire strictă, mai ales după ascensiunea la putere a lui Saddam Hussein (1979). În anii '80 (1980-1988), Irakul a fost implicat într-un război
Irak () [Corola-website/Science/296842_a_298171]
-
sistemul parlamentar a fost restabilit. În orice caz, din această perioadă, puterea a fost din ce în ce mai concentrată pe statornicirea militară și buna securitate. Slăbiciunea instituțiilor parlamentare și proasta gestionare a economiei a condus la tulburări și la influența și a altor ideologii. A fost un teren fertil pentru mișcările ce susțineau naționalismul arab, naționalismul sirian și socialismul, ce reprezentau elemente nemulțumite ale societății. Printre nemulțumiți se numărau și minorități religioase, care cereau o reformă radicală. În noiembrie 1956, ca rezultat direct al
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
ul este o ideologie și un sistem politic și economic introdus de Iosif Vissarionovici Stalin în Uniunea Sovietică. Lev Troțki a descris acest sistem ca fiind totalitar și această caracterizare a ajuns să fie folosită în mod curent de criticii stalinismului. Termenul „” este uneori
Stalinism () [Corola-website/Science/298236_a_299565]
-
Hrușciov. O excepție notabilă a fost Republica Populară Chineză care, sub conducerea lui Mao Zedong, a intrat în conflict cu „revizionismul” noii conduceri sovietice, ceea ce a dus la ruptura chino-sovietică din 1960. Mai târziu, China a urmat în mod independent ideologia maoistă. Albania a luat partea Partidului Comunist Chinez în "ruptura chino-sovietică" și a rămas atașată de stalinism pentru deceniile care au urmat, sub conducerea lui Enver Hoxha. Unii istorici au trasat paralele între stalinism și politica țarului Petru cel Mare
Stalinism () [Corola-website/Science/298236_a_299565]
-
Marea Epurare. În China, leninismul a fost baza de organizare atât a Kuomintangului cât și a Partidului Comunist Chinez. Mai târziu, comuniștii chinezi au dezvoltat teoria maoistă. Astăzi, termenul "Leninism" (sau, mai des, "Marxism-Leninism") este folosit în autocaracterizarea a trei ideologii separate, care își au rădăcinile în leninism, dar care altfel sunt foarte diferite una de cealaltă: Stalinismul, Maoismul, și Troțkism. Dacă maoismul poate fi apreciat ca o subcategorie a stalinismului din multe puncte de vedere, troțkismul și stalinismul sunt adversari
Leninism () [Corola-website/Science/298234_a_299563]
-
de Stat declara că, în multe sate, prezența gândacilor și păduchilor de pat în case era considerată semn de bogăție. După studiile efectuate cu câțiva ani înainte, un grup de muncitori a fost cucerit de ideile marxiste și de alte ideologii revoluționare. Cu toate acestea, puterea țaristă dădea dovadă de imobilitate. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, mișcări organizate de membri de toate categoriile de populație (studenți sau muncitori, țărani, sau nobili) au încercat, fără
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]