16,713 matches
-
anonim și publicată la Craiova În 1898. Este de fapt o broșură de 32 de pagini, care conține un fel de „dispută imagologică” Între un preot creștin și un negustor evreu, ambii din nordul Moldovei. Preotul trece În revistă, jenat („iartă-mă dacă zic așa, căci nu vorbesc În numele meu”), o parte dintre viciile pe care românii le pun pe seama evreilor : că se ocupă „numai cu negoț și ghișefturi”, că trăiesc din Înșelăciune și din „paguba altora”, că „Talmudul are legi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1834-1849) - a Încurajat imigrarea evreilor În țară, iar mitropolitul Moldovei - Veniamin Costachi (1803-1846) - le-a dat În arendă câteva „dughene” (prăvălii și ateliere) Într-o parte a spațiului deținut de Mitropolia din Iași. Folclorul urban din epocă nu i-a iertat nici pe primul („Mihai Sturzea, lungă ghiară,/ A băgat Jidanii’n țară” ; <endnote id="cf. 148, p. 69"/>), nici pe al doilea („Acolo unde-au șezut [profesorii de la școlile elinești] Theotoki și Evghene,/ Astăzi vând Jidovii marfă, făcându-se tot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
subiect : „Nu știu cum se Întâmplă - veghez cu strășnicie asupra gândului meu -, dar evreii, printre celelalte neamuri cu care am venit În contact - mă feresc tare să nu cad În părtinire rasială ! -, Îmi par a fi cei mai deștepți Între toți... Însă, iertați-mi constatarea, foarte subiectivă, desigur, și când dai printre evrei de câte-un prost, apoi acela e prost din cale afară, contrabalansând deșteptăciunea celorlalți, ca Într-o blestemată compensație” <endnote id="(638)"/>. Din nou, un stereotip aparent pozitiv se dovedește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt singurii menționați - ca etnie sau confesiune - printre păcătoșii care sunt „munciți” În flăcările Iadului <endnote id="(9, pp. 256-258)"/>. Înduioșată și Îngrozită de chinurile la care sunt supuse sufletele În Iad, Sfânta Maria Îl roagă pe Isus să-i ierte pe „creștinii păcătoși”. Ea face astfel o discriminare Între, pe de o parte, creștinii care au păcătuit, dar „legea ta au păzit-o” fiindcă „s-au botezat În numele tău”, și, pe de altă parte, „necredincioșii de jidovi”, chiar dacă aceștia n-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
după unii comentatori, Christian Schubart <endnote id="(782, p. 155)"/>, care a compus În 1783 poemul Evreul rătăcitor, devenit foarte popular. În versiunea românească, motivul mitic e tratat În stil romantic. Jidovul rătăcit, Așaber (sic ! ), este torturat de diavol și iertat de Înger, ambii trimiși de Isus Cristos : „Crudule, tu ai isgonit pe fiul lui Dumnezeu ! - Îi spune Isus. Așa și tu vei fi isgonit ! Un diavol negru scăpat din Iad te va goni din locuri În locuri, cu biciul de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
te va goni din locuri În locuri, cu biciul de foc, Așaber, și nu o să poți tu, nemilostivule, dobândi nici dulcea mângâiere de a muri, nici odihna mormântului”. Până la urmă, Așaber se pocăiește și Isus trimite un Înger să-l ierte, permițându-i să doarmă până la a doua venire a Mântuitorului. „Dormi acum, Îi zice Îngerul, dormi În odihnă, Așaber. Mânia Domnului nu este vecinică. Când iar Îți vei deșchide ochii, El o să fie aci. El al căruia sânge tu ai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
O vină care nu poate fi nici uitată, nici iertată. Astfel, 26,6% dintre ungurii anchetați au răspuns că sunt total sau parțial de acord cu faptul că „crucificarea lui Isus este un păcat pentru care evreii nu pot fi iertați” <endnote id="(250, p. 26)"/>. Aceeași părere a fost Împărtășită de 29% dintre românii chestionați În 2003. În cadrul aceluiași sondaj de opinie, realizat În România de Gallup Organization, 36% dintre subiecți au fost total sau parțial de acord că „suferința
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zeu al furtunii, Sfântul Ilie trece la executarea unui fel de „soluție finală” : Jidovii că-i prăpădea, Numai unu că-mi scăpa. Singurul evreu care supraviețuiește etnocidului se ascunde „subt aripa Domnului”. Dumnezeu Îl roagă pe Sfântul Ilie să-l ierte, ca să nu dispară tot neamul evreiesc : Mă Ilie, dumneata, Doar pe ăsta l-o-ai ierta, Că le perdem sămânța ! Sfântul Ilie refuză să se conformeze rugăminții și trage cu fulgerul În ultimul jidov, dar Îl nimerește pe Dumnezeu În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prăpădea, Numai unu că-mi scăpa. Singurul evreu care supraviețuiește etnocidului se ascunde „subt aripa Domnului”. Dumnezeu Îl roagă pe Sfântul Ilie să-l ierte, ca să nu dispară tot neamul evreiesc : Mă Ilie, dumneata, Doar pe ăsta l-o-ai ierta, Că le perdem sămânța ! Sfântul Ilie refuză să se conformeze rugăminții și trage cu fulgerul În ultimul jidov, dar Îl nimerește pe Dumnezeu În aripa cu care acesta Îl proteja. Dumnezeu Îl blestemă pe Ilie să i se usuce mâna
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dl Cîrneci. 8. Dacă faci nota de susținere mai repede, trimite-mi o copie . 9. Gheorghe n-o să treacă chiar repede pe la Bacău. Dacă articolul ar putea merge într-un număr viitor, comunică-i observațiile ca el să opereze modificările. Iartă-mi această scrisoare lungă și cam nervoasă din cauza oboselii. E miezul nopții. Complimente doamnei din partea soției și a Lăcrămioarei care se interesează cu multă curiozitate de Ileana voastră. Mare lucru să n-o deseneze „așa din capul ei”. Omagiul meu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Probabil că sînt și alții, și nu este exclus ca să fi spus, lui M. Gafița , o vorbă rea și Const. C[iopraga] (sînt vechi și buni prieteni!). Sîntem într-o epocă de decadență morală și acum simt o adîncă scîrbă (iartă cuvîntul prea tare!) de toate. Neliniștea mea, pe care ai surprins-o și ai înțeles-o întotdeauna e, de fapt, acum o criză spirituală din care nu știu cum voi ieși. Poate că nici n-ar fi trebuit să scriu aici aceste
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
data de susținere a referatului: dec[embrie] 1970. Articolul Contradicțiile criticii și Contradicția lui Maiorescu a ieșit de 13 pagini. Vorbind cu dl L. Leonte i l-am dat lui și apare în Cronica (din 15 oct[ombrie]). Nu sînt iertați deloc A.M. și Z. S . Răul trebuie dinamitat la rădăcina lui... Să vedem. Editura Junimea adună, pînă în 4-5 zile încă, ofertele pentru planul de perspectivă (1972-1975). Te rog să nu mai eziți deloc și trimite două oferte. Te rog
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a lucrat tare. Nu am mai fost propus spre a fi ales. Nici alții care ar fi trebuit să fie. Cine spune mereu adevărul trebuie să fie pregătit pentru suferință. M-am convins încă o dată că ceea ce nu ni se iartă este că n-am ascultat sfaturile unora și altora ca să așteptăm 50 de ani ca să debutăm. în alte privințe, pe aici nimic nou. M.R.I. face, în continuare, același joc dublu. în C[onvorbiri] l[iterare], [nr.] 6, va apărea, probabil
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a fost el, „amicul”, în stare și va mai fi, desigur, de acum înainte. Raporturile mele cu I.C[onstantinescu], ca și ale lui Jean, sunt compromise iremediabil (doar ne salutăm, el cu un rînjet bine pus la punct). Eu iert multe, dar nu-i voi ierta lui infidelitatea, nerecunoștința pentru cîte [lucruri] de bine i-am făcut (pentru familia lui mi-am pus în joc însăși cariera mea didactică), invidia de care este animat (m-a bîrfit grav de tot
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și va mai fi, desigur, de acum înainte. Raporturile mele cu I.C[onstantinescu], ca și ale lui Jean, sunt compromise iremediabil (doar ne salutăm, el cu un rînjet bine pus la punct). Eu iert multe, dar nu-i voi ierta lui infidelitatea, nerecunoștința pentru cîte [lucruri] de bine i-am făcut (pentru familia lui mi-am pus în joc însăși cariera mea didactică), invidia de care este animat (m-a bîrfit grav de tot pînă și la unii studenți), crizele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
interior). Paginile de jurnal le-am citit pe nerăsuflate. M-am gîndit la bietul Mișu cu care nu te plictiseai, care era simpatic în depănarea glumelor și mîndru într-adevăr că era poet. Cît despre Vasile , iar n-o să te ierte. El e la antipodul lui Mișu: nu are deloc umor! Îți trimit pentru Sinteze o nouă mențiune critică: Debuturile lui Eminescu (se împlinesc 125 de ani) . Textul (ca să știi) e nou pe trei sferturi. Vreu cinci exemplare cînd apare. și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
vrea - altminteri - să profit, te rog să-mi răspunzi, cum poți mai curînd. Studiul despre Erasmus vine la timp: așadar pe decembrie; deci prin 15 noie[mb]rie să vi-l trimit??? Și acum, dragă Călin, te rog să mă ierți și cu teama că vor fi poate iarăși luni, cînd nu voi putea scrie la voi, îți mulțumesc pentru deferența cu care priviți numele meu. Salut pe tov[arășul] Bălăiță și pe tov[arășul] Cârneci, și în speranța unei revederi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
din Buc[urești], în 1933. A vorbit ca Iisus coborît de pe cruce sau ca Iisus în Predica de pe Munte cînd a arătat cine sînt „Fericiții” ... Lui Dinu Pillat nu i-a plăcut „apărarea” de ortodoxism. și el știa ce știa... Iartă-mă că te-am turburat de la treburi serioase. Al d-tale, I.D. Lăudat </citation> (18) (19) (20) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”[11 mai 1978] ”> Stimate tovarășe Călin, Cartea d-tale despre Delavrancea a fost pentru mine o
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
din vremea cînd „eu vorbeam - eu auzeam”. Profesor și student, fiecare cu lumea lui... - Dar, să ne trezim: La mulți ani! Lăudat </citation> (22) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”8 ianuarie 1982”> Dragă domnule Călin, Te rog să ierți corespondența anterioară în care m-am lansat pe panta amintirilor în fața unui om de profesie critic literar. Te deranjez, acum, cu o recenzie despre cartea lui Const[antin] Parfene, cel mai bine pregătit metodician, la ora actuală. Subiectul ar părea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Aștept pînă ce va veni la B[iblioteca] C[entrală] „M[ihai] E[minescu]” și atunci voi vedea recenzia la cartea lui C[onstantin] P[arfene] . Așa va fi și cu acesta ori poate n-o voi vedea-o niciodată. Iartă, te rog, recenzenți de felul meu, care te roagă să-i ajuți să fie cum voiești dumneata. Cu cele mai bune sentimente, I. D. Lăudat </citation> (25) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”2.X.1982”> Stimate și iubite
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
români și străini. Lumea e însetată de adevăr, de cultură și de informație cinstită. N-ați scris nimic la Ateneu despre Faust-ul lui Doinaș, o încîntare. Multe alte lucruri bune de la noi și de la alții sînt trecute cu vederea. Dar iartă-mă că îți spun, deoarece D-ta ai putea, la desperare, să ripostezi ca Eminescu: „Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt...” Te îmbrățișez cu dragoste, Haralambie Mihăescu </citation> (22) <citation author=”Haralambie Mihăescu” data =”13 septembrie 1984
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”28.XII.1966”> Mult stimate Domnule Călin, Cu ocazia Anului Nou, vă transmit - d-voastră și familiei - călduroase urări de sănătate, noroc, fericire și bucurie. Ce mai faceți? Vă rog mult să mă iertați că nu m am putut ține de cuvînt relativ la ce m-ați rugat. Din cauză că am fost bolnav, nu m-am mai dus la București. I-am scris fratelui meu și abia acum cîteva zile mi-a trimis o listă cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ați dat. Cu sănătatea, foarte binișor. Ce mai face Ateneul? Nu l-am mai văzut de multă vreme. Pe aici nu mai apare. Nu știam că la Bacău apare ziarul Deșteptarea, unde „apa curge mai repede”! Vă rog să mă iertați că vă răspund așa tîrziu. Să trăiți și să-nfloriți întru mulți ani fericiți! N.Gr. Stețcu ot Roman P.S. Ce-i cu chestionarul pe care mi l-ați trimis? Nu l-am primit. </citation> (43) N.V. Turcu „Ia-mă așa cum
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mea a devenit un curcubeu frumos pe care scria cu litere violete: Prietenie. La Focșani n-am fost de cca. 10 ani. Un om care nu poate nu trebuie biciuit ca unul care nu vrea. Zic, fiindcă nu mi-ai iertat-o. Lăsînd gluma la o parte, sper ca în jurul lui 1 aug[ust] să mă opresc în orașul tău și al lui Bacovia pentru 2-3 zile la invitația lui Isofache (naș-miu). Dacă eventual nu ești încă plecat, poate ne
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cu o amendare drastică. Deci, pe asta s-a bazat Terdiman când l-a turnat pe Galler. Dar, surpriză! După cum Îi suflase cineva În urechea aceea cu care auzea mai bine, „...mi se pare că s’a intervenit ca să fie iertat”. Cu spume la condei Îl mai reclamase și pe „Speculantul Zegrea (fost legionar acum membru al F.P.)” care „...a fost prins când cu camionul Federalei (cooperației, n.n.) scotea din județ 24 de porci, 2 boi și o vacă”. Unde Încăpuse
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]