16,549 matches
-
anterioare a lui Davis, cum ar fi "Miles in the Sky" (1968) și "Filles de Kilimanjaro" (1969) au indicat schimbarea sa stilistică spre fusion, "In a Silent Way" conține o abordare electrică a lui Davis. Albumul a fost privit de jurnaliștii muzicali drept prima lucrare fusion a lui Davis, marcându-și începutul perioadei "electrice". E deasemenea prima lucrare a lui Davis ce a fost în mare parte costruita prin editarea și aranjamentul producătorului Teo Macero. Tehnicile de editare a lui Macero
In a Silent Way () [Corola-website/Science/327151_a_328480]
-
apropiere și cooperare. Proiectele anticipează realitatea unei Europe unite și redau potențialul unei uniuni comune, în special în acele țări în care programele UE nu pot fi implementate încă. Unul dintre accente este pus pe activitățile cu tinerii, programele pentru jurnaliști și dezbaterile privind viitorul Europei. În calitate de fundație a unei Case de Economii, Fundația ERSTE s-a dedicat ideii de bancă socială de economii lansate în secolul al XIX-lea. Prin urmare serviciile bancare cu focus social și incluziunea socială sunt
Fundația ERSTE () [Corola-website/Science/327158_a_328487]
-
în peste 130 posturi de radio din New York până în Seattle. Echoes can poate fi deasemenea ascultata și pe internet, cu difuzare audio disponibilă 24/7 la cerere. Echoes a fost creată în 1989 de Kimberly Haas și John Diliberto, un jurnalist de muzică ale cărui lucrări au apărut în "Billboard", "Pulse", "Jazziz", "Down Beat", "Musician", și "Amazon.com". El de asemenea a produs documentarii câștigătoare ale premiilor Peabody Award pentru postul Național Public Radio, Jazz Profiles. Haas și Diliberto au produs
Echoes (emisiune radio) () [Corola-website/Science/327211_a_328540]
-
fost vizionat de 2.271.047 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2006 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Întîlnirea" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Analizând acest film, criticul Călin
Întîlnirea () [Corola-website/Science/327206_a_328535]
-
galop ralantizat care nu mai are nimic comun, în mânecă sau clin, cu «ordinea de zi» a filmului. Ernest Maftei și Jean Constantin au apariții scurte, dar substanțiale, iar interludiile muzicale de coloratură sunt bine găsite de compozitorul Radu Goldiș.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Zile fierbinți" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Potrivit lui, acțiunea s-ar petrece într-„un univers fictiv, o Românie paralelă”. În studiul său
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
paralelă”. În studiul său intitulat „ Filmul surd în România mută” (Ed. Polirom, Iași, 2011), Cristian Tudor Popescu considera acest film ca fiind "„un adevărat omagiu adus autocratului comunist”", "„probabil cel mai intens omagiu adus în cinemaul românesc dictaturii comuniste unipersonale”". Jurnalistul făcea o paralelă între stilul de conducere dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (căruia nimeni nu-i mai contrazicea "„vreo idee, oricât de aberantă”") și stilul de conducere autocratic al directorului de șantier naval Mihai Coman, care "„fără să mai țină
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
a fi un om al succesului, în timp ce colectivul de pe șantier este prezentat ca șovăielnic și retrograd. Este glorificată politica de industrializare forțată prin care Ceaușescu dorea ca totul să se fabrice în țară, fără a se mai apela la importuri. Jurnalistul găsește o serie de asemănări între dialogurile din "Zile fierbinți" și cele din filmul propagandist "Viața învinge" (1951). Cristian Tudor Popescu consideră că directorul Coman este un fel de personaj cu puteri supranaturale. Macaragiul interpretat de Sebastian Papaiani este sceptic
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
din 1968. În roman, Arthur Levain este un om care a participat la expediția spre Betelgeuse. Pe planeta Soror asemănătoare Pământului este ucis de gorile. Ulysse Mérou este personajul principal al romanului Planeta maimuțelor (Pierre Boulle, 1963). De profesie este jurnalist. Ulysse Mérou a participat la expediția spre Betelgeuse. Acesta reușește să scape în cele din urmă, fiind ajutat de Zira și de logodnicul său Cornelius. În filmul "Secretul planetei maimuțelor", Dr. Milo este unul dintre cei trei cimpanzei inteligenți, alături de
Listă de personaje din Planeta maimuțelor () [Corola-website/Science/327214_a_328543]
-
A absolvit studii elementare la Școala de opt ani din Molnița (1955-1963) și la Școala Medie din Horbova (1963-1966). A studiat apoi la Facultatea de Filologie din cadrul Universității de Stat din Cernăuți (1967-1972). După absolvirea studiilor universitare a lucrat ca jurnalist și profesor de limba și literatura română. După o scurtă perioadă în care a lucrat în calitate de corespondent la ziarul regional „Zorile Bucovinei” (1972-1973), a activat ca profesor de limba și literatura română la școala medie din comuna Cupca, raionul Adâncata
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
din Ucraina (1992), Uniunea Scriitorilor din Moldova (1993), Societatea Scriitorilor Bucovineni (1995), Uniunea Scriitorilor din România (1998) și Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți (1999). În anul 2010, Societatea Culturală „Ștefan cel Mare - Bucovina” din Suceava i-a decernat poetului și jurnalistului Simion Gociu din nordul Bucovinei titlul de „Omul Anului 2009”, el fiind distins cu „Crucea de Aur Sf. Ștefan cel Mare” în cadrul celei de-a VIII-a ediții de decernare a premiilor anuale.
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
nu a reușit să controleze și nici să exercite o influență semnificativă asupra revistei. Articolele și fotografiile erau realizate de redactori din Berlin și de corespondenți de război, membri ai Companiei de Propagandă (' - PK) din subordinea OKW. Acești corespondenți - majoritatea jurnaliști și fotografi profesioniști - erau prezenți în toate armele (trupele de uscat - ', aviația militară - "Luftwaffe", marina militară - "Kriegsmarine"), trupele SS ("Waffen-SS"), serviciul de muncă al Reichului ('), trupele de geniu ('), trupele motorizate (' - NSKK) și Crucea Roșie (' - DRK). La aceștia se adăugau cei
Signal (revistă) () [Corola-website/Science/327312_a_328641]
-
Flaviei Buref și muzica lui Temistocle Popa. Câteva apariții cu totul episodice fixează personaje de insectar: Draga Olteanu într-o florăreasă plină de savoare, Amza Pellea mușcând dintr-un sandviș, realizatorul însuși strâmbându-se comic în obiectiv ș.a.m.d.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera că filmul "Eu, tu, și... Ovidiu" se înscrie printre filmele care prezintă „un univers fictiv, o Românie paralelă”. Câteva cadre din "Eu, tu, și... Ovidiu" (sărutul dintre Alexandru
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
a descris puciul ca fiind un act contrarevoluționar și o trădare, reproșându-i că ar fi anticomunist și rupând legătura cu el. În memoriile sale, Carrillo scrie că scrisoarea a fost scrisă pe data de 7 martie. Dar istoricul și jurnalistul Carlos Fernández a publicat scrisoarea în 1983, așa cum fusese publicată în "Correspondance International": era datată „15 mai”. După căderea guvernului republican, Carillo a fugit la Paris unde a încercat să reorganizeze partidul. Carrillo a petrecut 38 de ani în exil
Santiago Carillo () [Corola-website/Science/327349_a_328678]
-
calm și înțelept. Criticul Alex Leo Șerban considera că, în producția lui Nicolaescu, Führerul este prezentat ca un "„gentleman-warrior afabil și intelectual, cu care ar fi fost o plăcere să stea de vorbă orice politolog”". Nicolaescu însuși a susținut că jurnalistul Octavian Paler l-a etichetat drept „un film fascist” într-un articol din "România Liberă". Au existat critici și pentru multe alte erori. Istoricul și fostul funcționar public Neagu Djuvara, care în 1944 a reprezentat guvernul lui Antonescu la Stockholm
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
interesul său în actul pedagogic timp de un deceniu au dat consistență unui drum singular în teatrul românesc. Un drum autentic în mica lume a marii performanțe. Câți, oare, l-au cunoscut ? Câți, oare, l-au recunoscut ?” Ion Onuc Nemeș - jurnalist, profesor universitar la Facultatea de Jurnalism din Sibiu - își sintetizează mesajul său pentru prietenul artist, sub titlul VIRGIL FLONDA - ARTISTUL TOTAL. Profesorul sibian își amintește ... „L-am invitat la o întâlnire cu studenții Facultății de Jurnalistică din Sibiu. Era la
Virgil Flonda () [Corola-website/Science/327369_a_328698]
-
dornică de aventuri, rebelă și curajoasă", dar a criticat faptul că "a renunțat la tot - familia, casa, vocea - pentru iubire, chiar dacă încrederea în vrăjitoarea mării pune în pericol pe toți cei pe care-i iubește". În recenzia pentru "Mica sirena", jurnaliștii de la "TV Guide" au considerat că Ariel seamănă cu o "păpușă Barbie cu părul mare, în ciuda taliei subțiri și sutienului de scoici neîndestulător". Tamara Weston de la "Time" a apreciat că Ariel este mai puțin pasivă și are o voință mai
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
IV-a ediție a Festivalului Internațional al Filmului de la Moscova (5-20 iulie 1965). Delegația românească a fost formată din Ion Popescu-Gopo și soția sa, Ana Maria, actorii Florin Piersic, Cristea Avram și Irina Petrescu, operatorul de imagine Gore Ionescu și jurnalistul Călin Căliman. La proiecția în concurs, filmul românesc a obținut aplauze „la scenă deschisă”. Delegații României au plecat împreună cu alți participanți la festival cu un tren de noapte de la Moscova către Leningrad. Acolo, ei unde au vizitat Muzeul Ermitaj și
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
Remus () este un jurnalist, scriitor și politician român. La alegerile din 2016 a obținut un mandat de senator de Cluj din partea USR. A absolvit Colegiul Național „Decebal” din Deva (1992) și a studiat Dreptul și Jurnalistica la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (1992-1997). A debutat
Mihai Goțiu () [Corola-website/Science/330581_a_331910]
-
lui un dosar de cercetare penală (nr. 163.674/10.262/P/2013) cu acuzația de „instigare publică”. Conform Deutsche Welle, acest dosar reprezintă un abuz și o încălcare a libertății de exprimare, poliția inițiind un act de intimidare la adresa jurnalistului. Ioan Piso, profesor de istorie la Universitatea Babeș-Bolyai fost director al Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca descrie în Cotidianul "Afacerea Roșia Montană" ca „un excelent manual de istorie a ultimilor 23 de ani, bine scrisă și cu o
Mihai Goțiu () [Corola-website/Science/330581_a_331910]
-
sunt folosite în scop terapeutic în tratarea unor diferite probleme ale copiilor (depresie, furie, teama de a vorbi în public, sentimentul de vinovăție. În raportul „Libertatea presei în România 2012” editat de Agenția de Monitorizare a Presei se menționează că „Jurnalistul Mihai Goțiu, cunoscut pentru opiniile sale împotriva exploatării de la Roșia Montană, a fost agresat fizic înainte și după o emisiune realizată de Mihai Tatulici la Roșia Montană și a fost amenințat în timpul desfășurării acesteia.”
Mihai Goțiu () [Corola-website/Science/330581_a_331910]
-
Protestatarii au încercat să rupă cordonul, moment în care jandarmii au intervenit în forță. În ciocnirile dintre protestatari și jandarmi, 10 de persoane au fost rănite, inclusiv un bătrân de 81 de ani care a suferit un atac de panică. Jurnaliștii de la Realitatea TV au relatat că bătrânul ar fi murit câteva ore mai târziu la Spitalul de Urgență din Vaslui, informație care s-a dovedit falsă. Protestatarii echipați cu mâncare, haide groase și corturi au continuat protestul în timpul nopții. De
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
zonă. Victor Ponta i-a felicitat pe jandarmi pentru modul în care au acționat, declarând că independența energetică este un proiect național. Nu vom accepta ca 20, 30, 50, 70 de oameni să încalce legea!", le-a transmis premierul. Casa Jurnalistului a realizat un reportaj amplu despre și intervenția Jandarmeriei pe parcursul protestelor. Jurnaliștii au descris evenimentul în felul următor: "un sat din România a fost ocupat de trupe guvernamentale, care au înlocuit autoritățile locale și au instituit neoficial stare de urgență
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
au acționat, declarând că independența energetică este un proiect național. Nu vom accepta ca 20, 30, 50, 70 de oameni să încalce legea!", le-a transmis premierul. Casa Jurnalistului a realizat un reportaj amplu despre și intervenția Jandarmeriei pe parcursul protestelor. Jurnaliștii au descris evenimentul în felul următor: "un sat din România a fost ocupat de trupe guvernamentale, care au înlocuit autoritățile locale și au instituit neoficial stare de urgență, pentru a ajuta compania Chevron să înceapă operațiunile de explorare a gazelor
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
înceapă operațiunile de explorare a gazelor de șist" [...] "au blocat drumurile de acces și au patrulat nonstop pe dealuri. Cine îndrăznea să iasă pe uliță era urmărit și legitimat. Nu lăsau pe nimeni să treacă “granița”, fie că erau localnici, jurnaliști sau copii care mergeau la școală." Sătenii spun că au fost copii care n-au putut s-ajungă la școală din cauza blocadei. Propietarul terenului, pe care se aflau protestatarii, spune că a fost arestat și amendat pe propriul teren. La
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
La 8 decembrie 2013, compania Chevron a anunțat că și-a reluat activitatea în comuna Pungești. Drept urmare, activiștii au încercat să se replieze și să protesteze în localități învecinate, însă demersurile lor au fost împiedicate de jandarmi. O echipă de jurnaliști de la televiziunea publică a fost bruscată de jandarmi și i-a fost interzisă filmarea în zonă. Sătenii spun că au fost agresați de forțele de ordine. Conducerea Poliției Vaslui a emis o dispoziție prin care comuna Pungești devine „"zonă specială
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]