17,036 matches
-
insulei în direcții diferite. Persoanele nu aveau voie să fugă, iar punctul din cealaltă parte a insulei unde aceștia s-au întâlnit a reprezentat cealaltă extremă a liniei de separație. Aparent francezul a mers mai mult decât olandezul ales, o legendă locală spunând că aceasta se datorează efectelor benefice ale vinului pe care acesta l-a băut, spre deosebire de berea băută de olandez, dar olandezii au acuzat faptul că francezul a fugit în unele porțiuni. Sint Maarten, partea olandeză a insulei, este
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
1965; în "Războiul domnițelor" (1969) în regia lui Virgil Calotescu, în "Columna" (1969) în regia lui Mircea Drăgan, film premiat cu diploma de merit la festivalul internațional de film de la Adelaide, Australia (același an). În 1968, a jucat și în "Legenda" (în regia lui Andrei Blaier). A jucat într-o mulțime de roluri în piese de teatru și multe piese de teatru radiofonic. Premii: în 1964, premiul pentru interpretare masculină la Festivalul Național al Filmului de la Mamaia, Prin Decretul nr. 3
Ștefan Ciubotărașu () [Corola-website/Science/305822_a_307151]
-
de persoane sunt angajate la instituțiile bugetare din orașul Ungheni (spitalul raional Ungheni, Comisariatul de Poliție Ungheni, Armata Națională etc.). În componența comunei Petrești intră două localități - satul Petrești și satul Medeleni. Satul Petrești are o istorie multiseculară. Conform unei legende, denumirea satului provine de la niște pietre sau prundiș care se aflau în cantități mari în apropierea acestei așezări. O altă versiune susține că numele satului provine de la un oarecare Petru, care a fost unul din primii locuitori ai satului. Este
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
satului provine de la niște pietre sau prundiș care se aflau în cantități mari în apropierea acestei așezări. O altă versiune susține că numele satului provine de la un oarecare Petru, care a fost unul din primii locuitori ai satului. Este inconsistentă legenda, potrivit căreia denumirea satului Petrești provine de la țarul Rusiei Petru I, sosit în Moldova în timpul campaniei de la Prut (1711). În perioada romană, pe teritoriul unde în prezent se află satul Petrești, au existat vetrele a trei sate, devastate de huni
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
Pe teritoriu se află o carieră de piatră.Flora e reprezenta tă prin vegetație de stepă. în pădure se întîlnesc co paci cu lemn tare și moale, arbuști, precum și diferite plante rare, păsări și animale sălbatice, înscrise în „Cartea Roșie”. Legenda satului vorbește, precum că moșiile satului îi aparțineau boierului Leurdache. în par tea de sud platoul este acoperit de pădure pîna la movilă. însă boierul a vîndut moșia boierului Enache, care a dat dispoziția să fie tăiată pădurea de pe tere
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
și implicit a peșterii și mănăstirii, să fie de origine dacică, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, despre vreo concepție a strămoșilor noștri referitoare la credința lor religioasă sau la practicile medicale atât de răspândite în viața lor. Această legendă este consemnată și de Alexandru Vlahuță în „România Pitorească”, 1901, prin descrierea zeului protector Zamolxe care îndemna poporul dac la luptă, pentru apărarea gliei strămoșești împotriva cotropitorilor, iar „stropii ce se preling și picură și azi din steiurile acestea sunt
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
populare metode de cercetare a activității tigrului și a modului său de viață se numără: Vânătoarea de tigri este o activitate care are loc din timpuri străvechi și continuă și astăzi, mai mult pentru capturarea animalelor ca trofeu vânătoresc. O legendă spune că Alexandru Macedon, după cucerirea Asiei Mijlocii și construirea pe malul Sîrdariei a Îndepărtatei Alexandrii (actualmente Khujand), colinda regiunile slab populate de la nord de Sîrdaria și în împrejurimile actualului Tașkent vânând tigri caspici cu sulița. În Coreea antică, vânătoarea
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
de pe vatra satului Mihaileni au fost șase ,însă cele ce orezinta un mai mare interes istoric sînt la Rusca și moștenirea Curcovo. Urmărind cronologia istorică a acestor așezări se poate deduce că ele au luat ființă pe la sfîrșitul sec. XXVII. Legende, povestiri referitoare la înființarea și dispariția acestor așezări sau mai păstrat și pînă acum, transmise din tata în fiu,vin memoria veteranilor noștri bătrîni. La Rusca, accidental fără cercetări arheologice organizate în scopuri științifice au fost descoperite vestigii, care mărturisesc
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
satele descrise făceau parte din plasa Rîșcani jud. Bălti. Mai jos redam tabloul recensămîntului pe naționalități și limbele vorbite: După religie: Îndelitnicirea de bază a moldovenilor a fost din timpuri străvechi agricultură. Date despre satele contemporane pot fi întîlnite din legendele referitoare la sate, însă multe din ele se află în arhive, sub formă de dosare ce conțin documente aș spune foarte vechi și interesante, care cer a fi asimilate pentru a pune în cunoașterea lor fiecare sătean care la fel
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
și în anul 1835 pe cînd biserică din piatră nu era ridicată. Probabil ei țineau slujbile într-o casă pe care și o numeau biserică Sf. Nicolai (ANRM f. 134 inv. 2 dos. 108): Faptele date șunt mărturisite și de legendă referitoare la anul 1852, cînd un cioban din satul Nihoreni se mută cu traiul la Sturdzeni, cu scopul de a construi o stîna. Începînd construcția a dat de un ulcior cu galbeni. Ciobanul, care se numea Gheorghe Gîjdea a venit
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
el redau impresionant galeria corifeilor școlii de artă (Portretul lui Tasso Marchini, Aurel Ciupe, propriul Autoportret). Modelele sale trec prin transformări neașteptate: marile figuri ale istoriei naționale (Cloșca, Doja, Simion Bărnuțiu, Regele Ferdinand) devin simboluri naționale, iar eroii fantastici ai legendelor populare (Strâmbă-Lemne, Iovan Iorgovan) se transformă în figuri umane, victorioși luptători împotriva răului amenințător. Alături de el se afirma sculptorul Sebastian Rotschingk cu portretele sale de început purtând marca liniilor unduitoare ale Secessionului (Țăran german) părăsite mai apoi pentru gravitatea portretelor
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
murit la scurt timp (16 ianuarie 309) în ocnele imperiale unde a fost trimis (nu se cunoaște localitatea). Trupul său a fost adus la Roma și îngropat în cimitirul Sfânta Priscila, proprietate privată, care nu fusese confiscată în timpul persecuției. O legendă posterioară, preluată de Liber Pontificalis, a înflorit moartea lui Marcel I povestind că Maxențiu, din cauza că papa a refuzat să sacrifice zeilor, a transformat biserica pe care Marcel ar fi ctitorit-o - și care devenise mai apoi parohia sa - într-
Papa Marcel I () [Corola-website/Science/305395_a_306724]
-
sacrifice zeilor, a transformat biserica pe care Marcel ar fi ctitorit-o - și care devenise mai apoi parohia sa - într-un grajd pentru caii săi de poștă imperială iar papa a fost pus să-i îngrijească; a murit, mai zice legenda, în această condiție umilitoare. Într-adevăr, "Martirologiul Ieronomian", din sec. al V-lea, atestă că Marcel I a murit moarte de confesor. Comemorarea lui este pe 16 ianuarie. Din a doua jumătate a sec. al XIX-lea, plecând de la confuzia
Papa Marcel I () [Corola-website/Science/305395_a_306724]
-
toți profeții au trăit în ținutul Kalinga (Orissa de astăzi) și au avut o biografie similară, renunțând la statutul lor regal și formând comunități religoase, ceea ce ar putea reprezenta doar o proiecție a vieții lui Mahavira în vremuri ancestrale. Potrivit legendei, primul dintre tirthankarași se numește Rishabha, a trăit cu cel puțin 30-40 de generații în urma lui Mahavira (cca. 1500 î.Hr.), a dus o viață ascetică și a fost venerat în orașul Pithunda, distrus ulterior de Mahapadma Nanda. În general viețile
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
alte surse plasează acest eveniment după nașterea fondatorului budist, în 539 î.Hr. sau 549 î.Hr. Mama sa, Trishala, a avut niște vise prevestitoare care anticipau misiunea mesianică a lui Mahavira. La vârsta de 28 de ani (sau 30 după alte legende) el își abandonează familia, regatul și toate posesiile materiale și devine ascet, nu înainte însă de a se fi căsătorit cu o tânără nobilă și de a fi avut cu ea un copil. Timp de 12 ani va pribegi prin
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Kinizsi. Denumirea a fost adoptată după numele căpitanului-general Paul Chinezu (de fapt Kinizsi Pál) (1432-1494), din oastea regelui Matia Corvin. Emblema clubului are în centrul său o mână care duce o piatră de moară și face referire la una din legendele legate de acest personaj istoric. De la început a jucat în spatele Gării de Nord, unde la data de 12 octombrie 1913 s-a inaugurat arena sportivă a clubului, clădită sub conducerea inginerului Arnold Iacobi și lucrată de către muncitorii feroviari. Prezentarea în fața publicului a
C.S. Chinezul Timișoara () [Corola-website/Science/301453_a_302782]
-
stil german, cu plan rectangular și culori variate. Piața Maria și-a luat numele de la Monumentul Fecioarei Maria, ridicat pe locul unde se spune că a fost pus pe un scaun înroșit în foc și ars de viu, Gheorghe Doja. Legenda spune că în momentul torturii, călugării care intonau imnuri au văzut pe cer chipul Sfintei Marii și după aceea, ei au decis sa ridice pe acel loc, o statuie din lemn. Aceasta a fost înlocuită, la începutul secolului trecut, cu
Iosefin () [Corola-website/Science/301470_a_302799]
-
Băli este diferit de gamelanul din celelalte insule deoarece are cu mult mai multe componente. Dânsul este acompaniat de gamelan, și are aproape întotdeauna un rol de sceneta. Cele mai multe dansuri balineze sunt defapt scenete din epopeea Mahabharata și Ramayana, sau legende tradiționale. Dânsul se deosebește de alte dansuri vestice, prin mișcările precise, acompaniate de ritmul accentuat și schimbările bruște de tempo ale gamelanului. Mâinile, degetele, capul și ochii sunt elemente foarte importante,la fel si expresia fetei, în cazul scenetelor. Sunt
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
ajunge la putere, se instaurează ca formă de respect, statutul privilegiat al "maestrului de ceai". Sen Sotan (1578-1658), nepot al maestrului Sen no Rikyu a fost primul care a formulat principiul unei forme de studiu în școală, a ceremoniei ceaiului. Legenda spune că înainte de moarte, Sen Sotan, și-a împărțit proprietățile celor trei fii ai săi iar aceste proprietăți aveau să dea numele celor trei școli importante ale ceremoniei ceaiului: Urasenke (裏千家), Omotesenke (表千家) și Mushanokojisenke. Aceste școli au evoluat în
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
Pădurea Pisz. Acesta din urmă merită o atenție specială datorită numeroaselor lacuri, dealuri de morena frontală și câmpii ondulate de morena recesionala. Pădurea Pisz este dominată de speciile pin și molid de pădure. Pădurea ascunde o istorie neobișnuită și multe legende uimitoare, datorită cărora îi este specific caracterul misterios ce atrage cu succes turiști cu interes nu numai din motiv geografic. Pădurilor Tabórz și Iława sunt complet diferite de celelalte tipuri de pădure, în comparație cu cele din partea de est a regiunii , clasificată
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
și neagră, cocorul, bufnita de Ural, cormoranul, stârcul cenușiu, ciocănitoarea neagră și verde, țiclete. În cadrul Mazury, multe specii de animale interesante pot fi întâlnite: enot, mistreț, arici, hermelina, busuc, lup, cerb, vidra. Sielawy - Regele peștilor Ziua Recunoștinței este asociată cu legendele despre domnitorul apelor mazuriene, Sielawy , care posedă puteri magice și care se presupune că a trăit în abisul Śniardwy. Una dintre legende spune despre regina prusaca Gustebalda, care a salvat accidental un pește de aur, fiica lui Sielawy și a
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
fi întâlnite: enot, mistreț, arici, hermelina, busuc, lup, cerb, vidra. Sielawy - Regele peștilor Ziua Recunoștinței este asociată cu legendele despre domnitorul apelor mazuriene, Sielawy , care posedă puteri magice și care se presupune că a trăit în abisul Śniardwy. Una dintre legende spune despre regina prusaca Gustebalda, care a salvat accidental un pește de aur, fiica lui Sielawy și a primit în schimb o piatră magică care o va ajuta să înțeleagă graiul animalelor, plantelor și a vântului. Regina ar fi trebuit
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
trebuit să păstreze acest cadou un secret, cu toate acestea, aflînd despre pericolul care amenință prusacii, ea a dezvăluit sursă ei de cunoștințe, după care în conformitate cu acordul ei cu Sielawy Gustebalda a fost preschimbata în piatră din cauza încălcării condițiilor. Versiunea legendei sec. al XVI-lea spune că regele ce conducea Śniardwy, a fost atât de șocat de lăcomia de pescarilor care pescuiesc pe lac și începu să lupte cu ei, provocând furtuni teribile și răsturnările bărcile lor. Apoi foametea din Mikołajki
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
două piese scurte cu versuri ocazionale, și un fel de introducere - acestea nu reprezintă decât un "bagaj" literar neînsemnat, ca să folosim expresia franțuzescă. Sonetele lui rămân însă unele dintre cele mai rafinate de gen din literatura modernă. François Coppée „O legendă a secolelor în sonete”. Fiecare prezintă un tablou, uimitor, strălucitor, desenat cu mână fermă - tabloul unor scene caracteristice din îndelungata istorie a omului. Versul este perfect, șlefuit ca o piatră prețioasă; iar sunetul său are distincție și o armonie deosebită
José María de Heredia () [Corola-website/Science/300008_a_301337]
-
la scurt timp este lansat și videoclipul piesei produs de Attitude Music. În martie 2015 este înregistrată piesă "Rău sau Bun" ( Lasă-mă să spun), videoclipul fiind produs de Eugen Mihăescu, lansarea oficială a single-ului fiind preconizată în cadrul spectacolului "Legendele Rock-ului" (17 aprilie 2015 Sală Polivalenta București) spectacol unde Krypton va performa alături de Kempes, Celelalte Cuvine, Direcția 5 și Pasărea Colibri, producător Niki Constantinescu ( vechiul manager al trupei Krypton din perioada "Fără Teama", "Lanțurile" și "Am dormit prea mult
Krypton () [Corola-website/Science/313019_a_314348]