15,766 matches
-
cocoșul de tablă și a făcut un ou din care a ieșit un cocoșel jumătate ou și jumătate tablă. Cocoșelul cântă, dansează și înghite cam tot ce găsește prin curte. Auzind povestea, Bobilică cumpără un cocoș de tablă făcut de moș. Din banii primiți moșul pune deoparte doi bănuți pentru a-i ascunde de baba sa, dar se teme că aceasta o să-i găsească pentru că nu-i pe lume o femeie mai isteață decât ea. O zână care trecea întâmplător pe
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
a făcut un ou din care a ieșit un cocoșel jumătate ou și jumătate tablă. Cocoșelul cântă, dansează și înghite cam tot ce găsește prin curte. Auzind povestea, Bobilică cumpără un cocoș de tablă făcut de moș. Din banii primiți moșul pune deoparte doi bănuți pentru a-i ascunde de baba sa, dar se teme că aceasta o să-i găsească pentru că nu-i pe lume o femeie mai isteață decât ea. O zână care trecea întâmplător pe acolo aude și ea
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
-i ascunde de baba sa, dar se teme că aceasta o să-i găsească pentru că nu-i pe lume o femeie mai isteață decât ea. O zână care trecea întâmplător pe acolo aude și ea povestea și pune un rămășag cu moșul pe o punguță cu doi bani de aur că o să găsească punguța în șapte zile oriunde ar ascunde-o moșul. Moșul agață punguța cu cei doi bani de pliscul cocoșului de tablă de pe acoperiș. În acea seară, circarul fioros îi
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
mai isteață decât ea. O zână care trecea întâmplător pe acolo aude și ea povestea și pune un rămășag cu moșul pe o punguță cu doi bani de aur că o să găsească punguța în șapte zile oriunde ar ascunde-o moșul. Moșul agață punguța cu cei doi bani de pliscul cocoșului de tablă de pe acoperiș. În acea seară, circarul fioros îi povestește fiicei sale povestea „Punguța cu doi bani”. Fata iese pe furiș din casă și se întâlnește cu muzicantul, dar
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
isteață decât ea. O zână care trecea întâmplător pe acolo aude și ea povestea și pune un rămășag cu moșul pe o punguță cu doi bani de aur că o să găsească punguța în șapte zile oriunde ar ascunde-o moșul. Moșul agață punguța cu cei doi bani de pliscul cocoșului de tablă de pe acoperiș. În acea seară, circarul fioros îi povestește fiicei sale povestea „Punguța cu doi bani”. Fata iese pe furiș din casă și se întâlnește cu muzicantul, dar circarul
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
Cosânzeana. Zâna îi eliberează pe cei doi prizonieri și-l acuză pe zmeu că a schimbat basmul. Ea le cere banii celor doi tâlhari păguboși, muzicantului și circarului, dar banii nu se aflau la aceștia. La trecerea celor șapte zile, moșul se urcă pe casă, dar nu găsește punguța cu doi bani în pliscul cocoșului de tablă. Zâna vine și-i cere moșului punguța, dar banii nu se aflau nici la el, ci la baba care reușise să-i găsească înainte de
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
doi tâlhari păguboși, muzicantului și circarului, dar banii nu se aflau la aceștia. La trecerea celor șapte zile, moșul se urcă pe casă, dar nu găsește punguța cu doi bani în pliscul cocoșului de tablă. Zâna vine și-i cere moșului punguța, dar banii nu se aflau nici la el, ci la baba care reușise să-i găsească înainte de începerea furtunii. Moșul reușește astfel să câștige rămășagul și să rămână în posesia definitivă a banilor. Filmul se încheie cu sfaturile date
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
pe casă, dar nu găsește punguța cu doi bani în pliscul cocoșului de tablă. Zâna vine și-i cere moșului punguța, dar banii nu se aflau nici la el, ci la baba care reușise să-i găsească înainte de începerea furtunii. Moșul reușește astfel să câștige rămășagul și să rămână în posesia definitivă a banilor. Filmul se încheie cu sfaturile date de zână celorlalte personaje: ea le recomandă celor doi tâlhari păguboși să renunțe la faptele rele, circarului îi spune să fie
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
veselă, plăcută, cu iz de șlagăr [...] Gopo se joacă frumos, îl dotează pe zmeu cu trabuc și brichetă, zâna cea bună se plimbă cu velocipedul [...]”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Moșul face cocoși de tablă, dintre cei care se pun pe casele oamenilor, iar găinii babei tocmai unul dintre aceștia i-a căzut cu tronc. Consecința iubirii lor va fi - logic! - jumătate ou, jumătate tablă, care va naște un cocoș jumătate
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
polono-ucrainean. Într-o scrisoare, Czariecki avea să afirme că, dacă i s-ar pune la dispoziți o forță militară suficient de mare, el i-ar ucide pe majoritatea rutenilor. Mai tâziu, în același an, Czarniecki a primit din partea regelui noi moșii și titlul de intendent (oboźny) al Coroanei. În 1653 a participat la o misiune de pedepsire în ținuturile controlate de cazaci. Unitatea sa a provocat distrugeri importante în regiune, dar a avut parte de pierderi importante În această campanie, Czarniecki
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
și lua în considerație abdicarea, sprijinul puternic al lui Czarniecki l-au făcut pe monarh să-și schimbe deciziile și să continue lupta antisuedeză. Pentru sprijinul său necondiționat, regele l-a răsplătit cu funcția de regimentarz regal și cu noi moșii. Czarniecki a condus un război de gherilă împotriva trupelor lui Carol al X-lea, care s-a dovedit foarte eficient, în ciuda opoziție hatmanilor reîntorși în slujba regelui. Forțele mobile suedeze s-au dovedit extrem de vulnerabile la atacurile gherilelor poloneze ale
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
fac parte balade din toate categoriile: haiducești, vitejești („Ghiță Cătănuță”) și, mai ales, sociale („Uncheșelul”, „La nuntă la Vijulan”, „Bărbatul meu nu este mort”, „Gogin din Buduhala” ș.a.). Două dintre acestea sunt cântări „clasice”, răspândite în Oltenia rurală: „Ce faci moșule-n grădină?” (sau „Uncheșelul” / „Moșnegelul”) și „Ghiță Cătănuță”. Celelalte balade, numite de folcloriști „jurnale orale”, sunt relatări de evenimente senzaționale recente, lipsite de eroism. („Focul de la Costești”, „Bărbatul meu nu este mort”, „Gogin din Buduhala” sau „La nuntă la Vijulan
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
este petrecut spunând povești și cântând în jurul bradului de Crăciun. În unele zone ale țării, copiilor li se spune că "micuța stea" le aduce daruri. După ce darurile sunt despachetate, colindătorii pot merge din casă în casă pentru a primi bunătăți. Moșul care aduce cadouri copiilor este numit diferit în funcție de regiune: "Dzieciątko" - "Nou-născut" (Silezia Superioară), "Aniołek" - "Înger" (Galiția) sau "Gwiazdor" (Wielkopolska, Cuiavia, Pomerania). Polonezii din "Kresy" (ținuturile din Ucraina, Belarusia și Lituania) îl numesc "Dziadek Mróz". Ajunul Crăciunului se încheie cu Pasterka
Crăciunul în Polonia () [Corola-website/Science/327690_a_329019]
-
îl susțin este președintele Sfatului Popular Comunal, nea Vasile (Paul Lavric), un om care are ambiția de a dezvolta localitatea. Ștefan se adaptează treptat cu sarcinile de profesor la școala generală din sat. El reface gospodăria părintească abandonată cu ajutorul lui moș Poldi (Ernest Maftei). Fosta lui iubită îl vizitează la țară și încearcă să-l convingă să se întoarcă la oraș, dar Ștefan refuză, afirmând că vrea să reușească în viață prin puterile lui. Irina pleacă tristă că nu l-a
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
Geoffrey s-a răzvrătit împotriva lui Henric de două ori înainte de moartea sa subită, în 1158. Relațiile dintre Henric și fratele lui cel mai mic, William al X-lea, conte de Poitou, au fost mai cordiale, iar William a primit moșii întinse în Anglia. Arhiepiscopul Thomas Becket a refuzat să-i permită lui William să se căsătorească cu Contesa de Surrey și tânărul a fugit la curtea Matildei, la Rouen. William a murit acolo, în ianuarie 1164. Ea a încercat să
Împărăteasa Matilda () [Corola-website/Science/327289_a_328618]
-
un costum ciudat ce semăna cu o piele de porc... După o sută de ani, Ion Popescu Gopo a realizat filmul... ”". Odată ca niciodată trăiau într-un sat un moșneag (Mircea Bogdan) și o babă (Eugenia Popovici). Amândoi erau bătrâni: moșul avea o sută de ani și baba nouăzeci. Ei erau posomorâți că nu aveau copii, iar într-una din zile baba i-a spus moșneagului ca a doua zi, odată cu răsăritul soarelui, să se ducă încotro o vedea cu ochii
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
vedea cu ochii și prima ființă (om sau orice jivină) pe care o va întâlni în cale să o pună în traistă și o aducă acasă. Acea ființă va fi crescută ca și cum ar fi copilul lor. A doua zi dimineața moșul s-a trezit și a plecat pe drum. El a văzut pe un câmp niște extratereștri ce culegeau flori, iar la apropierea sa aceștia s-au speriat și au plecat cu OZN-ul. Un extraterestru mai mic a rămas în
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
trezit și a plecat pe drum. El a văzut pe un câmp niște extratereștri ce culegeau flori, iar la apropierea sa aceștia s-au speriat și au plecat cu OZN-ul. Un extraterestru mai mic a rămas în urmă, iar moșul l-a luat cu el și l-a adus acasă, confundându-l cu un purcel și crezând că OZN-ul era o scroafă. Îngrijit de moș și babă, micul extraterestru (Marian Stanciu) a crescut într-un an cât alții în
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
au plecat cu OZN-ul. Un extraterestru mai mic a rămas în urmă, iar moșul l-a luat cu el și l-a adus acasă, confundându-l cu un purcel și crezând că OZN-ul era o scroafă. Îngrijit de moș și babă, micul extraterestru (Marian Stanciu) a crescut într-un an cât alții în șapte. Într-una din zile, împăratul (Dan Ionescu) a dat de știre, prin crainicii săi, că oricine ar construi un pod de aur de la casa lui
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
împărăția lui. Iar celui ce va promite că va construi podul și nu va reuși i se va reteza capul. Împăratul a pus să le taie capetele fiilor de crai care nu au izbutit să facă podul. Extraterestrul îi spune moșului să se ducă la palat și să-i spună împăratului că el va face podul. Împăratul îi cere extraterestrului să facă podul până a doua zi, trimițând cu el niște străjeri. În acea noapte, în timp ce toți dormeau, extraterestrul cheamă OZN
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
care ies extratereștri cu torțe aprinse. Torțele sunt unite între ele, iar flacăra rezultată duce la construirea podului și la transformarea bordeiului într-un palat. A doua zi dimineața, văzând minunea săvârșită, împăratul își trimite fata (Diana Lupescu) la palatul moșului și a babei. În fiecare noapte, extraterestrul își dă jos combinezonul și se tranformă într-un prinț frumos. El spune că-i dintr-o altă lume și nu-și scoate echipamentul pentru că cerul Pământului este poluat. La sfatul mamei sale
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
noapte în foc costumul de extraterestru. Trezit de fum, prințul își vede hainele arzând și-i spune prințesei că l-a pierdut și să-l caute la Mănăstirea de Ceară. OZN-ul sosește și îl ia cu el, iar palatul moșului și a babei se transformă din nou în bordei și podul de aur dispare. Fata pornește în căutarea prințului, străbătând munți, păduri și mări. Pe drum i se alătură cioroiul Cicy, care cântă în versuri. Cei doi încep să zboare
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
sale, după cum nu îl interesează decât pentru anumite momente ale filmului său profesionalitatea actorilor”". Nicolae Mateescu considera că această variantă a basmului este demistificatoare, "„ușor ironică, vag spirituală”", în care regizorul Gopo își dă frâu liber fanteziei, "„alăturând arbitrar un moș și o babă ca din tablourile lui Breughel cu extratereștri dansând într-un decor presupus terifiant, doi tineri frumoși ca Romeo și Julieta ai lui Zefirelli, cu o călătorie cosmică pe o scară și cu un simpatic cioroi animat”". Criticul
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
ziuă, s-o apuci încotro ăi vedea cu ochii și ce ți-o ieși înainte întâi, de-a fi om, de-a fi șarpe, de-a fi orice altă jivină, pune-o'n traistă și ad-o acasă!» - îi cere baba, moșului. Dar „fătul” babei și-al moșului nu mai e, la Gopo, un purceluș, ci un pui de extraterestru, care crește într-o zi cât alții într-un an, iar „scroafa” de maică-sa e... nava extraterestră! Curiozitatea unei prințese îl
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
vedea cu ochii și ce ți-o ieși înainte întâi, de-a fi om, de-a fi șarpe, de-a fi orice altă jivină, pune-o'n traistă și ad-o acasă!» - îi cere baba, moșului. Dar „fătul” babei și-al moșului nu mai e, la Gopo, un purceluș, ci un pui de extraterestru, care crește într-o zi cât alții într-un an, iar „scroafa” de maică-sa e... nava extraterestră! Curiozitatea unei prințese îl exilează, însă, într-un stup interplanetar
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]