KorAP: Find »[drukola/base=pedagogic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...616 617 618 ...647 >

16,167 matches

Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272

pentru care educația adulților s-a aflat într-un con de umbră - pe nedrept, am putea spune, dacă ne gândim la dictonul „Omul cât trăiește învață”. În plus, dacă ne raportăm doar la scara temporală și ne gândim câtă literatură pedagogică, eforturi și subdomenii s-au dezvoltat în ansamblul științelor educației pentru a asigura calitativ educarea copilului până la 18 sau 25 de ani și dacă mai luăm în calcul și faptul că un individ trăiește în medie mai mult de 70

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
către cercetarea empirică, în scopul de a antrena adulții în viața politică, economică și culturală, de a stabili necesitățile actuale sau viitoare, dar și organizațiile existente, adecvate satisfacerii acestor necesități, precum și în scopul propunerii unor modele de organizare și acțiune pedagogică. Punctul de vedere al lui H. Siebert despre această știință pare just, dar parțial, deoarece nu acoperă întreaga arie și misiune a educației adulților, iar legitimarea unui domeniu științific de acțiune educațională depinde de mai mulți factori (vezi subcapitolul 1

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
adulților, care continuă să fie subfinanțată în majoritatea țărilor lumii, procentul destul de mare de adulți analfabeți funcțional, chiar și în țările dezvoltate, rigiditatea instituțiilor educaționale față de nevoile adulților (atât a universităților și colegiilor, cât și a celor care practică abordări pedagogice adecvate copiilor, nu adulților) sunt realități discordante cu ideea societății care învață. În plus, deși toate discursurile și documentele de politică educațională punctează necesitatea de a învăța continuu, rata încă foarte scăzută de adulți care participă la educație (situația fiind

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
a nu fi o victimă pasivă). „Abilitarea presupune ca oamenii să-și dezvolte capacitățile de a acționa cu succes în sistemul social și structurile de putere existente, în timp ce emanciparea presupune analizarea critică, rezistența și provocarea structurilor de putere.” În plan pedagogic, este vorba despre a conduce indivizii, nu grupurile de-a lungul unui proces de raționare critică, pentru a conștientiza structurile non-emancipatoare în care sunt prinși, fie că este vorba despre instituții sau chiar despre „colonizarea cotidianului” prin mass-media. Tot în

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Lifelong Learning, vol. I, Kluwer Academic Publishing, Boston. Bron, A.; Schemmann, M. (ed.) (2002), Social Science Theories in Adult Education Research, Bochum Studies in International Adult Education LIT Verlag, Munster. Dave, R.H. (coord.) (1991), Fundamentele educației permanente, Editura Didactică și Pedagogică, București. Delors, J. (coord.) (2000), Comoara lăuntrică. Raportul UNESCO al Comisiei Internaționale pentru educație în secolul XXI, Editura Polirom, Iași. English, L.M. (ed.) (2005), International Encyclopedia of Adult Education, Palgrave MacMillan, New York. Faure, E. (coord.) (1974), A învăța să fii

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Poporului Român (Liga Învățământului), sub auspiciile căreia, începând cu anul 1867, s-au înființat un număr tot mai mare de școli pentru adulți, în vederea alfabetizării, dar și a conturării unei culturi generale minime, școli profesionale de comerț, de meserii, școli pedagogice pentru învățători. Prima școală pentru adulți a fost înființată în 1860, datorită lui Mihail Kogălniceanu și V.A. Urechia. Legea învățământului primar și primar normal, elaborată în 1896 de Petru Poni, reglementează, pentru prima dată în istoria învățământului nostru, activitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
pentru a-l menține în starea înapoiată a mediului”, ci pentru a-l ridica pe sătean „la înălțimea epocii lui”. Elaborând o pedagogie a satului care „nu e nici numai o pedagogie a adulților”, Stoian a pledat pentru cunoașterea aspectului pedagogic al mediului sătesc, deoarece o școală pentru educarea poporului trebuie să fie profund legată de situația culturală specifică a satului românesc într-un anumit moment (*** 1968, pp. 35-42). Abordând această problemă în viziune iluministă, dar cu o ușoară tentă poporanistă

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
de situația culturală specifică a satului românesc într-un anumit moment (*** 1968, pp. 35-42). Abordând această problemă în viziune iluministă, dar cu o ușoară tentă poporanistă, profesorul Stanciu Stoian este de părere că programa școlară a cursurilor țărănești trebuie adaptată pedagogic mediului sătesc, deoarece caracteristica mediului sătesc tipic trebuie să stabilească permanent relația dintre pregătirea teoretică și cea practică, dar, mai ales, să reflecte specificul acesteia din urmă. Continuând ideea școlilor superioare țărănești, Stanciu Stoian admite două feluri de școli de

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
caracter mai tehnic, cu un număr limitat de locuri, în care elevii să fie selectați după aptitudini pentru îndeletniciri speciale; 2. școli superioare țărănești, obligatorii și cu caracter mai general, dar adaptate zonei și regiunii în care există școala. Demersurile pedagogice ale lui Stanciu Stoian găsesc ecou și la Ștefan Bârsănescu, profesor la Universitatea ieșeană, care elaborează Pedagogia agricolă, pe care o prezintă și la cursurile de vară ale organizațiilor învățătorești, pornind de la ideea că trebuie formați formatorii pentru adulți, educația

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
până în 1989) în domeniul educației adulților au dus atât la diversificarea rețelei instituționale (apărând mai multe universități populare și muncitorești), cât și la îmbunătățirea suportului științific al demersurilor realizate, prin valorificarea rezultatelor studiilor efectuate de cercetătorii de la Institutul de Științe Pedagogice și Psihologice, printr-o mai largă cooperare internațională apărută odată cu înființarea ONU, UNESCO etc. după război. Educația și cultura de masă promovate în timpul comunismului poartă însă amprenta ideologiei de partid, deși demersurile culturale au fost ample. Se încerca o egalizare

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
educației pentru adulți, vizează instituțiile de cercetare. Ele au un rol important în vederea stabilirii scopului, metodelor și a demersurilor adecvate de acțiune. Exemple de acest tip de instituții sunt: • Institutul Român de Educație a Adulților din Timișoara (IREA) realizează cercetări pedagogice exclusiv în domeniul educației adulților și oferă suport științific și metodologic pentru toate instituțiile de profil din România. • Institutul de Științe ale Educației din București este o instituție națională de cercetare-dezvoltare în domeniul educației. În domeniul educației adulților a realizat

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Mirton, IREA, Timișoara. Dabu, R.; Lucheș, D.; Nadolu, B. (coord.) (2002), Repere ale educației adulților în România - raport de cercetare, Institutul Social Român Banat-Crișana, Timișoara. Darie, A.; Stanciu, F. (1997), Educația adulților din mediul rural. Experiențe interbelice, Editura Didactică și Pedagogică, București. Federighi, P.; Sava, S. (coord.) (2001), Glosar de termeni-cheie în educația adulților din Europa, Editura Mirton, Timișoara. Felea, G. (2000), Breviar legislativ pentru uzul furnizorilor de formare din domeniul educației permanente, Editura Casa Școlii, București. Meisel, K.; Rohlmann, R.

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
coord.), Conferința internațională „Legislație și context în educația adulților”, Institutul European, Iași, 2006. Schifirneț, C. (1997), Educația adulților în schimbare, ANUP, Editura Fiat Lux, București. Stanciu, I.Gh. (1977), O istorie a pedagogiei universale și românești până la 1900, Editura Didactică și Pedagogică, București. Șoitu, L. (coord.) (2003), Instituții de educație a adulților: atribuții și competențe, Editura Spiru Haret, Iași. *** (1968), „Educația adulților - Cercetare științifică și acțiune culturală”, referate și comunicări prezentate la simpozionul „Cercetarea științifică și acțiunea cultural-educativă pentru adulți”, București. *** (2001

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
la andragogietc " 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogie" Prelungirea duratei învățării dincolo de vârsta copilăriei și a adolescenței pune în discuție problema specificului educației și a învățării la vârsta adultă și, în acest context, trecerea de la modelul pedagogic de instruire/învățare la cel andragogic. Modelul andragogic al educației se caracterizează printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate la cerințele, nevoile și interesele cursanților, instruirea/formarea realizându-se într-un cadru mai puțin formalizat, prin metode și tehnici adecvate

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
și Caffarella, 1991), „o filosofie” (Pratt, 1993) sau „o teorie comprehensivă a educației și formării adulților” (Knowles, reputat specialist în educația adulților), andragogia este „arta și știința de a-i ajuta pe adulți să învețe” (Knowles, 1984); deosebirea dintre modelul pedagogic (specific instruirii și învățării la copii) și modelul andragogic (specific instruirii și învățării la vârsta adultă) poate fi evidențiată în funcție de șase parametri (vezi figura 3.1). 1. Nevoia celui ce învață de a ști, de a cunoaște Spre deosebire de copii și

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
7. Strategii de motivare a cursanților adulți" Chiar dacă, spre deosebire de copii, adulții sunt motivați predominant intrinsec să învețe, asta nu înseamnă că, în cazul lor, nu trebuie utilizate strategii de motivare. Adulții nu învață fără nici o influență motivantă. Prin stilul lor pedagogic, prin modul de realizare a activității lor de instruire-învățare cu elevii adulți, profesorii îi pot motiva pe aceștia să învețe. Strategiile de instruire-învățare utilizate de formatorii ce lucrează cu elevii adulți trebuie să fie construite pe cinci „piloni” esențiali (Wlodkowski

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Creativity: Three Is Better Than One”, Educational Psychologist, nr. 21 (3), pp. 175-190. Sternberg, R.J. (1990), „Thinking Styles: Keys to Understanding Student Performance”, Phi Delta Kappan, nr. 31, pp. 92-106. Șchiopu, U.; Verza, E. (1997), Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București. Tennant, M. (1988), Psychology and Adult Learning, Routledge, Londra. Tourrete, C.; Guidetti, M. (2002), Introduction à la psychologie du développement, A. Colin, Paris. Turliuc, M.N. (2004), Psihologia cuplului și a familiei, Editura Performantica, Iași. Verza, E.; Verza, F.E. (2000

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
dobândit); 3. oferirea unui feedback și un control adecvat - toate pentru a facilita gândirea critică, respectiv o învățare semnificativă. Rolurile didactice cu aceste conotații sunt proprii educatorului pentru adulți privit ca facilitator al învățării. Facilitarea descrie un set de demersuri pedagogice care urmăresc să asiste și să ghideze învățarea, încurajând o mai mare implicare a cursantului și asumarea inițiativei și responsabilității sale. Cadrul didactic facilitator are o abordare mai flexibilă, centrată pe cursant și pe experiențele lui, căutând să îi stimuleze

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
numărul mare de variabile implicate în procesul de predare-învățare, nu se pot formula reguli precise după care să se poată construi strategiile didactice. Mai degrabă se mizează pe creativitatea profesorului, pe capacitatea sa de analiză și sinteză, pe stilul său pedagogic, dominante fiind ecuația personală, dar și experiența didactică. Totuși, am dori să punctăm câteva „indicații metodice” pe care profesorii să le ia în considerare pentru facilitarea unei învățări naturale a cursanților adulți, datorită specificității învățării lor, indiferent ce strategii didactice

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
comportamentului didactic: strategiile didactice constituie o funcție a combinării metodelor folosite, a mijloacelor și materialelor didactice utilizate, respectiv a manierei de organizare. În conceperea situației de învățare trebuie să ținem cont de aceste variabile a căror combinare depinde de competența pedagogică a profesorului, de priceperea cu care le adaptează la resursele de timp de care dispune, dar mai ales la resursele umane cu care lucrează, astfel încât conținutul vehiculat să fie asimilat ușor, să fie prezentat atractiv și accesibil. Interacțiunea tuturor acestor

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
specifice cursurilor; - deși existau reticențe relativ la implementarea VLE-urilor în procesul educațional, totuși s-a constatat că ele sunt fundamental similare cu alte medii de învățare, pentru că principalele componente ale altor medii de învățare se pot regăsi și aici: funcțiuni pedagogice (activități de învățare, materiale de învățare, tutorat, situații de predare și evaluare), TIC adaptate modelelor pedagogice, organizarea socială a educației (timp, loc și comunitate); - folosirea VLE-urilor ar putea îmbunătăți calitatea procesului educațional, ar putea contribui la diversificarea metodelor de

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
că ele sunt fundamental similare cu alte medii de învățare, pentru că principalele componente ale altor medii de învățare se pot regăsi și aici: funcțiuni pedagogice (activități de învățare, materiale de învățare, tutorat, situații de predare și evaluare), TIC adaptate modelelor pedagogice, organizarea socială a educației (timp, loc și comunitate); - folosirea VLE-urilor ar putea îmbunătăți calitatea procesului educațional, ar putea contribui la diversificarea metodelor de predare și învățare etc. Prin faptul că utilizarea VLE-urilor ar facilita obținerea unor feedbackuri pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
start de la www.moodle.com Moodle prezintă trăsăturile caracteristice necesare unei platforme e-learning, dintre care menționăm: forumuri de discuții, resurse on-line, bloguri, wikiuri, chaturi etc. Faptul că părintele acestui program are studii și în domeniul educației este concretizat prin abordările pedagogice construcționiste care se pot evidenția în cele cele ce urmează: - constructivism - informația recent prezentată este testată și comparată cu celelalte informații asimilate anterior, iar dacă e viabilă, conduce la noi cunoștințe care să fie asimilate; - construcționism - informația recent prezentată, chiar dacă

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
adoptate în primul rând de tânăra și foarte tânăra generație (deci potențiali cursanți), că, astfel, va crește motivația lor de a învăța dacă sunt introduse înprocesul de educație 1, dar totuși trebuie avută în vedere încadrarea lor adecvată în contexte pedagogice. Astfel, este necesară o analiză pedagogică în prealabil, apoi introducerea acestora în cadrul tehnologiilor e-learning și m-learning. Există specialiști în domeniu 2 care au furnizat criterii de evaluare a acestor dispozitive, concentrându-se pe trei mari aspecte: pedagogice, tehnologice și instituționale

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
și foarte tânăra generație (deci potențiali cursanți), că, astfel, va crește motivația lor de a învăța dacă sunt introduse înprocesul de educație 1, dar totuși trebuie avută în vedere încadrarea lor adecvată în contexte pedagogice. Astfel, este necesară o analiză pedagogică în prealabil, apoi introducerea acestora în cadrul tehnologiilor e-learning și m-learning. Există specialiști în domeniu 2 care au furnizat criterii de evaluare a acestor dispozitive, concentrându-se pe trei mari aspecte: pedagogice, tehnologice și instituționale. Toate trei trebuie să se afle

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]