15,662 matches
-
Percepțiile de sine sunt determinate de interacțiunea cu mediul. Procesele de formare a atitudinii, schimbarea atitudinii și auto-atribuirii, contribuie la dezvoltarea unui set de percepții de sine. Când feedback-ul este clar, cuprinzător și consistent, se formează un set de percepții puternice. Feedbackul ambiguu, lacunar și inconsistent duce la percepții se sine slabe. Există două forme primare de informații care pot fi primite despre sine din partea mediului (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.1 Feedbackul la sarcină El vine direct
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Procesele de formare a atitudinii, schimbarea atitudinii și auto-atribuirii, contribuie la dezvoltarea unui set de percepții de sine. Când feedback-ul este clar, cuprinzător și consistent, se formează un set de percepții puternice. Feedbackul ambiguu, lacunar și inconsistent duce la percepții se sine slabe. Există două forme primare de informații care pot fi primite despre sine din partea mediului (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.1 Feedbackul la sarcină El vine direct din observația ce rezultă în urma eforturilor la diferite sarcini
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
este continuă de-a lungul timpului, grupul de referință devenind baza pentru această identificare, iar succesul sau eșecul grupului de referință ca întreg devine o sursă de feedback pentru individ. Din punct de vedere al identității sociale, identificarea socială este percepția că individul aparține grupului de referință. Când un individ se identifică cu grupul social de referință, percepe că destinul grupului este și al său. Cu cât mai mult se identifică un individ cu o identitate socială, cu atât va investi
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
externă atunci când individul este orientat spre ceilalți în mod preliminar. În acest caz, sinele ideal este derivat prin adoptarea rolului așteptat de către grupul de referință. Individul încearcă să împlinească așteptările celorlalți, comportându-se astfel încât să obțină feedback social care conține percepții de sine valide. Când se obține un feedback pozitiv la sarcină, individul consideră necesar să comunice aceste rezultate membrilor din grupul de referință. Acest comportament are ca scop, în primă fază, obținerea acceptării, iar după: câștigarea statutului. Aceste nevoi, pentru
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
primul rând, direcționat spre interior. Această formă de motivație ia forma standardelor interne ale individului care devin o bază pentru sinele ideal. Individul are tendința de a utiliza standarde fixe și nu ordinale, pentru măsurarea sinelui, pe măsură ce încearcă să întărească percepția competențelor proprii și pentru obținerea unui nivel mai ridicat de competențe. Această nevoie de a obține un nivel de competențe mai ridicat este similară cu nevoia ridicată de a obține realizări. Forța motivatoare a indivizilor direcționați din interior, care sunt
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
va fi sau nu motivat de către conceptul de sine și dacă sursa motivației va fi internă sau externă, depinde de mai multe lucruri. După cum s-a discutat mai sus, un individ poate deține un concept de sine scăzut sau ridicat, percepții a sinelui puternice sau slabe, standard de evaluare fix sau ordinal. Aceste caracteristici duc la tipuri de concepte de sine individuale și anumite tipuri de comportament. Pentru a demonstra maniera în care modelul propus al conceptului de sine ne poate
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
un rezultat dorit), instrumentalitate (probabilitatea ca acest rezultat să ducă la o recompensă dorită) și valență (valoarea recompensei). În cadrul conceptului de sine, indivizii susțin cognitiv preferința pentru anumite acțiuni care vor duce la acele sarcini și feedbackuri sociale care conțin percepțiile lor despre sine. Aceste valențe ale feedbackului sunt bazate pe valoarea sau valorile asociate cu identitatea unui rol specific și sunt determinate de grupul de referință. Cu alte cuvinte, comportamentul individual este un proces de alegere care vrea să obțină
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
cum ar fi așteptarea unui bonus. Atribuiriile interne sunt făcute atunci când observatorul consideră că un comportament este rezultatul unei dispoziții a actorului cum ar fi o trăsătură de personalitate sau o valoare internă. Din moment ce conceptul de sine este compus din percepții ale trăsăturilor, competențelor și valorilor sinelui, modul în care individul și ceilalți susțin aceste atribute este important în menținerea acestor percepții despre sine. În acest proces, individul încearcă să dețină alte atribute, trăsături, competențe și valori pentru sine. Trăsăturile, competențele
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
actorului cum ar fi o trăsătură de personalitate sau o valoare internă. Din moment ce conceptul de sine este compus din percepții ale trăsăturilor, competențelor și valorilor sinelui, modul în care individul și ceilalți susțin aceste atribute este important în menținerea acestor percepții despre sine. În acest proces, individul încearcă să dețină alte atribute, trăsături, competențe și valori pentru sine. Trăsăturile, competențele și valorile pe care individul dorește să și le atribuie sunt cele care sunt valorizate de către grupul de referință la care
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
interiorizarea atributelor, indivizii trebuie să fie constanți în timp și situații. De exemplu, cu privire la competențe, indivizii trebuie să stabilească control asupra rezultatelor sarcinii, proiectului pentru a genera acel tip de feedback social sau la sarcină care este în concordanță cu percepțiile de sine. Pentru a i se atribui succes pentru competențele sale, indivizii direcționați spre ceilalți caută să dețină control, astfel încât ceilalți să-i atribuie rezultatele la sarcină, proiect. Pe de altă parte, indivizii direcționați spre interior caută să dețină controlul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
disonanțe. Considerată neplăcută, prezența disonanței motivează individul să schimbe una sau mai multe elemente cognitive, în încercarea de a elimina starea de neplăcere. În ceea ce privește conceptul de sine, disonanța are loc atunci când un feedback la sarcină sau social este diferit de percepția de sine. Când disonanța are loc, indivizii încearcă să o soluționeze prin una din strategiile de adaptare, care sunt în primul rând mecanisme utilizate pentru soluționarea disonanței. Strategiile pot fi cognitive sau pot lua forma unor prescripții necognitive, pe care
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
nerecompensate (Thorndike, 1911 apud Scholl, Beauvais și Leonard, 2002). Reîntăririile sunt stimuli care sunt prezentați individului după angajarea într-un anumit comportament și crește probabilitatea ca acel comportament să se repete pe viitor. Feedbackul la sarcină și social care confirmă percepțiile de sine acționează ca întăritori de bază. Puterea percepției de sine este în funcție de cantitatea relativă de reîntărire anterioară. Percepții ce sunt reîntărite în mod constant devin puternice și duc la un concept de sine puternic. Atunci când feedbackul este lacunar sau
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Reîntăririile sunt stimuli care sunt prezentați individului după angajarea într-un anumit comportament și crește probabilitatea ca acel comportament să se repete pe viitor. Feedbackul la sarcină și social care confirmă percepțiile de sine acționează ca întăritori de bază. Puterea percepției de sine este în funcție de cantitatea relativă de reîntărire anterioară. Percepții ce sunt reîntărite în mod constant devin puternice și duc la un concept de sine puternic. Atunci când feedbackul este lacunar sau inconsistent, rezultatul este un concept de sine relativ slab
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
un anumit comportament și crește probabilitatea ca acel comportament să se repete pe viitor. Feedbackul la sarcină și social care confirmă percepțiile de sine acționează ca întăritori de bază. Puterea percepției de sine este în funcție de cantitatea relativă de reîntărire anterioară. Percepții ce sunt reîntărite în mod constant devin puternice și duc la un concept de sine puternic. Atunci când feedbackul este lacunar sau inconsistent, rezultatul este un concept de sine relativ slab. Cu alte cuvinte, chiar dacă conceptul de sine este perceput ca
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sine puternic. Atunci când feedbackul este lacunar sau inconsistent, rezultatul este un concept de sine relativ slab. Cu alte cuvinte, chiar dacă conceptul de sine este perceput ca deținând anumite trăsături, competențe sau valori, consistența feedbackului este cea care determină puterea acelor percepții. Cu cât conceptul de sine este mai slab, cu atât mai mare este nevoia de feedback la sarcină sau social, și o dată cu el este mai puternică și motivația bazată pe conceptul de sine (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 4 BANII 4
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
1992 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Perspectiva cognitivă asupra oamenilor ca persoane care iau decizii în mod rațional. care urmăresc maximizarea bunăstării individuale, nu reușește să explice dominația efectelor produse de norme și valori atunci când vine vorba de bani. Percepția oamenilor asupra rolului banilor este reflectată în credințe, sarcini, comportamente, etici de muncă și statut social. Evaluând tipare ale comportamentului din trecut și prezent se pot identifica tendințele viitoare în atitudinea față de bani. Care sunt motivele pentru care oamenii vor
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pentru suport financiar, fiind probabil educate să creadă că nu se pot descurca cu bani. Această cercetarea a mai reliefat că bărbații sunt mai obsedați de bani (Furnham 1998 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Sistemul propriu de valori determină percepția asupra modului în care ceilalți relaționează cu banii. Unii îi pot desconsidera pe cei care sunt mai grijulii cu banii, categorizându-i ca fiind zgârciți, în timp ce alții i-ar putea aprecia pentru că sunt chibzuiți și înțelepți (Doyle 1992 apud Sabri, Hayhoe
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
stimă., identitate de gen și bunăstare (Goldberg 1995 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii pot fi orice, au fost percepuți ca un instrument, ca putere, ca libertate și este ceea ce faci tu din ei să fie. În secolul XXI, percepția oamenilor despre bani joacă un rol important în viața de zi cu zi. Gândurile și comportamentele influențează decizia de a economisii sau de a cheltui bani. Economisirea nu este o prioritate în rândul tinerilor în ziua de azi, deoarece ei
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Singaporezi care s-au confruntat cu criza, au simțit că relizarea optimă a muncii nu le-a oferit satisfacții. Tailandezii au simțit că dacă lucrau din greu nu le era garantată o viață mai bună. Aceste rezultate indică faptul că percepția motivațională a muncii asidue este semnificativ redusă după criză deoarece nu au fost disponibile recompensele extrinseci. De aceea indivizii adoptă o atitudine sceptică față de munca asiduă, atât timp cât consideră că aceasta nu le aduce nici un beneficiu (Hoon și Lim, 2001). O
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
își centrează drama exclusiv pe conflictul dintre Eteocle și Polinice. Unitatea de acțiune, lucru arătat de Aristotel, este o exigență proprie teatrului, cu care genul narativ, ce poate înmulți în voie episoadele, nu este niciodată confruntat. Ea este legată de percepția globală a spectatorului (foarte diferită de cea a cititorului, lineară și temporală), pe care d'Aubignac o compară în mod judicios cu cea a estetului care contemplă un tablou. Această analogie fecundă, care se bazează pe o analiză a receptării
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
găsit că teatrul poate să existe fără machiaj, fără costum autonom și fără scenografie, fără un loc separat pentru spectacol (scena), fără efecte de lumină sau de sunete etc. El nu poate exista fără relația actor/spectator, fără comuniunea de percepție directă, "vie"". Este un vechi adevăr teoretic, bineînțeles, dar când este aplicat în mod riguros, subminează majoritatea ideilor noastre obișnuite despre teatru. El recuză noțiunea de teatru ca sinteză a unor discipline creatoare disparate literatură, sculptură, pictură, arhitectură, jocuri de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
există semnale favorabile la aceste nivele de analiză, eficiența ințegrării riscă să rămână permanent sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijin economic și logistic, factorii de decizie etc.; atitudinea și percepția opiniei publice cu privire la problematica educației În școlile de masă a copiilor cu diferite tipuri de deficiențe - unii oameni acceptă la nivel de principiu acest proces, dar În situația când proprii copii trebuie să facă parte dintr-o clasă În care
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
avea copii / 69 5.2. Vârsta potrivită prima relație sexuală, prima căsătorie, nașterea copiilor / 75 5.3. Planificarea familială o decizie în cuplu? / 82 5.4. Motive care îi determină pe oameni să aducă pe lume copii /86 5.5. Percepția noilor tehnologii reproductive / 88 Bibliografie / 96 Capitolul 6. MIJLOACE DE CONTRACEPȚIE / 97 6.1. Cunoașterea mijloacelor de contracepție / 97 6.2. Utilizarea trecută și curentă a contraceptivelor experiență și satisfacție / 106 6.3. Motivele neutilizării mijloacelor contraceptive / 110 6.4
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
persoanelor intervievate sunt percepute diferit. Majoritatea persoanelor (36,83%) apreciază veniturile ca suficiente doar pentru strictul necesar. Un procent de 30,40% consideră că veniturile le asigură un trai decent. 14,59% dintre subiecți se consideră săraci. Putem spune că percepția veniturilor este relativ reală, chiar ușor optimistă dacă e să luăm în considerare că doar 14,59% declară că nu le ajung pentru strictul necesar și că 30,4% apreciază că le ajung pentru un trai decent, fără cumpărarea unor
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
strictul necesar și că 30,4% apreciază că le ajung pentru un trai decent, fără cumpărarea unor lucruri mai scumpe (Figura 10). Poate fi o reacție de prestigiu sau un nivel de aspirații de tip ,,a avea" scăzut. Figura 10. Percepția veniturilor Testul Pearson χ2 indică diferențe semnificative de percepție a veniturilor, la un prag de semnificație de sub 0,01, între orașe (Pearson χ2 = 128,351, df = 28, p value < 0,001). Așa cum se poate observa din Tabelul 13 de contingență
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]