16,853 matches
-
A absolvit școala medie din Telenești (1952) și Universitatea de Stat de la Chișinău (1957) și școala superioară de partid de la Moscova (1971). Stagiar la "Komsomolskaia pravda". Membru PCUS din 1965. Timp de 5 decenii colaborează în presa periodică, a fost redactor-șef al ziarului "Moldova socialista- Moldova Suverană" (din 1952, iar din 1988 redactor -șef). Șef al sectorului de presă al CC al PCM între anii 1971-1988. Redactor - șef al revistei "Tribuna" a CC al PCM (1984-1988). E autorul a 50
Tudor Gheorghe Țopa () [Corola-website/Science/311283_a_312612]
-
1957) și școala superioară de partid de la Moscova (1971). Stagiar la "Komsomolskaia pravda". Membru PCUS din 1965. Timp de 5 decenii colaborează în presa periodică, a fost redactor-șef al ziarului "Moldova socialista- Moldova Suverană" (din 1952, iar din 1988 redactor -șef). Șef al sectorului de presă al CC al PCM între anii 1971-1988. Redactor - șef al revistei "Tribuna" a CC al PCM (1984-1988). E autorul a 50 de volume. A fost ales de două ori președinte al Uniinii jurnaliștilor din
Tudor Gheorghe Țopa () [Corola-website/Science/311283_a_312612]
-
PCUS din 1965. Timp de 5 decenii colaborează în presa periodică, a fost redactor-șef al ziarului "Moldova socialista- Moldova Suverană" (din 1952, iar din 1988 redactor -șef). Șef al sectorului de presă al CC al PCM între anii 1971-1988. Redactor - șef al revistei "Tribuna" a CC al PCM (1984-1988). E autorul a 50 de volume. A fost ales de două ori președinte al Uniinii jurnaliștilor din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A fost deputat în primul Parlament al
Tudor Gheorghe Țopa () [Corola-website/Science/311283_a_312612]
-
acestea, cântecele din Codex Regius sunt cunoscute și sub numele de "Edda Sæmundar", "Edda lui Sæmundr", în opoziție cu "Edda Snorra", "Edda lui Snorri". Pornind de la presupunerea că Sæmundr, care a trăit cu un secol înaintea lui Snorri, ar fi redactorul culegerii de cântece din "Codex Regius" și ținând cont de caracterul arhaic al majorității cântecelor păstrate în acest manuscris, s-a crezut că această culegere i-ar fi servit lui Snorri ca sursă de informare atunci când a scris "Edda". Ca
Edda () [Corola-website/Science/311814_a_313143]
-
Neamț (cu exceptia perioadelor în care a urmat studiile universitare la Iași, și-a satisfăcut stagiul militar la Bacău și a lucrat în presă la Galați). Posedă atestatul de ziarist profesionist (UZP) și este expert al MCC în bibliofilie. A fost redactor și redactor șef-adjunct la revista "Alma Mater / Dialog" (1969-1972), redactor cultural la ziarele "Viață Nouă" (Galați, 1972) și "Ceahlăul" (Piatra-Neamț, 1973-1974). Din 1976 este muzeograf în cadrul Complexului Muzeal Județean Neamț (la Oficiului Jud. pentru Patrimoniul Cultural Național și la Muzeul Memorial
Emil Nicolae () [Corola-website/Science/311929_a_313258]
-
perioadelor în care a urmat studiile universitare la Iași, și-a satisfăcut stagiul militar la Bacău și a lucrat în presă la Galați). Posedă atestatul de ziarist profesionist (UZP) și este expert al MCC în bibliofilie. A fost redactor și redactor șef-adjunct la revista "Alma Mater / Dialog" (1969-1972), redactor cultural la ziarele "Viață Nouă" (Galați, 1972) și "Ceahlăul" (Piatra-Neamț, 1973-1974). Din 1976 este muzeograf în cadrul Complexului Muzeal Județean Neamț (la Oficiului Jud. pentru Patrimoniul Cultural Național și la Muzeul Memorial "Calistrat Hogaș
Emil Nicolae () [Corola-website/Science/311929_a_313258]
-
la Iași, și-a satisfăcut stagiul militar la Bacău și a lucrat în presă la Galați). Posedă atestatul de ziarist profesionist (UZP) și este expert al MCC în bibliofilie. A fost redactor și redactor șef-adjunct la revista "Alma Mater / Dialog" (1969-1972), redactor cultural la ziarele "Viață Nouă" (Galați, 1972) și "Ceahlăul" (Piatra-Neamț, 1973-1974). Din 1976 este muzeograf în cadrul Complexului Muzeal Județean Neamț (la Oficiului Jud. pentru Patrimoniul Cultural Național și la Muzeul Memorial "Calistrat Hogaș"). După revoluție a fost co-fondator, co-editor și
Emil Nicolae () [Corola-website/Science/311929_a_313258]
-
revoluție a fost co-fondator, co-editor și secretar de redacție al săptămânalului independent, de informație și atitudine "Acțiunea" din Piatra-Neamț (1990-2001), iar din 2000 până în 2005 a fost secretar general de redacție al revistei de literatură & arte "Antiteze". Din 2010 este redactor-șef al revistei de literatură & arte & atitudini "Conta"(Piatra-Neamt). De asemenea, din 2001 până în 2013 a realizat, săptămânal, două emisiuni de cultură la postul "1TV Neamț" și, în perioada 2005-2014, a fost redactorul paginii culturale a ziarului "Realitatea Media" din
Emil Nicolae () [Corola-website/Science/311929_a_313258]
-
de literatură & arte "Antiteze". Din 2010 este redactor-șef al revistei de literatură & arte & atitudini "Conta"(Piatra-Neamt). De asemenea, din 2001 până în 2013 a realizat, săptămânal, două emisiuni de cultură la postul "1TV Neamț" și, în perioada 2005-2014, a fost redactorul paginii culturale a ziarului "Realitatea Media" din Piatra-Neamț. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor în 1990 și membru al UZP. Este prezent în antologii de poezie și eseuri publicate în Germania, SUA, Elveția, Israel, Franța și Italia. Colaborează cu versuri
Emil Nicolae () [Corola-website/Science/311929_a_313258]
-
Dr. Ioachim Băcăuanul (n.: 29.03.1954 - com. Stănița, jud. Neamț). S: 1980 - Licențiat în Teologie - București; 1991-1994 studii teologice și Doctorat în Teologie (1994) la Institutul Saint Serge din Paris, Franța; 1985-1990 arhidiacon la Catedrala Mitropolitană din Iași și redactor la revista "Mitropolia Moldovei și Bucovinei"; 1991-2000 fondează și slujește la mănăstirea ortodoxă română de maici "Buna Vestire" de la Rosiers, Franța; HA: 01.05.2000 ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului. Episcopia Romanului este formata din 5 protopopiate.
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
redacția Culturală, editorialist la revista " Viața studențească ". A fost printre primii jurnaliști și scriitori care au vorbit la Radio-ul național, în Decembrie 1989. După 1990 este prezent în revistele literare cu poezii, eseuri, cronici literare, comentariu politic. A fost redactor al revistei Tomis, din Constanța (oraș în care a locuit câțiva ani). În 1990-1991 a colaborat la ziarul România liberă. În 1992 a fost invitat de Ion Stratan, Mariana Marin și Hanibal Stănciulescu să facă parte din redacția revistei "Contrapunct
Ioan Vieru (poet) () [Corola-website/Science/311458_a_312787]
-
iar anul 2006 o găsește la Festivalul României de pe Broadway alături de Maria Ciobanu, George Rotaru, Brândușa Covalciuc, Any Stanciu, Nico și Akcent. Deși licențiată în pedagogie muzicală, din 1998 se apropie tot mai mult de cariera jurnalistică fiind mai întâi redactor muzical, apoi realizator, prezentator, producător și director de programe. A lucrat în presa scrisă, a coordonat realizarea unei enciclopedii culturale românești și a realizat filme documentare cu care a câștigat premii la festivaluri internaționale. Discografie: Între 1980 - 1990 editează 3
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
famile de învățători. A fost membru ULCT (1969-1983). A absolvit Universitatea Tehnică a Moldovei. Învățător de cultură fizică (1972-1973) în satul Buda, Călărași, referent la Societatea „Știința” din Chișinău, profesor de tehnologie specială la ȘTP10 din Chișinău (1980-1983), corector și redactor tehnic, (1985- 1986), redactor-șef și director artistic la Studioul Animafilm (1986 - 1991), director al centrului Muzeografic M. Cogâlniceanu (1991- 1995), director al editurii „Universitas” (1991 - 1993), Director al editurii enciclopedice G. Asachi (1993 - 1995), director al editurii „Museum” (din
Iurie Colesnic () [Corola-website/Science/312823_a_314152]
-
fost membru ULCT (1969-1983). A absolvit Universitatea Tehnică a Moldovei. Învățător de cultură fizică (1972-1973) în satul Buda, Călărași, referent la Societatea „Știința” din Chișinău, profesor de tehnologie specială la ȘTP10 din Chișinău (1980-1983), corector și redactor tehnic, (1985- 1986), redactor-șef și director artistic la Studioul Animafilm (1986 - 1991), director al centrului Muzeografic M. Cogâlniceanu (1991- 1995), director al editurii „Universitas” (1991 - 1993), Director al editurii enciclopedice G. Asachi (1993 - 1995), director al editurii „Museum” (din 1995), director al casei
Iurie Colesnic () [Corola-website/Science/312823_a_314152]
-
împreună cu câțiva prieteni), "Săgetătorul", suplimentul literar săptămânal al cotidianului „"Argeșul"” (ianuarie 1997), revista "Cafeneaua literară" (ianuarie 2003), editată de Centrul Cultural Pitești, pe care o conduce. A fost directorul Societății literare, suplimentul cotidianului „Societatea argeșeană” (2004-2006). Din 1999 lucrează, ca redactor presă, la Centrul Cultural Pitești. Între anii 1965-1985 a participat, sporadic, la ședințele Cenaclului literar "Liviu Rebreanu" al Casei de Cultură Pitești, iar în perioada 1965-1972 la ședințele Cenaclului literar "Albaștri" al Casei de Cultură a Studenților din Pitești. În
Virgil Diaconu () [Corola-website/Science/312933_a_314262]
-
care 100 sunt în străinătate) Cifra de afaceri în 2004: 94 milioane de Euro A fost fondată la Goslar pe data de 18 august 1949, dar a devenit o societate cu responsabilitate limitată în 1951. Fritz Singer a fost primul redactor-șef și director general al agenției. Până în 1955 el a fost director general și redactor-șef până în 1959.Prima transmisie radio a avut loc la 1 septembrie 1949, la ora 6 dimineața. În 2010 sediul central de pe Markgrafenstraße s-a
Deutsche Presse-Agentur () [Corola-website/Science/312964_a_314293]
-
fost fondată la Goslar pe data de 18 august 1949, dar a devenit o societate cu responsabilitate limitată în 1951. Fritz Singer a fost primul redactor-șef și director general al agenției. Până în 1955 el a fost director general și redactor-șef până în 1959.Prima transmisie radio a avut loc la 1 septembrie 1949, la ora 6 dimineața. În 2010 sediul central de pe Markgrafenstraße s-a mutat în cartierul de gazetă istorică a Berlinului, adică fosta redacție de știri pentru Hamburg
Deutsche Presse-Agentur () [Corola-website/Science/312964_a_314293]
-
scriitor și jurnalist din Republica Moldova. Școala medie a absolvit-o în localitatea de baștină - Cobâlea. A absolvit facultatea de jurnalism a USM în anul 1980. Мемbru ULCT din URSS (1972- 1986). A funcționat timp de un deceniu la TVM în calitate de redactor de programe social-politice. Timp de doi ani a fost angajatul Secției de filosofie, drept și sociologie a Academiei de Științe a Republicii Moldova. După doi ani la Academia de Științe se află la Facultatea de jurnalism a USM și în redacția
Valerian Ciobanu () [Corola-website/Science/312986_a_314315]
-
denumirii bisăptămânalului "Volkszeitung" (Ziarul poporului), care apărea din 30 mai 1957. De la apariție, în 1968, "" (Orizont Carpatin) era o publicație săptămânală pentru societate, politică și cultură ("Wochenschrift für Gesellschaft, Politik, Kultur"), distribuită în toate zonele din România cu populație germană. Redactor-șef al publicației, la înființarea, a fost Eduard Eisenburger, fostul redactor-șef de la "Volkszeitung". La sfârșitul anilor '60 avea un tiraj de 7.000 de exemplare. Includera Carpaților în titlul publicației avea ca obiectiv reînnodarea tradiției presei de limbă germană
Karpatenrundschau () [Corola-website/Science/310908_a_312237]
-
De la apariție, în 1968, "" (Orizont Carpatin) era o publicație săptămânală pentru societate, politică și cultură ("Wochenschrift für Gesellschaft, Politik, Kultur"), distribuită în toate zonele din România cu populație germană. Redactor-șef al publicației, la înființarea, a fost Eduard Eisenburger, fostul redactor-șef de la "Volkszeitung". La sfârșitul anilor '60 avea un tiraj de 7.000 de exemplare. Includera Carpaților în titlul publicației avea ca obiectiv reînnodarea tradiției presei de limbă germană din Brașov, reprezentată de revista culturală și politică bilunară "Die Karpathen
Karpatenrundschau () [Corola-website/Science/310908_a_312237]
-
dar în vara anului 1945 se întorc acasă. După al Doilea Război Mondial a lucrat, printre altele, ca agricultor și ca brutar în satul natal. În 1960 a luat bacalaureatul în București și, în același an, s-a angajat ca redactor la ziarul de limba germană Neuer Weg, unde a lucrat în perioada 1960 - 1974. În paralel, a lucrat și în calitate de colaborator pentru programele de limbă germană de la Radio România și de la televiziunea Română. Între 1964 și 1969 a studiat geografia
Franz Heinz () [Corola-website/Science/310906_a_312235]
-
studiat geografia și istoria. În 1974 a depus cerere de emigrare, motiv pentru care a fost pus pe lista celor cu interdicție de a mai publica în România. În 1976 a emigrat în Republica Federală Germania. Până în 1990 a fost redactor cultural la publicația ""Kulturpolitische Korrespondenz"", care a apărut la Bonn. Din 1984 a fost și redactor-șef la publicația trimestrială ""Der gemeinsame Weg"". Din 1977 a lucrat ca redactor la Fundația Consiliul Culturii Germanilor de Est ("Stiftung Ostdeutscher Kulturrat"), iar
Franz Heinz () [Corola-website/Science/310906_a_312235]
-
pus pe lista celor cu interdicție de a mai publica în România. În 1976 a emigrat în Republica Federală Germania. Până în 1990 a fost redactor cultural la publicația ""Kulturpolitische Korrespondenz"", care a apărut la Bonn. Din 1984 a fost și redactor-șef la publicația trimestrială ""Der gemeinsame Weg"". Din 1977 a lucrat ca redactor la Fundația Consiliul Culturii Germanilor de Est ("Stiftung Ostdeutscher Kulturrat"), iar între 1990-1995, redactor șef la revista culturală ""Kulturspiegel"" publicată de Fundația Consiliul Culturii Germanilor de Mijloc
Franz Heinz () [Corola-website/Science/310906_a_312235]
-
1976 a emigrat în Republica Federală Germania. Până în 1990 a fost redactor cultural la publicația ""Kulturpolitische Korrespondenz"", care a apărut la Bonn. Din 1984 a fost și redactor-șef la publicația trimestrială ""Der gemeinsame Weg"". Din 1977 a lucrat ca redactor la Fundația Consiliul Culturii Germanilor de Est ("Stiftung Ostdeutscher Kulturrat"), iar între 1990-1995, redactor șef la revista culturală ""Kulturspiegel"" publicată de Fundația Consiliul Culturii Germanilor de Mijloc ("Stiftung Mitteldeutscher Kulturrat") din Bonn, iar din 1995 la revista culturală trimestrială ""Kultur-Report
Franz Heinz () [Corola-website/Science/310906_a_312235]
-
publicația ""Kulturpolitische Korrespondenz"", care a apărut la Bonn. Din 1984 a fost și redactor-șef la publicația trimestrială ""Der gemeinsame Weg"". Din 1977 a lucrat ca redactor la Fundația Consiliul Culturii Germanilor de Est ("Stiftung Ostdeutscher Kulturrat"), iar între 1990-1995, redactor șef la revista culturală ""Kulturspiegel"" publicată de Fundația Consiliul Culturii Germanilor de Mijloc ("Stiftung Mitteldeutscher Kulturrat") din Bonn, iar din 1995 la revista culturală trimestrială ""Kultur-Report"". A fost colaborator permanent al stațiilor TV "Westdeutscher Rundfunk", "Ostdeutscher Rundfunk Brandenburg" și al
Franz Heinz () [Corola-website/Science/310906_a_312235]