19,182 matches
-
partidul le cântărește în conștiința generațiilor. Ea a constituit suportul văzut în toate etapele construcției socialiste ale structurărilor și stratificărilor sociale. Această adeziune se poate chema și energie revoluționară, și putere de muncă, și putere de creație a unui popor stăpân pe soarta sa. Ea a justificat angajarea culturii și artei la actele supreme ale revoluției. Ce altceva poate să însemne cuvântul secretarului general al partidului, când în zilele noastre spune de țară și de oamenii lui, decât definirea acestei contopiri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de stele - Arc luminos deasupra țării mele Străluminat într-un cuvânt - Partidul Cu el noi mergem spre un anotimp Incandescent în care gândul arde - Polară stea aprinsă în stindarde Veghind prin timp și dincolo de timp; Fiii acestui timp, pe timp stăpân, Noi toți - Partidul Comunist Român.“ („Ritmuri de mai“, Tribuna, 10 mai 1973) „Suntem precum Carpații - Vecini cu veșnicia, Când viitorul vine Cu-o clipă mai devreme; Când spunem România Și inimile noastre Se-nflăcărează-n steme.“ („Precum Carpații“, Tribuna, 26
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de flori și candoarea lui omagială, am vibrat și noi, ca țara întreagă, la acest sărut al Viitorului.“ (România literară, 25 ianuarie 1973) „De aici mândria unui întreg popor care, la 33 de ani de la Eliberare, se simte într-adevăr stăpân pe destinele sale. De aici și dragostea unanimă îmbrățișând chipul bărbatului care, în fruntea Partidului și Statului, îi semnifică geniul creator în durata faptei de azi și în cutezanța privirii spre viitor. De aici și gândul, și glasul care-l
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
partidului, adeziunea față de hotărârile congresului, hotărârea de a transpune în viață sarcinile ce ne revin, recunoștința pentru îndrumările prețioase care asigură filmului românesc ridicarea pe noi trepte calitative, mândria că putem sluji cu arta noastră idealurile nobile ale unui popor stăpân pe destinul său.“ („Filme cu o mare și nobilă putere de înrâurire“, Scînteia, 10 iunie 1976) NICOLAESCU Sergiu I. „Președintele României socialiste sintetizează magistral ideile, pătrunse de un profund umanism, pe care le-au promovat cu strălucire marii noștri înaintași
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
poporului român în Epoca Nicolae Ceaușescu“, Scînteia, 22 noiembrie 1988) POPESCU Dumitru Radu „...lupta pentru perfecționarea spirituală spre binele omului, lupta pentru o Românie modernă și stăpână pe propriile sale destine și lupta pentru om conștient de menirea sa și stăpân pe propria sa țară, responsabil, revoluționar, de omenie, redobândirea omeniei și așezarea României pe propria sa orbită în constelația națiunilor lumii, toate acestea și multe altele se leagă pentru totdeauna de numele comunistului de omenie care sunteți dumneavoastră, stimate tovarășe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
oamenii sovietici și literatura lor“, Scînteia tineretului, 9 octombrie 1958) Un cetățean turmentat de minciună: „scriitorul“ Titus Popovici (nota V. I.) „În 11 ani de existență a Republicii se poate vorbi de formarea unui om nou, înaintat, liber și creator, stăpân al istoriei, un om în care se împlinesc - în luptă necontenită pentru transformarea lumii - acele trăsături ce constituie certitudinea viitorului, un om capabil să opună lumii vechi realizări care în acest răstimp atât de scurt au schimbat fața țării.“ („Cetățean
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
hotărâtoare la ridicarea propriei țări pe noi culmi de civilizație, aducându-i prin prodigioasa sa activitate un prestigiu internațional de nevisat în alte epoci.“ („Erou al patriei, erou al păcii“, Scînteia, 24 ianuarie 1984) „Tovarășul Nicolae Ceaușescu ne-a făcut stăpânii cu adevărat nu numai ai propriului nostru prezent. Ca să fim cu adevărat stăpânii propriului nostru prezent tovarășul Nicolae Ceaușescu ne-a restituit trecutul, vatra fără de care orice prezent e osândit pieirii.“ („Vatră de suflet“, Luceafărul, 24 ianuarie 1987) „În acest
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prodigioasa sa activitate un prestigiu internațional de nevisat în alte epoci.“ („Erou al patriei, erou al păcii“, Scînteia, 24 ianuarie 1984) „Tovarășul Nicolae Ceaușescu ne-a făcut stăpânii cu adevărat nu numai ai propriului nostru prezent. Ca să fim cu adevărat stăpânii propriului nostru prezent tovarășul Nicolae Ceaușescu ne-a restituit trecutul, vatra fără de care orice prezent e osândit pieirii.“ („Vatră de suflet“, Luceafărul, 24 ianuarie 1987) „În acest decembrie-simbol, sub arcada ce unește cele două monumentale coloane - ziua Unirii și ziua
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dragostea de om. Socialismul însemnează producție înaltă, calitate, cifre record, dar oțelul și grâul, untul și lemnul, mașinile și construcțiile nu sporesc pentru buzunarul afaceriștilor, ci doar pentru binele, și visurile limpezi ale celor mulți și harnici, pentru omul devenit stăpân în țara lui liberă, iar omul acesta are nevoie de poezie, este poezie, este cea mai frumoasă înfăptuire a timpurilor noi. Rolul poetului, de atâtea ori subliniat în documentele partidului nostru și redefinit în cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu la Conferința
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe cârmaciul înțelept al partidului și statului și găsim sintetizate în retrospectiva celor șase decenii o jumătate de secol din istoria poporului român în tot ceea ce are ea mai pur, mai nobil: munca neostenită a muncitorilor și țăranilor - exploatați odinioară, stăpâni pe roadele muncii lor astăzi -, lupta revoluționară pentru dreptate socială și națională, efortul gigantic pentru a trece țara în rândul celor înaintate și din punct de vedere economic. Iar prin patosul înalt, prin înflăcărarea cu care această viață este pusă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
comunist n-am venit oricum în istoria umanității și n-am trecut și nici nu putem trece oricum prin ea. Am desprins pentru totdeauna adevărurile simple și omenești ale demnității și libertății de a fi noi înșine și propriii noștri stăpâni între hotarele patriei și ale timpului.“ (Luceafărul, 21 ianuarie 1978) STROIA Gheorghe „Actul critic ocupă un loc important în peisajul ideologic, în dezbaterea de idei contemporană. Pe bună dreptate s-a observat că nu există documente de partid sau luări
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aveau mai multe de povestit decât fetele. Viața unui băiat din comunism e mult mai mișto decât cea a unei fete din comunism. Băieții erau mai liberi. Nu rămâneau însărcinați. Dacă se însurau, mulți dintre băieți deveneau un fel de stăpâni. Fetelor nu le plac stăpânii. Nici băieților! Kim Wilde, spun, și m-apucă râsul. Nu pentru că am ceva cu Kim Wilde. Doar pentru că îmi amintesc cum mi-am ciopârțit părul ca să arăt ca ea. Cum îl dădeam cu apă în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
decât fetele. Viața unui băiat din comunism e mult mai mișto decât cea a unei fete din comunism. Băieții erau mai liberi. Nu rămâneau însărcinați. Dacă se însurau, mulți dintre băieți deveneau un fel de stăpâni. Fetelor nu le plac stăpânii. Nici băieților! Kim Wilde, spun, și m-apucă râsul. Nu pentru că am ceva cu Kim Wilde. Doar pentru că îmi amintesc cum mi-am ciopârțit părul ca să arăt ca ea. Cum îl dădeam cu apă în care topeam zahăr - asta în loc de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la modul inconștient, aceleași texte învățate la seminar. Pe crucile din mormintele ortodoxe se scrie de obicei că respectivul decedat este ,,robul lui Dumnezeu “. Cu alte cuvinte, în viziunea Bisericii, relația dintre om și Creatorul său este aceea dintre un stăpân și sclav. O abordare absolut primitivă. Numai mintea cea slabă a omului are tendința de a vedea relațiile dintre două entități ca un raport de vasalitate. Eu nu cred că o entitate superioară privește raporturile cu creația sa în felul
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
vedea relațiile dintre două entități ca un raport de vasalitate. Eu nu cred că o entitate superioară privește raporturile cu creația sa în felul acesta, iar relația dintre un tată și fiii săi nu este în nici un caz una între stăpân și sclav. De ce ar avea nevoie Dumnezeu de ,,robi” ? Ca să facă ce ? Dar admițând că Tatăl Ceresc ne vrea robii săi. În acest caz, ce ar trebui să facă oamenii? Biserica nu spune nimic, nu ne lămurește în nici un fel
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Ora de istorie Motto: «De-acest mănos pământ daco-român cine-ar putea, mai mult ca noi să spue, c-al lui e? Cine l-a arat din începutul vremurilor, neîncetat? Cin-l-a semănat? Cine i-a fost slugă și stăpân? Care dintre neamurile vechi sau noi are îngropați în sânul lui atâți eroi? A cui doină de veacuri pe aicea plânge? Cin-l-a apărat de-al năvălirilor puhoi și l-a adăpat, de-atâtea mii de ori, cu sânge
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-XVI la pag. 226 și mai departe, că documentele acelor timpuri reflectă o apreciabilă diversitate a categoriilor sociale, principalul criteriu de diferențiere a acestora, constituindu-l relația individului cu pământul, baza vieții economice. Deosebim pentru perioada aceea două clase fundamentale - stăpânii de pământ (boierii) și țăranii dependenți (vecinii, rumânii sau iobagii). Mai existau: o categorie secundară - orășenii - și în sfărșit una reprezentând treapta cea mai de jos a condiției sociale - robii. Ei erau cu totul în puterea stăpânilor lor care puteau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
două clase fundamentale - stăpânii de pământ (boierii) și țăranii dependenți (vecinii, rumânii sau iobagii). Mai existau: o categorie secundară - orășenii - și în sfărșit una reprezentând treapta cea mai de jos a condiției sociale - robii. Ei erau cu totul în puterea stăpânilor lor care puteau face cu dânșii orice voiau, fără să-i omoare însă. Robi erau țiganii, pe care documentar îi constatăm pentru întâia dată în Țara Românească, în hrisovul din 30 octombrie 1385, prin care Dan I întărește mânăstirii Tismana
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vechi la noi în țară decât sunt menționați documentar. Se pare că ei au venit odată cu tătarii, aduși de aceștia. Sunt originari din India, limba lor se aseamănă cu unele dialecte din nordul Indiei. Boieri, erau în epoca veche, toți stăpânii de pământ îndiferent de suprafața stăpânită. Și cel care avea zeci de sate și acela care trăia în devălmășie cu rudele lui pe o parte dintr-un sat - adică moșneanul sau răzeșul - tot boier se chema. În ceea ce privește situația nobilimii române
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
adunările nobiliare se transformă în congregații ale stărilor privilegiate din Transilvania, preludiu la «Unio trium nationum» care consemnează excluderea românilor dintre categoriile dominante, dintre «națiunile» recunoscute oficial de regalitatea dela Buda. Iobagii, slugile aveau caracteristica de a depinde de un stăpân. Iobagul ascultă de stăpânul - domnul, boierul sau mânăstirea - pe moșia căreia trăiește. El este obligat să lucreze la ce-l va pune stăpânul, fără să aibe dreptul de a părăsi domeniul, aceasta e obligația lui de căpetenie, să-i dea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în congregații ale stărilor privilegiate din Transilvania, preludiu la «Unio trium nationum» care consemnează excluderea românilor dintre categoriile dominante, dintre «națiunile» recunoscute oficial de regalitatea dela Buda. Iobagii, slugile aveau caracteristica de a depinde de un stăpân. Iobagul ascultă de stăpânul - domnul, boierul sau mânăstirea - pe moșia căreia trăiește. El este obligat să lucreze la ce-l va pune stăpânul, fără să aibe dreptul de a părăsi domeniul, aceasta e obligația lui de căpetenie, să-i dea apoi dijmă din produsele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dintre «națiunile» recunoscute oficial de regalitatea dela Buda. Iobagii, slugile aveau caracteristica de a depinde de un stăpân. Iobagul ascultă de stăpânul - domnul, boierul sau mânăstirea - pe moșia căreia trăiește. El este obligat să lucreze la ce-l va pune stăpânul, fără să aibe dreptul de a părăsi domeniul, aceasta e obligația lui de căpetenie, să-i dea apoi dijmă din produsele câmpului și să-i plătească dări pentru vitele pe care le crește. Eliberarea din iobăgie nu se poate face
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aibe dreptul de a părăsi domeniul, aceasta e obligația lui de căpetenie, să-i dea apoi dijmă din produsele câmpului și să-i plătească dări pentru vitele pe care le crește. Eliberarea din iobăgie nu se poate face fără consimțământul stăpânului. Chiar când se răscumpără cu bani, faptul e considerat ca o pomană a stăpânului, ca un act de milă sau de iertare din partea acestuia. Situația de om neliber, de om cu stăpân, se transmite și asupra urmașilor în linie bărbătească
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dea apoi dijmă din produsele câmpului și să-i plătească dări pentru vitele pe care le crește. Eliberarea din iobăgie nu se poate face fără consimțământul stăpânului. Chiar când se răscumpără cu bani, faptul e considerat ca o pomană a stăpânului, ca un act de milă sau de iertare din partea acestuia. Situația de om neliber, de om cu stăpân, se transmite și asupra urmașilor în linie bărbătească a iobagului. Și copiii săi și nepoții și strănepoții, într-un cuvânt toți descendenții
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din iobăgie nu se poate face fără consimțământul stăpânului. Chiar când se răscumpără cu bani, faptul e considerat ca o pomană a stăpânului, ca un act de milă sau de iertare din partea acestuia. Situația de om neliber, de om cu stăpân, se transmite și asupra urmașilor în linie bărbătească a iobagului. Și copiii săi și nepoții și strănepoții, într-un cuvânt toți descendenții săi sunt de asemenea iobagi. Femeia însă, nu împărtășește soarta bărbatului, ea nu este iobagă, și tot așa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]