15,959 matches
-
este membru de subiect multiplu: "Apa és fia tegeződnek egymással" „Tatăl și fiul se tutuiesc”. Verbul reciproc poate avea un sufix propriu verbului reflexiv ("barátkozik" „a se împrieteni”) sau unul întâlnit la verbele medii ("kibékül" „se împacă”), existând și unele verbe reciproce rădăcini, de exemplu "küzd" „se luptă” (cu cineva). Există două sufixe specifice pentru pasiv, "-atik/-etik" și "-tatik/-tetik", dar astăzi sunt arhaice și rare, subzistând doar în unele construcții, de obicei fără agent: "Megadatott neki, hogy még egyszer
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
și "-tatik/-tetik", dar astăzi sunt arhaice și rare, subzistând doar în unele construcții, de obicei fără agent: "Megadatott neki, hogy még egyszer lássa a tengert" „I-a fost dat să mai vadă o dată marea”. Și mai rar se întâlnește verbul pasiv cu agent exprimat. Acesta este un complement cu postpoziția "által": "A vers a költő által olvastatik fel" „Poezia este citită de poet”. Fără să se considere că este vorba de diateza pasivă, în limba actuală există și perifraze verbale
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
a költő által olvastatik fel" „Poezia este citită de poet”. Fără să se considere că este vorba de diateza pasivă, în limba actuală există și perifraze verbale care exprimă pasivul, de exemplu una analogă cu cea din română, formată din verbul corespunzător lui „a fi” și gerunziul verbului cu sens lexical plin, care are în maghiară și valoarea participiului românesc: "A levél meg van írva" „Scrisoarea este scrisă”. Și această contrucție este relativ rară și folosită fără agent exprimat. Unele gramatici
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
citită de poet”. Fără să se considere că este vorba de diateza pasivă, în limba actuală există și perifraze verbale care exprimă pasivul, de exemplu una analogă cu cea din română, formată din verbul corespunzător lui „a fi” și gerunziul verbului cu sens lexical plin, care are în maghiară și valoarea participiului românesc: "A levél meg van írva" „Scrisoarea este scrisă”. Și această contrucție este relativ rară și folosită fără agent exprimat. Unele gramatici, mai ales relativ vechi, nu iau în
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
A levél meg van írva" „Scrisoarea este scrisă”. Și această contrucție este relativ rară și folosită fără agent exprimat. Unele gramatici, mai ales relativ vechi, nu iau în seamă o diateză medie, ci consideră ca fiind unele reflexive, altele active verbele pe care alții le includ în aceasta. Diateza medie se situează între cea activă și cea pasivă. Verbul mediu propriu-zis exprimă faptul că ceea ce se întâmplă cu subiectului, starea sa, schimbarea stării sale, capabilitatea sa nu depind de voința, de
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
exprimat. Unele gramatici, mai ales relativ vechi, nu iau în seamă o diateză medie, ci consideră ca fiind unele reflexive, altele active verbele pe care alții le includ în aceasta. Diateza medie se situează între cea activă și cea pasivă. Verbul mediu propriu-zis exprimă faptul că ceea ce se întâmplă cu subiectului, starea sa, schimbarea stării sale, capabilitatea sa nu depind de voința, de intenția, de participarea sa, ci sunt rezultatul unei influențe externe sau interne subiectului. Din această categorie fac parte
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
propriu-zis exprimă faptul că ceea ce se întâmplă cu subiectului, starea sa, schimbarea stării sale, capabilitatea sa nu depind de voința, de intenția, de participarea sa, ci sunt rezultatul unei influențe externe sau interne subiectului. Din această categorie fac parte toate verbele care nu pot avea subiect ("alkonyodik" „se înserează”, "sötétedik" „se întunecă”, "tavaszodik" „se face primăvară”, "villámlik" „fulgeră” etc.), cele care exprimă existența sau non-existența ("van" „a fi” la prezent, "lesz" „a fi” la viitor, "nincs" „a nu fi” la prezent
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
face primăvară”, "villámlik" „fulgeră” etc.), cele care exprimă existența sau non-existența ("van" „a fi” la prezent, "lesz" „a fi” la viitor, "nincs" „a nu fi” la prezent) și altele, precum "fő" „fierbe” (intranzitiv), "nő" „crește” (intranzitiv), "esik" „cade” etc. Pe lângă verbele medii propriu-zise mai sunt și unele apropiate de cele active, numite medio-active, care exprimă activitatea obișnuită a unui subiect animat, parte de animat sau inanimat: "álmodik" „visează”, "a szív dobog „inima bate”, "az óra ketyeg „ceasul ticăie”. Altele sunt apropiate
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
pasive (medio-pasive), exprimând ceea se întâmplă cu subiectul sub influența unui factor extern neexprimat sau exprimat cu un complement: "a ruha bolyhozódik (a mosástól)" „rochia se scămoșează (din cauza spălatului)”, "az ajtó (a szélben) becsukódik" „ușa se închide (din cauza vântului)”. Pe lângă verbe medii rădăcini ("fő", "nő" etc.) sunt și verbe derivate cu sufixe specifice acestei diateze, dar numai din adjective și substantive ["-ul/-ül", "-sul/-sül", "-od(ik)/-ed(ik)/-öd(ik)", "-sod(ik)/-sed(ik)/-söd(ik)"]: "némul" „amuțește”, "állandósul" „devine
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
sub influența unui factor extern neexprimat sau exprimat cu un complement: "a ruha bolyhozódik (a mosástól)" „rochia se scămoșează (din cauza spălatului)”, "az ajtó (a szélben) becsukódik" „ușa se închide (din cauza vântului)”. Pe lângă verbe medii rădăcini ("fő", "nő" etc.) sunt și verbe derivate cu sufixe specifice acestei diateze, dar numai din adjective și substantive ["-ul/-ül", "-sul/-sül", "-od(ik)/-ed(ik)/-öd(ik)", "-sod(ik)/-sed(ik)/-söd(ik)"]: "némul" „amuțește”, "állandósul" „devine permanent”, "álmodik" „visează”, "gömbölyödik" „devine rotund”. Sunt și
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
derivate cu sufixe specifice acestei diateze, dar numai din adjective și substantive ["-ul/-ül", "-sul/-sül", "-od(ik)/-ed(ik)/-öd(ik)", "-sod(ik)/-sed(ik)/-söd(ik)"]: "némul" „amuțește”, "állandósul" „devine permanent”, "álmodik" „visează”, "gömbölyödik" „devine rotund”. Sunt și verbe medii care au sufixul "-ik", fără ca acesta să le fie specific, deoarece se găsește și la verbe active. Un asemenea verb este "esik" „cade”. În afara diatezelor, gramaticile limbii maghiare mai iau în seamă o categorie, cea a verbelor potențiale. Se
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
ik)/-ed(ik)/-öd(ik)", "-sod(ik)/-sed(ik)/-söd(ik)"]: "némul" „amuțește”, "állandósul" „devine permanent”, "álmodik" „visează”, "gömbölyödik" „devine rotund”. Sunt și verbe medii care au sufixul "-ik", fără ca acesta să le fie specific, deoarece se găsește și la verbe active. Un asemenea verb este "esik" „cade”. În afara diatezelor, gramaticile limbii maghiare mai iau în seamă o categorie, cea a verbelor potențiale. Se formează cu sufixul "-hat/-het" de la verbe de orice diateză. Acest tip de verb corespunde în primul
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
ik)", "-sod(ik)/-sed(ik)/-söd(ik)"]: "némul" „amuțește”, "állandósul" „devine permanent”, "álmodik" „visează”, "gömbölyödik" „devine rotund”. Sunt și verbe medii care au sufixul "-ik", fără ca acesta să le fie specific, deoarece se găsește și la verbe active. Un asemenea verb este "esik" „cade”. În afara diatezelor, gramaticile limbii maghiare mai iau în seamă o categorie, cea a verbelor potențiale. Se formează cu sufixul "-hat/-het" de la verbe de orice diateză. Acest tip de verb corespunde în primul rând construcției românești cu
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
Sunt și verbe medii care au sufixul "-ik", fără ca acesta să le fie specific, deoarece se găsește și la verbe active. Un asemenea verb este "esik" „cade”. În afara diatezelor, gramaticile limbii maghiare mai iau în seamă o categorie, cea a verbelor potențiale. Se formează cu sufixul "-hat/-het" de la verbe de orice diateză. Acest tip de verb corespunde în primul rând construcției românești cu verbul „a putea” cu sensul „a-i fi permis” sau „a avea posibilitatea” + verb la conjunctiv sau
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
acesta să le fie specific, deoarece se găsește și la verbe active. Un asemenea verb este "esik" „cade”. În afara diatezelor, gramaticile limbii maghiare mai iau în seamă o categorie, cea a verbelor potențiale. Se formează cu sufixul "-hat/-het" de la verbe de orice diateză. Acest tip de verb corespunde în primul rând construcției românești cu verbul „a putea” cu sensul „a-i fi permis” sau „a avea posibilitatea” + verb la conjunctiv sau la infinitiv: "Még várhatok" „Mai pot să aștept”, "Nem
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
găsește și la verbe active. Un asemenea verb este "esik" „cade”. În afara diatezelor, gramaticile limbii maghiare mai iau în seamă o categorie, cea a verbelor potențiale. Se formează cu sufixul "-hat/-het" de la verbe de orice diateză. Acest tip de verb corespunde în primul rând construcției românești cu verbul „a putea” cu sensul „a-i fi permis” sau „a avea posibilitatea” + verb la conjunctiv sau la infinitiv: "Még várhatok" „Mai pot să aștept”, "Nem engedhetlek elmenni" „Nu te pot lăsa să
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
este "esik" „cade”. În afara diatezelor, gramaticile limbii maghiare mai iau în seamă o categorie, cea a verbelor potențiale. Se formează cu sufixul "-hat/-het" de la verbe de orice diateză. Acest tip de verb corespunde în primul rând construcției românești cu verbul „a putea” cu sensul „a-i fi permis” sau „a avea posibilitatea” + verb la conjunctiv sau la infinitiv: "Még várhatok" „Mai pot să aștept”, "Nem engedhetlek elmenni" „Nu te pot lăsa să pleci”. Verbul potențial mai poate exprima și probabilitatea
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
categorie, cea a verbelor potențiale. Se formează cu sufixul "-hat/-het" de la verbe de orice diateză. Acest tip de verb corespunde în primul rând construcției românești cu verbul „a putea” cu sensul „a-i fi permis” sau „a avea posibilitatea” + verb la conjunctiv sau la infinitiv: "Még várhatok" „Mai pot să aștept”, "Nem engedhetlek elmenni" „Nu te pot lăsa să pleci”. Verbul potențial mai poate exprima și probabilitatea sau verosimilitatea, corespunzând verbului românesc la modul prezumtiv: "Eshetett tegnap" „O fi plouat
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
în primul rând construcției românești cu verbul „a putea” cu sensul „a-i fi permis” sau „a avea posibilitatea” + verb la conjunctiv sau la infinitiv: "Még várhatok" „Mai pot să aștept”, "Nem engedhetlek elmenni" „Nu te pot lăsa să pleci”. Verbul potențial mai poate exprima și probabilitatea sau verosimilitatea, corespunzând verbului românesc la modul prezumtiv: "Eshetett tegnap" „O fi plouat ieri”. Când sufixul de potențial are sensul „a avea posibilitatea”, el poate fi înlocuit cu verbul "tud" având acest sens + infinitiv
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
sensul „a-i fi permis” sau „a avea posibilitatea” + verb la conjunctiv sau la infinitiv: "Még várhatok" „Mai pot să aștept”, "Nem engedhetlek elmenni" „Nu te pot lăsa să pleci”. Verbul potențial mai poate exprima și probabilitatea sau verosimilitatea, corespunzând verbului românesc la modul prezumtiv: "Eshetett tegnap" „O fi plouat ieri”. Când sufixul de potențial are sensul „a avea posibilitatea”, el poate fi înlocuit cu verbul "tud" având acest sens + infinitiv: "Nem mehettem be a kórházba" sau "Nem tudtam bemenni a
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
te pot lăsa să pleci”. Verbul potențial mai poate exprima și probabilitatea sau verosimilitatea, corespunzând verbului românesc la modul prezumtiv: "Eshetett tegnap" „O fi plouat ieri”. Când sufixul de potențial are sensul „a avea posibilitatea”, el poate fi înlocuit cu verbul "tud" având acest sens + infinitiv: "Nem mehettem be a kórházba" sau "Nem tudtam bemenni a kórházba" „N-am putut intra în spital”. Verbele tranzitive au două conjugări: una numită „definită” și una numită „nedefinită”. Această conjugare se folosește atunci când verbul
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
fi plouat ieri”. Când sufixul de potențial are sensul „a avea posibilitatea”, el poate fi înlocuit cu verbul "tud" având acest sens + infinitiv: "Nem mehettem be a kórházba" sau "Nem tudtam bemenni a kórházba" „N-am putut intra în spital”. Verbele tranzitive au două conjugări: una numită „definită” și una numită „nedefinită”. Această conjugare se folosește atunci când verbul are un obiect determinat în mod definit, adică atunci când acesta este exprimat prin: Tot conjugarea definită se aplică atunci când verbul subordonează o propoziție
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
verbul "tud" având acest sens + infinitiv: "Nem mehettem be a kórházba" sau "Nem tudtam bemenni a kórházba" „N-am putut intra în spital”. Verbele tranzitive au două conjugări: una numită „definită” și una numită „nedefinită”. Această conjugare se folosește atunci când verbul are un obiect determinat în mod definit, adică atunci când acesta este exprimat prin: Tot conjugarea definită se aplică atunci când verbul subordonează o propoziție obiectivă ("Tudom, mit érzel" „Știu ce simți”), ori când este vorba de verbele "mond" „a spune” sau
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
intra în spital”. Verbele tranzitive au două conjugări: una numită „definită” și una numită „nedefinită”. Această conjugare se folosește atunci când verbul are un obiect determinat în mod definit, adică atunci când acesta este exprimat prin: Tot conjugarea definită se aplică atunci când verbul subordonează o propoziție obiectivă ("Tudom, mit érzel" „Știu ce simți”), ori când este vorba de verbele "mond" „a spune” sau "kérdez" „a întreba” folosite într-o propoziție incidentă: "Esik az eső - mondta János" „Plouă - zise János”, "Esik az eső? - kérdezte
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
conjugare se folosește atunci când verbul are un obiect determinat în mod definit, adică atunci când acesta este exprimat prin: Tot conjugarea definită se aplică atunci când verbul subordonează o propoziție obiectivă ("Tudom, mit érzel" „Știu ce simți”), ori când este vorba de verbele "mond" „a spune” sau "kérdez" „a întreba” folosite într-o propoziție incidentă: "Esik az eső - mondta János" „Plouă - zise János”, "Esik az eső? - kérdezte János" „Plouă? - întrebă János”. Dacă obiectul este un pronume personal de persoana a doua, iar verbul
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]