15,985 matches
-
prin alăturare cu cratimă): Făt-Frumos, zgârie-brânză, gri-bleu, tic-tac, ici-colo; * structura cuvintelor derivate cu unele prefixe neologice: ex-președinte, post-decembrist; * structura cuvintelor derivate cu prefixe, în care este elidată vocala inițială a radicalului: ne-nceput, ne-nțeles; * construcții cu forma scurtă a verbului a fi: viața-i frumoasă, cartea-i pe masă; * construcțiile într-o, într-un, dintr-o, dintr-un, într-adevăr; * structuri caracterizate prin elidarea unei vocale: n-au ajuns (< nu au ajuns), nu-l vede (< nu îl vede), cred c-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
surdă, consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră vocală; * păstrarea prefixelor desși răsînaintea consoanei z: deszăpezi, răszice; * pronunțarea și scrierea cu ie-: la începutul/ în interiorul cuvintelor din fondul vechi: ied, iepure, ieri, ieșire, ieftin, iezer, trebuie, voie, baie, femeie; în formele verbelor neologice de conjugarea a IV-a (cu -i final la infinitiv) constituie, deraiez, atribuie; în neologismele care păstrează -iedin etimon proiect, ierarhie; * pronunțarea și scrierea cu eîn cuvinte precum ecou, efemer, ecran, educație, elan, epocă, elegie, coexistență, poem etc.; * scrierea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
motivează: * scrierea cu o(prin raportare la tradiție și la originea latină a cuvintelor respective) și pronunțarea cu uinițial semivocalic: oameni, oaie, oaste etc.; * scrierea cu eși pronunțarea ie(cu iinițial semivocalic), în flexiunea pronumelui personal propriu-zis și în conjugarea verbului a fi: eu, el, ei, ele, ești, este, e, eram, erați, erau etc.; * scrierea ea și pronunțarea ia în cazul formei pronominale de persoana a III-a, feminin, singular; * scrierea aglutinată a articolului hotărât enclitic -l și pronunțarea lui doar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă, ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor a crea și a agrea (Hristea, 1984, p. 194), a bloca și a diftonga (Iordan & Robu, 1978, p. 208), a procea, a recrea, a suplea (DOOM, 2005, p. XCVII) etc. după modelul verbului a lucra: creează/ agreează/ blochează/ diftonghează etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor a crea și a agrea (Hristea, 1984, p. 194), a bloca și a diftonga (Iordan & Robu, 1978, p. 208), a procea, a recrea, a suplea (DOOM, 2005, p. XCVII) etc. după modelul verbului a lucra: creează/ agreează/ blochează/ diftonghează etc.// lucrează, creăm/ agreăm/ blocăm/ diftongăm etc.// lucrăm, creând/ agreând/ blocând/ diftongând etc.// lucrând etc.; * formele de conjunctiv prezent în -e final ale verbelor care la indicativ prezent se termină în ă: cântă/ să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
recrea, a suplea (DOOM, 2005, p. XCVII) etc. după modelul verbului a lucra: creează/ agreează/ blochează/ diftonghează etc.// lucrează, creăm/ agreăm/ blocăm/ diftongăm etc.// lucrăm, creând/ agreând/ blocând/ diftongând etc.// lucrând etc.; * formele de conjunctiv prezent în -e final ale verbelor care la indicativ prezent se termină în ă: cântă/ să cânte, suferă/ să sufere etc.; excepție: plouă să plouă; se ouă să se ouă (Dimitriu, 2004, p. 22); * scrierea cu cratimă a cuvintelor compuse ale căror componente își păstrează individualitatea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
căror componente își păstrează individualitatea morfologică și semantică: bună-credință (bunei-credințe), bună-cuviință (bunei-cuviințe) etc. vs. scrierea cuvintelor compuse ale căror componente și-au pierdut individualitatea: bunăvoință/ bunăvoinței, bunăstare (bunăstării) etc.; * scrierea și pronunțarea fără alternanța o oa în conjugare a unor verbe intrate recent în limbă: invoc invocă, nu *invoacă; * scrierea și pronunțarea cu sau fără alternanța o oa în flexiunea unor adjective: analog analoagă/ analogă, omolog omoloagă/ omologă, echivoc echivocă; * conjugarea unor verbe cu acceptarea anumitor variante libere pentru indicativ prezent
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fără alternanța o oa în conjugare a unor verbe intrate recent în limbă: invoc invocă, nu *invoacă; * scrierea și pronunțarea cu sau fără alternanța o oa în flexiunea unor adjective: analog analoagă/ analogă, omolog omoloagă/ omologă, echivoc echivocă; * conjugarea unor verbe cu acceptarea anumitor variante libere pentru indicativ prezent: anticipează / anticipă, reanimă / reanimează, biruiește / biruie, cheltuiește / cheltuie, mântuiește / mântuie; * diferențierea imperativului afirmativ de cel negativ al verbelor: du!/ nu duce!, zi!/ nu zice!, fă!/ nu face!, fii!/ nu fi!; * declinarea după
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în flexiunea unor adjective: analog analoagă/ analogă, omolog omoloagă/ omologă, echivoc echivocă; * conjugarea unor verbe cu acceptarea anumitor variante libere pentru indicativ prezent: anticipează / anticipă, reanimă / reanimează, biruiește / biruie, cheltuiește / cheltuie, mântuiește / mântuie; * diferențierea imperativului afirmativ de cel negativ al verbelor: du!/ nu duce!, zi!/ nu zice!, fă!/ nu face!, fii!/ nu fi!; * declinarea după număr, cu acceptarea de variante libere pentru: antet anteturi / antete, căpșună căpșuni / căpșune, copertă coperte / coperți, râpă râpe/ râpi, nivel niveluri/ nivele etc.; * declinarea după caz
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mod indirect o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice în context: El a făcut asta. (el, "copilul" subiect; asta, "pictura" complement direct); * cuvinte nenoționale cele care transmit informație gramaticală, neputând îndeplini singure anumite funcții sintactice: articole, prepoziții, conjuncții, verbe auxiliare, adverbele care marchează categoria gramaticală a gradelor de comparație etc. II.1.2. Expresia Ca unitate dintre formă concretizată într-o structură alcătuită din două sau mai multe cuvinte și sens, expresia 39 îndeplinește, ca și cuvântul, o anumită
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca un bujor"); îmbinările stabile de cuvinte 41 (a-și da seama) se opun celor care nu au caracteristica stabilității (a lua măsuri îmbinare stabilă "a acționa" vs. a lua măsuri [pentru a-i croi o haină] două cuvinte noționale: verbul și substantivul); locuțiunea 42 se folosește, "clasic", cu precădere în analiza morfologică, pentru concretizarea perifrastică (sub forma unei expresii) a unei părți de vorbire: a o lua la sănătoasa (locuțiune verbală), în fața (locuțiune prepozițională), sinapsa trimite către succesiunea determinant determinat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trimit către stări sufletești, însușiri umane, însușiri ale obiectelor (dimensiune, culoare, formă etc.): vesel, trist, roșu, alb, mare, mic, înalt, rotund; adjective pronominale: această, mele etc.; pronume: eu, tu, el, ea etc.; numerale: de la unu până la zece, sută, mie, milion; verbe auxiliare; verbe copulative; verbe predicative care trimit către acțiuni, stări esențiale în existența omului: a avea, a fi, a crede, a mânca, a merge, a sta, a pleca, a veni etc.; articole: un, lui, o, niște etc.; anumite adverbe: bine
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stări sufletești, însușiri umane, însușiri ale obiectelor (dimensiune, culoare, formă etc.): vesel, trist, roșu, alb, mare, mic, înalt, rotund; adjective pronominale: această, mele etc.; pronume: eu, tu, el, ea etc.; numerale: de la unu până la zece, sută, mie, milion; verbe auxiliare; verbe copulative; verbe predicative care trimit către acțiuni, stări esențiale în existența omului: a avea, a fi, a crede, a mânca, a merge, a sta, a pleca, a veni etc.; articole: un, lui, o, niște etc.; anumite adverbe: bine, repede, aici
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
însușiri umane, însușiri ale obiectelor (dimensiune, culoare, formă etc.): vesel, trist, roșu, alb, mare, mic, înalt, rotund; adjective pronominale: această, mele etc.; pronume: eu, tu, el, ea etc.; numerale: de la unu până la zece, sută, mie, milion; verbe auxiliare; verbe copulative; verbe predicative care trimit către acțiuni, stări esențiale în existența omului: a avea, a fi, a crede, a mânca, a merge, a sta, a pleca, a veni etc.; articole: un, lui, o, niște etc.; anumite adverbe: bine, repede, aici, acum, azi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cel Mare, Făt-Frumos, an-lumină, bună-credință, untdelemn, fărădelege etc.), adjective (dulce-acrișor, gri-bleu, alb-negru, instructiv-educativ, cumsecade, binemeritat, clarvăzător, cuminte), pronume (Luminăția Voastră, ceea ce, Măria-Ta, oricine, fiecare, orișicare, dumneata, dumnealui), numerale (o sută trei, câte trei, de trei ori, douăzeci, unsprezece, câteșipatru), verbe (a binedispune, a binevoi, a scurtcircuita, a binecuvânta), adverbe (ici-colo, desigur, bineînțeles, deloc, altfel, devreme, niciodată), prepoziții (de pe, de la, despre, înspre), conjuncții (ca să, deoarece, fiindcă), interjecții (tic-tac, haida-de, behehe). În ceea ce privește posibilitatea identificării, de către vorbitorul comun (nespecialist) de limbă română, a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Exemple de cuvinte formate prin conversiune intermorfologică (prin trecerea dintr-o clasă semantico-gramaticală în alta): * ghidușul, un ghiduș, cel ghiduș, pe ghiduș, doi ghiduși, celălalt ghiduș etc. = substantiv < adjectivul ghiduș; * of-ul, un of = substantiv < interjecția of; * un intrând = substantiv < verbul la gerunziu intrând; * niște nimicuri = substantiv < pronumele negativ nimic; * [copac] înflorit = adjectiv < verbul la participiu înflorit; * [mână] tremurândă = adjectiv < verbul la gerunziu tremurând; * [copiii] aceștia = adjectiv pronominal demonstrativ < pronumele demonstrativ aceștia; * ajutor! = interjecție < substantivul ajutor; * a hăi = verb < interjecția hăi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în alta): * ghidușul, un ghiduș, cel ghiduș, pe ghiduș, doi ghiduși, celălalt ghiduș etc. = substantiv < adjectivul ghiduș; * of-ul, un of = substantiv < interjecția of; * un intrând = substantiv < verbul la gerunziu intrând; * niște nimicuri = substantiv < pronumele negativ nimic; * [copac] înflorit = adjectiv < verbul la participiu înflorit; * [mână] tremurândă = adjectiv < verbul la gerunziu tremurând; * [copiii] aceștia = adjectiv pronominal demonstrativ < pronumele demonstrativ aceștia; * ajutor! = interjecție < substantivul ajutor; * a hăi = verb < interjecția hăi; * [desenează] atent = adverb < adjectivul atent; * deasupra [cărții] = prepoziție < adverbul deasupra; * grație [lor] = prepoziție
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe ghiduș, doi ghiduși, celălalt ghiduș etc. = substantiv < adjectivul ghiduș; * of-ul, un of = substantiv < interjecția of; * un intrând = substantiv < verbul la gerunziu intrând; * niște nimicuri = substantiv < pronumele negativ nimic; * [copac] înflorit = adjectiv < verbul la participiu înflorit; * [mână] tremurândă = adjectiv < verbul la gerunziu tremurând; * [copiii] aceștia = adjectiv pronominal demonstrativ < pronumele demonstrativ aceștia; * ajutor! = interjecție < substantivul ajutor; * a hăi = verb < interjecția hăi; * [desenează] atent = adverb < adjectivul atent; * deasupra [cărții] = prepoziție < adverbul deasupra; * grație [lor] = prepoziție < substantivul grație etc. Exemple de cuvinte formate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
intrând = substantiv < verbul la gerunziu intrând; * niște nimicuri = substantiv < pronumele negativ nimic; * [copac] înflorit = adjectiv < verbul la participiu înflorit; * [mână] tremurândă = adjectiv < verbul la gerunziu tremurând; * [copiii] aceștia = adjectiv pronominal demonstrativ < pronumele demonstrativ aceștia; * ajutor! = interjecție < substantivul ajutor; * a hăi = verb < interjecția hăi; * [desenează] atent = adverb < adjectivul atent; * deasupra [cărții] = prepoziție < adverbul deasupra; * grație [lor] = prepoziție < substantivul grație etc. Exemple de cuvinte formate prin conversiune intramorfologică (prin trecerea unui cuvânt dintr-o anumită clasă semantico-gramaticală de la o valoare morfologică la alta
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rău) de antonimele aproximative (cu sensuri opuse contextualizate: [băiat] înalt scund; [sunet] înalt jos etc.). Ca și în cazul sinonimelor, se remarcă prezența perechilor antinomice în cadrul majorității claselor semantico-gramaticale; se disting, astfel: substantive antonime (bunătate răutate), adjective antonime (bun rău), verbe antonime (a veni a pleca), pronume antonime (toți nici unul), adverbe antonime (bine rău), interjecții antonime (ura! vai!), conjuncții antonime (și nici), prepoziții antonime (cu fără). (c) Omonimia este relația dintre unități lexicale caracterizate prin identitate la nivelul formei și diferență
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale cuvintelor între care se stabilește această relație, se disting 74: * omonime lexicale (aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale): han ["conducător mongol"] han ["în vechime, echivalentul pensiunii"], ambele substantive; * omonime lexico-gramaticale (aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite): ai ("usturoi" substantiv) ai [un frate] (verb predicativ) ai [citit] (verb auxiliar) ai [lui] (articol posesiv genitival) ai [ai, ai!] (interjecție); * omonime morfologice (având valori morfologice diferite): [el] scrie (verb, indicativ prezent, persoana a III-a, singular) scrie! (verb, modul imperativ, persoana a II-a, singular) [poate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se stabilește această relație, se disting 74: * omonime lexicale (aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale): han ["conducător mongol"] han ["în vechime, echivalentul pensiunii"], ambele substantive; * omonime lexico-gramaticale (aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite): ai ("usturoi" substantiv) ai [un frate] (verb predicativ) ai [citit] (verb auxiliar) ai [lui] (articol posesiv genitival) ai [ai, ai!] (interjecție); * omonime morfologice (având valori morfologice diferite): [el] scrie (verb, indicativ prezent, persoana a III-a, singular) scrie! (verb, modul imperativ, persoana a II-a, singular) [poate] scrie (verb, modul infinitiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
echivalentul pensiunii"], ambele substantive; * omonime lexico-gramaticale (aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite): ai ("usturoi" substantiv) ai [un frate] (verb predicativ) ai [citit] (verb auxiliar) ai [lui] (articol posesiv genitival) ai [ai, ai!] (interjecție); * omonime morfologice (având valori morfologice diferite): [el] scrie (verb, indicativ prezent, persoana a III-a, singular) scrie! (verb, modul imperativ, persoana a II-a, singular) [poate] scrie (verb, modul infinitiv, timpul prezent); acestora li se subordonează și așa-numitele omonime afixale, care marchează categorii gramaticale diferite: [a] spera (a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
semantico-gramaticale diferite): ai ("usturoi" substantiv) ai [un frate] (verb predicativ) ai [citit] (verb auxiliar) ai [lui] (articol posesiv genitival) ai [ai, ai!] (interjecție); * omonime morfologice (având valori morfologice diferite): [el] scrie (verb, indicativ prezent, persoana a III-a, singular) scrie! (verb, modul imperativ, persoana a II-a, singular) [poate] scrie (verb, modul infinitiv, timpul prezent); acestora li se subordonează și așa-numitele omonime afixale, care marchează categorii gramaticale diferite: [a] spera (a sufix pentru modul infinitiv) sperași (a sufix pentru timpul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ai [citit] (verb auxiliar) ai [lui] (articol posesiv genitival) ai [ai, ai!] (interjecție); * omonime morfologice (având valori morfologice diferite): [el] scrie (verb, indicativ prezent, persoana a III-a, singular) scrie! (verb, modul imperativ, persoana a II-a, singular) [poate] scrie (verb, modul infinitiv, timpul prezent); acestora li se subordonează și așa-numitele omonime afixale, care marchează categorii gramaticale diferite: [a] spera (a sufix pentru modul infinitiv) sperași (a sufix pentru timpul perfect simplu) sperau (a sufix pentru timpul imperfect); * omonime sintactice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]