21,363 matches
-
Noua lege a educației promovează schimbarea acestui model, renunțarea la mecanismul centralizat și asigurarea libertății și autonomiei școlii de a-și recruta personalul. 2. Conservarea resursei umane reprezintă un aspect ce evidențiază importanța utilizării strategiilor motivaționale. Este nevoie de mutarea accentului de pe motivația extrinsecă, eminamente financiară, pe motivația intrinsecă în raport cu activitatea depusă. Dacă din nefericire, organizația școlară păcătuiește încă prin promovarea personalului didactic pe criterii de vârstă și mai puțin pe criterii de competență, aspect ce generează nu doar menținerea unei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
didactice, motiv pentru care se impune sprijinul factorilor externi. Eforturile școlii pentru dezvoltarea personalului didactic devin insuficiente dacă nu sunt coroborate cu eforturile personale în această direcție. Ca să folosim o exprimare specifică psihosociologilor, suntem de părere că este necesară deplasarea accentului de pe managementul carierei pe automanagementul carierei (self-management), ceea ce implică asumarea devenirii profesionale la nivel individual. În contextul actual, al accentuării măsurilor de reformă în educație, promovarea unor politici eficiente de dezvoltare profesională a cadrelor didactice se impune cu deosebire, cu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
comunicării, valorile care guvernează relațiile și la care indivizii sunt dispuși să adere etc. Altfel spus, există un palier al eficienței și un palier al cunoașterii, al culturii și climatului socio-uman. Odată cu evoluția teoriilor organizaționale, practicile manageriale au deplasat treptat accentul de pe palierul productivității și al eficienței, specific managementului științific în reprezentarea căruia indivizii erau un simplu instrument pentru atingerea scopurilor organizației, pe latura relațională ce configurează o dinamică a factorului uman. De altfel, majoritatea cercetărilor efectuate la începutul anilor 80
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și tradițiile, normele și credințele dominante, climatul socio-uman dominant din respectiva organizație". Când analizează cultura organizațională din perspectivă individualistă, Goffman se bazează pe elementele comportamentale care prezintă o anumită stabilitate în timp, care se produc cu o anumită frecvență. Deoarece accentul cade exclusiv pe comunicarea verbală și nonverbală, el consideră că avem de-a face cu o abordare "dramaturgică", întrucât fiecare individ, prin mesajele transmise verbal și, cu deosebire, nonverbal (gesturi, mimică, chiar tăceri), manipulează o anumită simbolistică, își joacă, asemenea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
datele genetice" ale acestor subculturi, considerăm că ele suportă și influența a ceea ce am putea numi cultura părinților. Nu ne referim la semnificația antropologică sau sociologică a conceptului, ci la aceeași semnificație a culturii din perspectivă organizațională. Deși are puternice accente informale, cultura părinților operează un determinism cultural la nivelul elevilor, generând, implicit, o subcultură proșcoală care acordă prioritate valorilor educației și o subcultură antișcoală care valorizează experiența de viață, latura materială, lipsa de respect etc. Deși mai puțin evidentă, se
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
explica atât comportamentul indivizilor, cât și succesul sau insuccesul unei organizații. În acest sens, rețin atenția patru indicatori de caracterizare a mediului unei organizații: 1. Predictibilitatea care oferă o perspectivă de ansamblu asupra modului în care va evolua o organizație. Accentul cade pe latura anticipativă în structurarea mediului pentru o anumită perioadă de timp. La polul opus, incertitudinea apare ca urmare a efectelor pe care schimbarea mediului general le produce asupra mediului organizațional. Cercetările realizate de către Duncan (1972) susțin că incertitudinea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de asigurarea coeziunii unui grup, dar și de disoluția acestuia. De asemenea, comunicarea constituie o funcție importantă a organizațiilor și a managementului acestora, alături de funcția de planificare, organizare, conducere, control, evaluare. Asemănător celorlalte dimensiuni analizate, importanța comunicării organizaționale a cunoscut accente diferite odată cu evoluția managementului și a teoriilor organizaționale. Astfel, dacă în managementul științific, promovat de Taylor, comunicarea deținea un rol instrumental, de supunere ierarhică a indivizilor, în managementul clasic al lui Fayol comunicarea are valoare doar pentru sublinierea relațiilor ierarhice
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a influența și controla comportamentul membrilor organizației. Șansele ca obiectivele organizaționale să fie îndeplinite sunt net mai mari în situația în care managerul deține atât autoritatea, cât și puterea de a mobiliza resursele umane. Orientările actuale ale managementului solicită mutarea accentului de pe structurile formale, spre funcții și relații, de pe latura strict administrativă, rațională, cognitiv-analitică, pe dimensiunea psihosocială, intuitivă, vizionară și acțională a conducerii. Definit fie ca artă sau știință a conducerii, fie ca proces de planificare, organizare, conducere și evaluare a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
psihologică, managementul educațional va trebui să accentueze rolul resurselor umane și al strategiilor comunicativ-participative, trecând în plan secundar ca importanță resursele materiale, instrumentale. Din aceste considerente se presupune că transferul elementelor de management în plan educațional va fi dificil dacă accentul nu va cădea pe schimbare, abordare sistemică și inovație. În ceea ce ne privește, considerăm că acest transfer ar putea urmări: calitatea resursei umane, evidențierea relațiilor interpersonale și de comunicare, implicarea în actul decizional, folosirea criteriilor centrate pe calitate și succes
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
identificarea metodelor și a alternativelor prin care se poate realiza schimbarea; * prezentarea condițiilor existente; * selectarea metodei; * depășirea rezistenței la schimbare; * implementarea și coordonarea schimbării. Metodologia propusă de cei doi autori reflectă, în realitate, pașii ce se parcurg în promovarea schimbării, accentul fiind pus pe procesul de planificare a acesteia. Această idee este susținută și de cercetările efectuate de J. Massie și J. Douglas (1987), doi specialiști americani care analizau managementul schimbării prin prisma procesului de planificare a schimbărilor, considerat un efect
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educație reprezintă un proces sistematic și coerent de gestionare a inovațiilor sau al transformărilor solicitate fie de raportarea la mediul social global, fie de nevoia internă a organizației/sistemului de schimbare, cu scopul de a asigura efectivitatea și eficiența acesteia. Accentul cade pe planificarea, monitorizarea și evaluarea schimbării. Cunoașterea sensului acestor concepte devine esențială pentru înțelegerea evoluției unui domeniu fundamental al vieții sociale, dar și a mecanismelor prin care poate fi coordonată și evaluată schimbarea. În absența procesului managerial orice încercare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
exact către imperativele managementului modern. Noua perspectivă a managementului organizațional va aduce în fața managerilor noi provocări, total diferite sau mult mai complexe față de cele cu care au fost obișnuiți. Autoritatea și structurile excesiv formalizate, experiența, ierarhiile, toate vor trebui reconsiderate, accentul căzând pe capacitatea indivizilor și a organizațiilor de a învăța. Dacă până acum reprezentarea școlii despre competiție se reducea la confruntarea performanțelor academice ale elevilor, rezultate în urma procesului instructiv-educativ, considerăm că astăzi va trebui să analizeze competiția și din perspectivă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
planificării strategice. Adaptarea la cerințele socialului, precum și compatibilizarea performanțelor sale cu standardele europene în materie de educație și dezvoltare organizațională, implică atât un efort formativ, de învățare, cât și experimentare, și inovație. Din acest considerent, caracteristicile paradigmei postmoderniste, inclusiv unele accente neomoderniste, pot fi oricând o grilă valorică de analiză și evaluare a performanțelor școlii în planul managementului strategic. VI. 2. 2. Etapele managementului strategic Practicile manageriale actuale din domeniul educației trebuie să răspundă unor noi exigențe specifice ce solicită managerilor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
3. Implementarea strategiei prin programe și planuri operaționale. Această etapă vizează face trecerea de la planul teoretic, analitic, la cel practic. Este vorba de aplicarea efectivă a strategiei pentru care este nevoie de cooperarea și implicarea totală a tuturor membrilor organizației. Accentul cade pe două funcții manageriale: monitorizarea și evaluarea. a) Monitorizarea se referă la activitatea de urmărire consecventă a procesului managerial în ansamblu, a gradului de satisfacere a obiectivelor stabilite, a nivelului performanțelor obținute prin raportare la obiective, a calității comunicării
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
formularea strategiei. În această etapă se identifică: modalitățile concrete de acțiune, resursele necesare îndeplinirii țintelor strategice, se stabilesc termenele și etapele ce urmează a fi parcurse, se specifică principalele rezultate așteptate. a) Deși gama opțiunilor strategice poate fi destul de largă, accentul va fi pus pe patru mari opțiuni strategice, delimitate în funcție de domeniile primordiale ale organizației școlare: * Dezvoltarea curriculară; * Dezvoltarea resurselor umane; * Atragerea de resurse financiare și dezvoltarea resurselor materiale; * Dezvoltarea relațiilor comunitare. Datorită resurselor limitate de care dispun în general școlile
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
exemplu în această direcție este oferit de cercetările lui R. Stogdill (1974, p. 192) care delimitează două dimensiuni comportamentale: * dimensiunea structurală, caracterizată prin eforturile liderului de a defini și repartiza sarcinile, de a stabili un anumit nivel al comunicării formale. Accentul cade exclusiv pe îndeplinirea sarcinilor, a obiectivelor; * dimensiunea relațională în care preocuparea liderului este orientată spre aspectul informal, al climatului bazat pe încredere, respect, prietenie. Accentul cade pe calitatea relațiilor interpersonale, pe nevoile și confortul angajaților. Putem constata cu ușurință
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a defini și repartiza sarcinile, de a stabili un anumit nivel al comunicării formale. Accentul cade exclusiv pe îndeplinirea sarcinilor, a obiectivelor; * dimensiunea relațională în care preocuparea liderului este orientată spre aspectul informal, al climatului bazat pe încredere, respect, prietenie. Accentul cade pe calitatea relațiilor interpersonale, pe nevoile și confortul angajaților. Putem constata cu ușurință faptul că cercetările lui Stogdill evidențiază, în realitate, cele două orientări fundamentale ale domeniului managerial, dimensiunea structurală vizând cu precădere realizarea funcțiilor manageriale de bază, în timp ce
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că în compoziția stilului managerial regăsim în egală măsură aspecte psihosociale și manageriale, formate în contact cu situații externe, iar schimbarea stilului nu presupune obligativitatea schimbării trăsăturilor de personalitate. Controversele legate de importanța stilului managerial au determinat o mutație de accent, de pe personalitatea și stilul managerial pe situația/contextul în care se realizează activitatea managerială, rezultând astfel ceea ce numim management situațional. Cel mai relevant model teoretic este cel elaborat de Hersey și Blanchard (1977, apud T. Constantin, 2004, p. 195). Fig
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
anumit grad de libertate în procurarea resurselor, în proiectarea curriculum-ului, în încadrarea personalului didactic etc. Chiar și în aceste condiții, el va trebui să conștientizeze că pentru reușita implementării schimbărilor educaționale este nevoie și de dobândirea abilităților leadership-ului organizațional. Accentul strategic se va deplasa astfel de pe autoritate pe putere, de pe competențe manageriale, pe competențe umane. Comportamentul său va trebui să favorizeze inițierea schimbării sau, cum susține C. Argyris (1985, apud Iosifescu, 2000, p. 28), să devină efectiv, ceea ce va genera
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Argyris (1985, apud Iosifescu, 2000, p. 28), să devină efectiv, ceea ce va genera reacții și rezultate net superioare. COMPORTAMENT REACȚII/RĂSPUSURI REZULTATE Inefectivitate: Nedefinirea obiectivelor; Maximalizarea câștigului și minimalizarea pierderilor; Minimalizarea exprimării sentimentelor; Aparență permanentă de raționalitate. Efectivitate: Se pune accent pe relațiile interpersonale; Este acceptat controlul comun al realizării sarcinilor; Protecția sentimentelor devine o responsabilitate comună; Sunt discutate problemele și rezultatele, nu persoanele. Oamenii devin defensivi; Se dezvoltă sentimentul de vulnerabilitate; Predomină acțiunile de tip manipulativ; Există neîncredere; Neasumarea riscului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
atât în plan teoretic, cât și în plan practic, experiența țărilor din Uniunea Europeană fiind foarte variată și neomogenă. Cele mai importante cauze care au generat schimbarea politicii educaționale cu privire la exercitarea profesiei de manager școlar sunt în opinia majorității teoreticienilor: * Deplasarea accentului de la managementul ca artă, la managementul științific, ca domeniu profesionalizat ce solicită competențe și cunoștințe specifice; * Descentralizarea învățământului, în general, și a activității manageriale, în special, care a favorizat diversificarea rolurilor și responsabilităților fiecărui director de școală, acesta devenind inițiatorul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
preuniversitar: Centrul Național pentru Formarea Profesorilor. Diversificarea activității manageriale la nivelul școlii a favorizat și multiplicarea activităților și responsabilităților directorilor, atât în plan intraorganizațional, unde sunt vizate cu precădere cele mai importante funcții manageriale, cât și în plan extern, unde accentul cade pe realizarea parteneriatelor interinstituționale. Pentru ca aceste responsabilități să devină repere clare ale activității manageriale, CNFP a elaborat un set de standarde ale funcției de director/director adjunct, ținând seama de cele două dimensiuni ce descriu funcțiile unui manager: dimensiunea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cuprinzătoare în același timp, deoarece înglobează, într-o manieră oarecum diferită, și obiectivele anterior propuse. Regăsim aici aspecte care susțin elemente legate de dezvoltare personală și organizațională, management strategic, creativitate, motivație. Ceea ce merită remarcat este faptul că, în plan cognitiv, accentul cade pe dimensiunea anticipativă a schimbării și aproape deloc pe aspectul informațional, în timp ce sub aspect afectiv-motivațional și atitudinal importante devin: aspectul volitiv al schimbării, responsabilizarea individului, trecerea de la inerție și rutină la acțiune, depășirea prejudecăților. În ceea ce privește obiectivele referitoare la învățare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
vechile practici sunt dovedite ca ineficiente. Educația pentru schimbare presupune o analiză în oglindă a problematicii de ieri și de azi a școlii, atât în ceea ce privește serviciile pe care aceasta le oferă societății, cât și în ceea ce privește resursa umană, informațională, managerial-strategică etc., accentul trebuind să cadă nu pe anularea unora în detrimentul altora, ci pe complementaritatea dintre vechi și nou în materie de educație. Din acest motiv considerăm că adevărata educație pentru schimbare ar trebui să urmărească realizarea următoarelor obiective: * Prelucrarea, transmiterea și valorificarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
B. Bloom, acoperă doar primele două trepte: achiziționarea cunoștințelor și, în cel mai fericit caz, comprehensiunea acestora. Actul evaluării era proiectat ca etapă distinctă de predare-învățare, accentuându-se în mare măsură funcția acesteia de ierarhizare a elevilor în cadrul colectivului școlar. Accentul era pus nu pe ceea ce știe elevul sau știe să facă, ci pe ceea ce nu știe acesta, de aici decurgând o serie întreagă de efecte negative în planul psihologic al elevului. După 1989, la nivelul politicii educaționale se constată o
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]