15,564 matches
-
ebraică. Când el era de aproximativ 50 de ani, Frederick al II-lea l-a atras la curtea lui din Regatul Siciliei, și la îndemnul împăratului a supravegheat (împreună cu Hermannus Alemannus) o nouă traducere a lui Aristotel și a comentariilor arabe din arabă în latină. Există traduceri ale lui Scot însuși la "Historia animalium", "De anima" și "De coelo", împreună cu comentariile lui Averroes asupra lor. Cea de-a doua versiune faimoasei cărți a lui Fibonacci despre matematică, "Liber Abaci", a fost
Michael Scot () [Corola-website/Science/337320_a_338649]
-
susținea o ideologie de dreapta - mai naționalistă și conservatoare decât cea a sionismului social-democrat care domină viața politică evreiască din Palestina. Revizionismul susținea necesitatea unui „zid de fier” ideologic care să protejeze pe evreii din Palestina de ostilitatea vecinilor lor arabi. Benzion Netanyahu a fost în anii 1934-1935 coredactor al revistei lunare ebraice „Betar” și redactor al organului cotidian al sionismului revizionist „Hayarden” (Iordanul) care a apărut la Ierusalim în anii 1933-1934, până ce a fost interzis de autoritățile mandatare britanice. După ce
Benzion Netanyahu () [Corola-website/Science/337336_a_338665]
-
doctorat a consacrat-o lui Don Isaac Abrabanel, rabin, cărturar, bancher și politician care a fost nevoit să părăsească Spania în cursul Exodul evreilor din Spania. După publicarea planului ONU de împărțire a Palestinei între un stat evreiesc și altul arab, și adoptarea lui la Adunarea Generală a ONU din 29 noiembrie 1947 Benzion Netanyahu a semnat în New York Times o petiție împotriva acestuia. În 1949 s-a întors în statul evreiesc recent întemeiat, stabilindu-se în cartierul Talpiot din Ierusalim
Benzion Netanyahu () [Corola-website/Science/337336_a_338665]
-
patrimoniul intelectual, la formarea identității islamice . Printre altele, prestigiul său se datorează numărului mare de savanți și personalități ale căror nume se leagă de această moschee-universitate. Printre aceștia se numără Ibn Khaldun, Muhammad al-Idrisi, Ibn Rushd (Averroes), Ibn Tufayl, Ibn Arabi etc. În secolul IX a fost construită la Fes moscheea Al- Qarawiyyin, în timpul dinastiei idriside, la cererea regelui Idris II. Conform tradiției, construcția complexului ce va include, pe lângă moscheea deja existentă, o bibliotecă și o universitate începe în anul 859
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
fie ca profesori, fie ca elevi, fie ca auditori. Nume precum Ibn Khaldun ( istoric), Ibn TufaylI(filosof), Ibn al-Yasamin ( matematician) s-au făcut remarcate în . Alături de alte mari personalități ale vremii, aceștia au adus un real aport în răspândirea culturii arabe, pe lângă formarea unei identități. De exemplu, Ibn al-Wazzan, cunoscut ca Leo Africanus a contribuit, prin cartea sa intitulată "Descrierea Africii", la introducerea acestui spațiu în Occident. Pentru a menține prestigiul acestui mediu intelectual, sultanii Marocului au avut grijă să promoveze
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
a menține prestigiul acestui mediu intelectual, sultanii Marocului au avut grijă să promoveze cunoașterea, creând un mediu favorabil învățării atât elevilor, cât și profesorilor. Discipolii au depus un efort remarcabil. Ei au contribuit la menținerea unității lingvistice prin promovarea limbii arabe cu tot mecanismul său. Reputația și prestigiul instituției Al-Qarawiyyin se datorează în primul rând studierii științelor juridice și a Islamului ca religie , aceasta fiind preocuparea majoră a venerabilei instituții. Încă de la început, Al-Qarawiyyin s-a specializat în difuzarea cunoașterii religioase
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
în vederea consolidării consensului internațional și a promovării standardelor internaționale de combatere a terorismului. Uniunea Europeană colaborează cu organizații internaționale, inclusiv cu ONU și cu Forumul mondial privind combaterea terorismului, și cu organizații regionale, cum ar fi Consiliul Europei, OSCE, Liga Statelor Arabe și Organizația de Cooperare Islamică. În cadrul cooperării sale cu Organizația Națiunilor Unite, și în urma unor rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU, UE a adoptat anumite măsuri restrictive împotriva unor persoane sau entități care au legătură cu rețeaua Al-Qaida.
Terorismul în Europa () [Corola-website/Science/337395_a_338724]
-
Abu Haldun Săți` al-Ḥușrī (în arabă: ساطع الحصري,; n. 1880 - d. 1968) a fost un important scriitor și gânditor sirian, dar și o figură influentă a naționalismului arab din secolul al XX-lea. s-a născut în anul 1882, în Sana'a, Yemen, într-o familie înstărită de funcționari sirieni musulmani. Și-a realizat studiile în capitala Imperiului Otoman, Istanbul și, înainte de a învăța limba arabă literară, a
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
a naționalismului arab din secolul al XX-lea. s-a născut în anul 1882, în Sana'a, Yemen, într-o familie înstărită de funcționari sirieni musulmani. Și-a realizat studiile în capitala Imperiului Otoman, Istanbul și, înainte de a învăța limba arabă literară, a studiat turca și franceza. Studiul în Europa avea să joace un rol important în conturarea ideilor sale referitoare la conceptul de naționalism, acestea fiindu-i influențate, îndeosebi, de cele ale romanticilor germani. El a ocupat funcții importante în
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
atât în Siria, pe parcursul perioadei de independență (1918-1920), cât și în Irak. și-a petrecut ultima parte a vieții în Egipt, iar în anul 1967, a murit, la Cairo, unde ocupase funcția de director al direcției culturale, în cadrul Ligii Statelor Arabe . Arabismul lui Sati’ al-Ḥusri datează din anul 1916. Cu toate acestea, înainte de a se remarca drept un naționalist arab, Sati’ al-Ḥusri a fost un partizan al Junilor Turci . Textul său intitulat "Ce este naționalismul?" a constituit principala sursă pe care
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
în Egipt, iar în anul 1967, a murit, la Cairo, unde ocupase funcția de director al direcției culturale, în cadrul Ligii Statelor Arabe . Arabismul lui Sati’ al-Ḥusri datează din anul 1916. Cu toate acestea, înainte de a se remarca drept un naționalist arab, Sati’ al-Ḥusri a fost un partizan al Junilor Turci . Textul său intitulat "Ce este naționalismul?" a constituit principala sursă pe care s-au fundamentat principiile ideologiei naționalismului arab, cuprinzând și o expunere a elementelor care au inspirat naționalismul arab. Sati
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
anul 1916. Cu toate acestea, înainte de a se remarca drept un naționalist arab, Sati’ al-Ḥusri a fost un partizan al Junilor Turci . Textul său intitulat "Ce este naționalismul?" a constituit principala sursă pe care s-au fundamentat principiile ideologiei naționalismului arab, cuprinzând și o expunere a elementelor care au inspirat naționalismul arab. Sati’ al-Ḥusri a insistat asupra întârzierii apariției conștiinței naționale a arabilor, ceea ce a determinat și o întârziere a unui progres în politică și în economie. În vederea analizării acestei situații
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
naționalist arab, Sati’ al-Ḥusri a fost un partizan al Junilor Turci . Textul său intitulat "Ce este naționalismul?" a constituit principala sursă pe care s-au fundamentat principiile ideologiei naționalismului arab, cuprinzând și o expunere a elementelor care au inspirat naționalismul arab. Sati’ al-Ḥusri a insistat asupra întârzierii apariției conștiinței naționale a arabilor, ceea ce a determinat și o întârziere a unui progres în politică și în economie. În vederea analizării acestei situații, Sati’ al-Ḥusri pune accentul pe epoca glorioasă care a urmat cuceririlor
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
Textul său intitulat "Ce este naționalismul?" a constituit principala sursă pe care s-au fundamentat principiile ideologiei naționalismului arab, cuprinzând și o expunere a elementelor care au inspirat naționalismul arab. Sati’ al-Ḥusri a insistat asupra întârzierii apariției conștiinței naționale a arabilor, ceea ce a determinat și o întârziere a unui progres în politică și în economie. În vederea analizării acestei situații, Sati’ al-Ḥusri pune accentul pe epoca glorioasă care a urmat cuceririlor arabe, epocă marcată de înflorire, atât în domeniul științei, cât și
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
Sati’ al-Ḥusri a insistat asupra întârzierii apariției conștiinței naționale a arabilor, ceea ce a determinat și o întârziere a unui progres în politică și în economie. În vederea analizării acestei situații, Sati’ al-Ḥusri pune accentul pe epoca glorioasă care a urmat cuceririlor arabe, epocă marcată de înflorire, atât în domeniul științei, cât și în cultură, aceasta din urmă servind drept inspirație pentru culturile europene.În acest sens, el aduce drept argument multitudinea cuvintelor care au intrat în limbile europene, gânditorii și oamenii de
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
aduce drept argument multitudinea cuvintelor care au intrat în limbile europene, gânditorii și oamenii de știință înșiși fiind cei care insistau asupra rolului major al acestora, în cadrul procesului de cunoaștere. Ulterior acestei epoci, atât dezvoltarea științei, cât și a culturii arabe au intrat într-o perioadă de stagnare, care s-a întins de-a lungul mai multor secole. În schimb, europenii și-au dezvoltat științele, iar arabii nu au conștientizat, inițial, progresul europenilor și propria înapoiere. Această înapoiere a arabilor a
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
culturii arabe au intrat într-o perioadă de stagnare, care s-a întins de-a lungul mai multor secole. În schimb, europenii și-au dezvoltat științele, iar arabii nu au conștientizat, inițial, progresul europenilor și propria înapoiere. Această înapoiere a arabilor a implicat și absența formării conștiinței naționale. O primă cauză a acestei întârzieri a constituit-o faptul că stăpânirea otomană era privită ca ,statul califatului islamic”, căpătând, în acest mod, importanță de ordin spiritual. În acest context, Al-Ḥușrī remarcă faptul
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
că stăpânirea otomană era privită ca ,statul califatului islamic”, căpătând, în acest mod, importanță de ordin spiritual. În acest context, Al-Ḥușrī remarcă faptul acest aspect a dus la alienare, la neglijarea propriei națiuni. Sati’ al-Ḥusri consideră că o greșeală a arabilor făcută în momentul preluării unor elemente din cultura și politica europenilor, care a determinat întârzierea apariției conștiinței naționale a fost și orientarea numai către Anglia și Franța. Popoarele acestor două țări nu încurajau mișcările naționale, întrucât le-ar fi putut
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
a determinat întârzierea apariției conștiinței naționale a fost și orientarea numai către Anglia și Franța. Popoarele acestor două țări nu încurajau mișcările naționale, întrucât le-ar fi putut periclita interesele politice. Drept urmare, el a dorit ca dezvoltarea conceptului de națiune arabă să aibă la bază eliminarea oricărui element etnic care era străin imperiului. În plus, cauze ale acestei întârzieri au fost date și de tendințele regionaliste ale arabilor, mai exact, de divizarea acestora în numeroase state, fiecare dispunând de steag, guvern
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
putut periclita interesele politice. Drept urmare, el a dorit ca dezvoltarea conceptului de națiune arabă să aibă la bază eliminarea oricărui element etnic care era străin imperiului. În plus, cauze ale acestei întârzieri au fost date și de tendințele regionaliste ale arabilor, mai exact, de divizarea acestora în numeroase state, fiecare dispunând de steag, guvern și monedă proprii. Sati’ al-Ḥusri a pus accentul pe ideea conform căreia unitatea națională se bazează pe unitate lingvistică. Așadar, conform viziunii lui Sati’ al-Ḥusri, unificarea națiunii
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
mai exact, de divizarea acestora în numeroase state, fiecare dispunând de steag, guvern și monedă proprii. Sati’ al-Ḥusri a pus accentul pe ideea conform căreia unitatea națională se bazează pe unitate lingvistică. Așadar, conform viziunii lui Sati’ al-Ḥusri, unificarea națiunii arabe are drept fundament preocuparea pentru limba arabă. Astfel, el susține că patria arabilor este acolo unde există vorbitori ai limbii arabe. Al-Ḥusri a dorit ca procesul de arabizare să se realizeze, în primul rând, în domeniul educației, pe care îl
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
state, fiecare dispunând de steag, guvern și monedă proprii. Sati’ al-Ḥusri a pus accentul pe ideea conform căreia unitatea națională se bazează pe unitate lingvistică. Așadar, conform viziunii lui Sati’ al-Ḥusri, unificarea națiunii arabe are drept fundament preocuparea pentru limba arabă. Astfel, el susține că patria arabilor este acolo unde există vorbitori ai limbii arabe. Al-Ḥusri a dorit ca procesul de arabizare să se realizeze, în primul rând, în domeniul educației, pe care îl considera capabil de a înlesni propaganda naționalistă
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
și monedă proprii. Sati’ al-Ḥusri a pus accentul pe ideea conform căreia unitatea națională se bazează pe unitate lingvistică. Așadar, conform viziunii lui Sati’ al-Ḥusri, unificarea națiunii arabe are drept fundament preocuparea pentru limba arabă. Astfel, el susține că patria arabilor este acolo unde există vorbitori ai limbii arabe. Al-Ḥusri a dorit ca procesul de arabizare să se realizeze, în primul rând, în domeniul educației, pe care îl considera capabil de a înlesni propaganda naționalistă. În acest sens, el a pus
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
pe ideea conform căreia unitatea națională se bazează pe unitate lingvistică. Așadar, conform viziunii lui Sati’ al-Ḥusri, unificarea națiunii arabe are drept fundament preocuparea pentru limba arabă. Astfel, el susține că patria arabilor este acolo unde există vorbitori ai limbii arabe. Al-Ḥusri a dorit ca procesul de arabizare să se realizeze, în primul rând, în domeniul educației, pe care îl considera capabil de a înlesni propaganda naționalistă. În acest sens, el a pus accentul pe arabizarea programelor de învățământ din Siria
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
arabizare să se realizeze, în primul rând, în domeniul educației, pe care îl considera capabil de a înlesni propaganda naționalistă. În acest sens, el a pus accentul pe arabizarea programelor de învățământ din Siria, ceea ce implica, înainte de toate, prezența limbii arabe în instituțiile de învățământ. În plus, acesta a susținut necesitatea renunțării la predarea unei limbi străine în școala primară, considerând că aceasta îi determina pe copii să nu acorde limbii naționale atenția cuvenită. Totodată, el a precizat și faptul că
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]