21,099 matches
-
de de kilometri. Comportamentul social: Este o specie colonială. Longevitatea: Trăiește până la 22 de ani. - Liliacul bicolor (Vespertilio murinus) Descrierea morfologică: Este o specie de dimensiuni medii. Lungimea corpului este de 49-64 m mm, a antebrațului de 40-47 mm, anvergura aripilor de 27-31 cm. Greutatea este de 8-20 gr. Blana este deasă, scurtă și bicoloră. Vârfurile firelor de păr sunt aproape albe. Blana de pe spate are baza brun-cenu cenușie, iar vârfurile albe, iar de pe abdomen b baza cenușie și vârfurile albicioase
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
servi drept hrană pentru lilieci pentru lilieci și-au dezvoltat mecanisme prin c care evită ecolocația. Numeroși fluturi au posibilitatea de a recepționa ultrasunetele emise d de lilieci, reacționând prin manevre variate. Unii zboară în zig-zag, alții își strâng brusc aripile și se lasă s să cadă pe sol sau, dacă se află pe frunze, rămân nemișcați până când atacatorul se îndepărtează. Fluturii din familia Arctiidae se a ap Fluturii din familia Arctiidae se apără prin gustul lor neplăcut. Există specii de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
multe din habitatele de bază. Câteva specii de lilieci, p precum Nyctalus noctula, Myotis mystacinus, Eptesicus serotinus, Pipistrellus pipistrellus ș.a. s-au adaptat f foarte bine la aceste zone, vânând și adăpostindu-se în aceste lo locuri. Forma și mărimea aripilor îndeplinesc un rol esențial în strategia și viteza de zbor (Baagoe, 1979). Raportat la mărimea corpului și a suprafeței aripii, există două feluri în care a aripile liliecilor pot varia. În cazul speciilor care vânează în spații deschise, aripile sunt
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
s-au adaptat f foarte bine la aceste zone, vânând și adăpostindu-se în aceste lo locuri. Forma și mărimea aripilor îndeplinesc un rol esențial în strategia și viteza de zbor (Baagoe, 1979). Raportat la mărimea corpului și a suprafeței aripii, există două feluri în care a aripile liliecilor pot varia. În cazul speciilor care vânează în spații deschise, aripile sunt lungi, înguste și ascuțite. Această formă permite un zbor rapid, însă deficitar în ceea ce privește manevrabilitatea. Vârful ascuțit al aripilor poate mări
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
aceste zone, vânând și adăpostindu-se în aceste lo locuri. Forma și mărimea aripilor îndeplinesc un rol esențial în strategia și viteza de zbor (Baagoe, 1979). Raportat la mărimea corpului și a suprafeței aripii, există două feluri în care a aripile liliecilor pot varia. În cazul speciilor care vânează în spații deschise, aripile sunt lungi, înguste și ascuțite. Această formă permite un zbor rapid, însă deficitar în ceea ce privește manevrabilitatea. Vârful ascuțit al aripilor poate mări eficiența aerodinamică și reducerea costurilor de zbor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
mărimea aripilor îndeplinesc un rol esențial în strategia și viteza de zbor (Baagoe, 1979). Raportat la mărimea corpului și a suprafeței aripii, există două feluri în care a aripile liliecilor pot varia. În cazul speciilor care vânează în spații deschise, aripile sunt lungi, înguste și ascuțite. Această formă permite un zbor rapid, însă deficitar în ceea ce privește manevrabilitatea. Vârful ascuțit al aripilor poate mări eficiența aerodinamică și reducerea costurilor de zbor, ceea ce permite efectuarea migrațiilor. Nyctalus noctula și Miniopterus schreibersii sunt printre cei
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
a suprafeței aripii, există două feluri în care a aripile liliecilor pot varia. În cazul speciilor care vânează în spații deschise, aripile sunt lungi, înguste și ascuțite. Această formă permite un zbor rapid, însă deficitar în ceea ce privește manevrabilitatea. Vârful ascuțit al aripilor poate mări eficiența aerodinamică și reducerea costurilor de zbor, ceea ce permite efectuarea migrațiilor. Nyctalus noctula și Miniopterus schreibersii sunt printre cei mai r rapizi lilieci insectivori. În schimb aripile s scurte, late și rotunjite la vârf permit un zbor mai
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
permite un zbor rapid, însă deficitar în ceea ce privește manevrabilitatea. Vârful ascuțit al aripilor poate mări eficiența aerodinamică și reducerea costurilor de zbor, ceea ce permite efectuarea migrațiilor. Nyctalus noctula și Miniopterus schreibersii sunt printre cei mai r rapizi lilieci insectivori. În schimb aripile s scurte, late și rotunjite la vârf permit un zbor mai puțin rapid, însă cu o mare manevrabilitate, l liliecii respectivi fiind capabili de a efectua cu ișurință rotiri și întoarceri rapide (Norberg și R Rayner, 1987). Aceste însușiri le
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
respectivi fiind capabili de a efectua cu ișurință rotiri și întoarceri rapide (Norberg și R Rayner, 1987). Aceste însușiri le sunt utile la vânătoare în spații închise și în desișuri, sepciile de Plecotus, Rhinolophus și altele cu o formă a aripilor asemănătoare, precum Barbastella barbastellus, Myotis nattereri, fiind tipice pentru această categorie de lilieci. 2.1.6. Hibernarea În regiunile temperate, liliecii depind de un de un tip de hrană efemer, care dispare pe parcursul iernii. În aceste condiții, liliecii au două
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
pentru speciile c care hibernează în adăposturi expuse. Liliecii se trezesc și atunci când sunt deranjați de lumină sau zgomot, de o atingere ușoară sau chiar de simpla prezență a omului. Această reac reacție provocată este lentă, ei strângându-și ușor aripile. Din cauza metabolismuluui încetinit, ea se produce la câteva secunde după ce au fost perturbați. Ritmul cardiac și frecvența mișcărilor respiratorii cresc, determinând o mărire a f fluxului de sânge direcționat spre țesutul adipos brun, bogat în celule specializate pentru producerea de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
cu patagiu, agățându-se de substrat doar cu gh ghearele de la picioare. Speciile precum Myotis myotis, M. blythii și M. daubentonii aleg tot spații deschise, dar se agață de regul de regulă de perete și cu gheara primului deget al aripilor. Adesea, lilieci caută nișe și adâncituri în pereți, în care se fixează cu ușurință. În schimb, Myotis nattereri, M. bechsteinii ș.a. pătrund în crăpături, iar speciile genului Pipistrelus preferă fisurile f foarte înguste, intrând în contact intim cu substratul. Plecotus
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
DIN PEȘTERA LILIECILOR - RARĂU 4.1. Masivul Rarău - Giumalău, județul S Suceava Toponimie "De când aceste pământuri au un chip și un nume, Rarăul ia parte la viața lor și ca o inimă puternică și ca o frunte în jurul căreia bat aripi ale fanteziei. În pădurile lui oamenii pătrund ca într-un templu, spre pășunile lui își mână turmele, calcarul de la poale i-l prefac în var, dar acela din piscuri strălucește în viața lor ca o lumină unei stele polare." (G.
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
al arhitecturii lombarde, dar ignor? rigoarea florentin? ?i grandoarea român?. �n consecin??, aceast? admira?ie exagerat? introduce fine ornamente italienizante pe volumele ?i compartiment?rile gotice ale castelelor din regiunea Loarei, seduse de simetrie: castelul Chenonceaux (prima construc?ie, 1515); aripa Francisc I de la castelul Blois (1515-1524); castelul de la Azay-le-Rideau (1518-1527). Tot mai?trii zidari conduc aceste ?antiere, ca ?i cel de la Chambord (1519-1550), comandat de Francisc I, al c?rui plan se inspir? din tipul de fort?rea?? medieval?; dar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ia, mai ales �n nord ?i �n est, este comparabil? cu cea din Anglia: persisten?a tradi?iilor locale ?i influen?a Reformei nu las? s? p?trund? vocabularul clasic dec�ț �n c�teva rare re?edin?e princiare: aripa Othon-Henri a castelului de la Heidelberg, �nceput? �n 1556, sau Antiquarium de la re?edin?a de la M�nchen (1569-1571) de W. Eckel. Dar Bavaria catolic? asimileaz? cur�nd modelele italiene, cu biserică Sf�ntul Mihai (M�nchen, 1583-1599), construit? pentru iezui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu re?ea de drumuri ortogonal?. �n 1635, el este arhi-tect al Regelui. Complexitatea, subtilitatea ?i elegan?a limbajului lui Mansart se afirm? �n planul centrat ?i �n �mbinarea spa-?iului interior de la biserica Vizitarea Elisabetei (Paris, 1632-1633) sau �n aripa Gaston d�Orl�ans de la castelul Blois (1635-1638). Aici, ca ?i la castelul Maisons (1642-1651) comandat de extrem de bogatul R. de Longueil, ordonarea ritmurilor asigur? continuitatea plastic? de la o fă?ad? la alta, urm�nd o dominant? orizontal?. ?i sistemul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
construie?te pavilionul regelui ?i pe cel al reginei (1653-1660), la castelul Vincennes, apoi Coll�ge des Quatre-Nations (ast?zi, Academia francez?), �nceput �n 1662 ?i at�ț de caracteristic cu domul s?u pe plan eliptic, �ncadrat de dou? aripi �n form? de semilun? deschise c?tre Sena, fă?? �n fă?? cu Luvrul. Cu castelul de la Vaux-le-Vicomte (1657-1661) conceput pentru Fouquet, superintendent al finan?elor, Le Vau re-�nnoie?te modelul mării re?edin?e de ?ar? (vezi pliantul, foto
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lui Le Vau, este reluat? cu ocazia extinderi-lor ulterioare. Le Brun, primul pictor al Coroanei de dup? 1664, coor-doneaz? concep?ia ?i execu?ia decor?rîi marelui apartament al regelui, o suit? de saloane �n?irate unul dup? altul �n aripa de nord (1671-1681). �n majoritatea acestor �nc?peri de ceremonie domin? marmurile policrome pe pere?i, �n timp ce plafoanele cu bolț? s�nt pictate cu structuri simulate ?i cu tablouri cu teme alegorice �ncadrate �n stucuri aurite. Acest program
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
curtean, ?i arhitect, prin aptitudinea să de a �nf?ptui marile planuri ale monarhului constructor, J. Hardouin-Mansart (1646-1708), prim arhitect �n 1681, concepe, pentru a doua faz? a dezvolt?rîi castelului, �nceput? �n 1678, pe l�ng? Galeria Oglinzilor ?i aripile de nord ?i de sud, capelă (1689-1710), al c?rei spa?iu intens luminos vibreaz? �n mijlocul colonadei corintice a tribunei, bolta să, str?puns? de lunete profunde, fiind pictat? �n �ntregi-me de A. Coypel. Hardouin-Mansart deseneaz? ?i importante amenaj
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Limbajul s?u arhitectural umanist se substituie figurilor tradi?iei pentru a ordona volumele, planurile ?i fă?adele dup? o logic? nou?. Pentru Casa Reginei (Greenwich, 1616-1635), el �mpru-mut? de la vila de la Poggio a Caiano aspectul cubic, planul cu dou? aripi ?i cu distribu?ia să, loggia cu coloane ionice la etajul nobil, pe nivel de funda?ie cu bosaje; dar coronamentul cu balustrad? f?r? acoperi? aminte?te de Sansovino (Libreria Vecchia, Vene?ia) sau de Michelangelo (palatul Capitoliului). Cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
curentele baroce active �n Europa continental?. Astfel, șir J. Vanbrugh (1661-1726) �?i desf??oar? talentul �ntr-o impun?toare comand? a Coroanei, Castelul de la Blenheim (Oxfordshire, 1705-1724), dorit că replic? la Versailles ?i că afirmare a ambi?iilor geopolitice engleze. Dou? aripi �ncadreaz? simetric, cu o emfaz? tea-tral?, corpul cl?dîrîi centrale prev?zut cu un ordin colosal. Silueta de ansamblu este foarte contrastat?, decupat?, dar f?r? c?utarea pitorescului; dimpotriv?, o monumentalitate grav?, dac? nu chiar sumbr?, este ceea ce se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ine Rossi. El face din această o aplică?ie strict? �n imobilul complexului de locuin?e Gallaratese 2 (Milano, 1970-1973), o arip? de 182 m pe portic, cu forme pe c�ț de albe, pe at�ț de netede. Celelalte aripi ale acestui complex, datorate lui C.�Aymonimo (1926), vizeaz? s? structureze aceast? zon? de periferie printr-o implantare foarte articulat? ?i prin fă?ade de beton brut accentuate de decoruri nete pentru a traduce prezen?a diferitelor modele de locuin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cel al nou- născutului. La nou-născut se remarcă: - cele trei oase care formează osul coxal nu sunt sudate între ele; - absența concavitâții sacrate și pozi]ia lor verticală; - baza sacrumului este înaltă; - nu există promontoriu; - vertebrele sacrate nu sunt sudate; - aripile iliace sunt verticalizate; - ischioanele sunt apropiate de linia mediană. Bazinul suferă importante modificări statice, dinamice, fizioloaice (sarcină) dar, și patoloaice (rahitism, osteomalacie, dezvoltarea necorespunzătoare a uneia dintre părțile componente). FEMURUL (FEMUR) Femurul este un os luna, pereche care formează scheletul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
terminală se realizează pe fascia iliacă sau pe eminența ilio-pubică. Acțiunea este de tracțiune a fasciei musculare pentru a proteja nervul femural. MU {CHII POSTERIORI AI BAZINULUI MUȘCHIUL MARELE GLUTEU (FESIER) (m. gluteus maximus) Originea este pe: - fața gluteală a aripii iliace și a crestei iliace, - ligamentul sacro-tuberal, - părțile laterale ale sacrumului și ale coccisului, - fascia musculară toraco-lombară. Inserția terminală: - porțiunea superioară și superficială a tractului ilio-tibial, - tuberozitatea gluteală a femurului, - fascia lata. Acțiunea: - este cel mai puternic extensor al coapsei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
deasupra axului mișcării este abductoare în timp ce partea inferioară este adductoare) - Inervația provine din nervul gluteu inferior din plexul sacrat. MUȘCHIUL GLUTEU MIJLOCIU (m. gluteus medius) Originea este la nivelul: - suprafeței osoase cuprinsă între liniile gluteale anterioară și posterioară de la nivelul aripii iliace, - feței profunde a fasciei care-l acoperă. Inserția terminală este pe marele trohanter femural. Acțiunea și inervația comună cu cea a mușchiului gluteu mic. MUȘCHIUL GLUTEU MIC (m. gluteus minimus) Originea este pe suprafața osoasă cuprinsă între liniile gluteale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care-l acoperă. Inserția terminală este pe marele trohanter femural. Acțiunea și inervația comună cu cea a mușchiului gluteu mic. MUȘCHIUL GLUTEU MIC (m. gluteus minimus) Originea este pe suprafața osoasă cuprinsă între liniile gluteale anterioară și posterioară de la nivelul aripii iliace. Inserția terminală se descrie pe marele trohanter femural. Acțiunea. Cei doi mușchi gluteali au o dispoziție în evantai ceea ce face posibilă acțiune diferită: - fasciculele posterioare produc extensia și rotația în afară a coapsei, - fasciculele mijlocii acționează ca abductoare ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]