16,669 matches
-
de cele mai multe ori crează dificultăți în grupul de apartenență. De cele mai multe ori, mediul de provenință al acestor indivizi este unul puternic carențat educativ și moral, având fie deficiențe structurale (familii dezmembrate, absența unui părinte ca urmare a decesului, divorțului, părăsirea căminului conjugal etc.) fie deficiențe funcționale (există structura completă a familiei, dar părinții manifestă pattern-uri paideice predominante de tip laisse-faire, fie există carențe culturale și un nivel socio-economic deficitar, consum excesiv de alcool sau preocuparea părinților pentru acțiuni cu caracter infracțional
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
vertiginos. Într-o astfel de societate, adolescentul își va simți nevoile primare satisfăcute pe deplin, însă nevoile afective, de apartenență autentică la un grup sunt ignorate și minimalizate ca valență socială. Lispit de recunoașterea semenilor, de afecțiunea familiei și securitatea căminului, adolescentul va adera cu ușurință la unele grupări la limita delincvenței, găști ce promovează un mod de viață anarhic, lispit de reguli și valori, fără o "hartă a viitorului" etc. (a se vedea grupările de punk-ri), iar normalitatea pentru aceștia
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
-atât spiritul timpului cât și nostalgiile sămănătoriste ale unor clienți extrași prea brusc de la ațipitele lor moșii spre a fi plantați în aerul tare al noilor metropole. Cât despre arhitectura modernă, atunci când este propulsată de stat, ea este limitată la cămine de ucenici, locuințe sociale sau clădiri secunde, precum stația de radio de la Bod. Când este însă comandată de persoane sau instituții private, ea se răspândește și pe teritoriul locuirii individuale, al cluburilor de noapte și industriei. Sanatoriile balneare sunt adevărați
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
de viață, bătrâne !”) e în rafturile cu cărți. Ratatul bătrân, resemnat, Cioba (Ștefan Ciubotărașu), cu care se împrietenește Vive, mai citește „din când în când câte o carte”, să-i mai treacă vremea. Trezit de o discuție nocturnă în dormitorul căminului de nefamiliști, sudorul Fane, personajul simplu și hiperpozitiv, țipă : „Mi-ai stricat somnu’, bă, intelectualule ! Ia dați- i, mă, la intelect !” declanșând bătaia cu perne. Pentru prima dată, Inginerul este un personaj cu desăvârșire negativ, necompensat de prezența vreunui inginer
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
divinizează. „Am venit la dumneavoastră pentru că pe Dumnezeu încă nu l-am văzut pe șantier” spune bătrânul sudor Aioanei, care are nevoie de un aragaz. Coman îi face rost de aragaz prin intervenție personală, face rost și de pânză pentru căminul de copii („Le spui că am spus eu că se poate”), repornește ventilatoarele oprite pentru economie, totul prin ordine răstite, insulte („Du-te dracului !”, „Ești prost !”) și destituiri pe loc. Contabilii, funcționarii, gestionarii sunt prin definiție vinovați, niște șobolani de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
jocului. Aceste repere de fond o ajută pe orice educatoare să opereze o selecție permisivă a conținuturilor, să nțeleagă rolul și sensul jocului pe care-l alege, în funcție de nivelul grupei asupra căreia îl aplică și de condițiile concrete din grădiniță/cămin. Obiectivele generoase, nuanțat formulate, lipsite de stereotipii care duc la monotonie didactică, oferă libertatea de a fi completate sau selectate de către educatoare. Și iarăși, urmare a experienței didactice a autoarei, sunt de apreciat multiplele aspecte ale jocului, metodele active și
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
conștiente, împlinite în vederea unui scop. Pentru a ilustra acest lucru, Paulescu exemplifică prin 2 situații: zahărul este căutat de copil pentru gust (plăcere instinctuală), pe când adultul îl caută pentru trebuință (nevoia nutritivă) și căsătoria care nu înseamnă decât fondarea unui cămin cu scopul satisfacerii unui instinct, care abia în plan secundar are ca scop reproducerea (act voluntar), în fapt singura finalitate biologică valabilă. Ambele sunt exemple de transformare a instinctelor în acte voluntare care împlinesc finalitatea fiziologică și biologică. Raționamentul face
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
au organizat parohii la Londra, Stocholm, Paris, Goteborg, Malme, Munchen, Hamburg, Geneva, Melbourne, Sydney, Welington, toate sub jurisdicția Patriarhiei Române. La Athos 72 așezăminte din cele peste 700 sunt cunoscute ca fiind românești. Există, de asemenea, o biserică și un cămin la Ierusalim și o biserică la Iordan și Ierihon. O situație mai aparte o reprezintă biserica ortodoxă română din America și Canada, pentru că, după încheierea celui de al II- lea război mondial, episcopul Policarp Marușca nu s-a mai putut
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
telespectatorilor francezi, nu mai obțin scoruri de audiență considerabile în context electoral. Spațiile alocate lui R. Barre și J. Chirac în 5 și 7 aprilie 1988 la "Heure de la Vérité" nu au obținut decît 14 și 16% audiență din totalul căminelor, pe cînd cifrele pentru liderii din primul plan gravitau mai jos de 20%. Campania prezidențială constituie cu siguranță, astăzi, în Franța, momentul în care mediatizarea vieții politice are cea mai mare intensitate. Sondajul realizat de SOFRES-Télérama între 15 și 17
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
la capătul aventurii sale aspiră la un deznodământ fericit; nu aspiră decât să reintre cât mai repede în rândul lumii; vrea „să fie fericit până la sfârșitul zilelor sale” - vrea ceva modest: o soție, mulți copii, bogăția și pacea ideală a căminului; - personajul negativ (zmeul, omul pocit, etc.) - este totalmente opusul voinicului; are totul urât (și fizicul și sufletul); este dizgrațios; Alte (câteva) locuri comune, stereotepii:acestea (stereotipiile) au: 1. o anumită forță emoțională; 2. o funcție mnemotehnică; 3. dau oarecare expreivitate
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
acțiuni asupra eului. (apud. Elisabeta Stănciulescu, 1996, p. 129) După cum arată Elisabeta Stănciulescu (1996, p. 129), instituțiile totalitare pot fi clasificate astfel: (1) organizații care îngrijesc per-soanele considerate incapabile să-și satisfacă singure unele nevoi fundamentale și care sunt inofensive: cămine pentru bătrâni, orfani, handicapați de toate felurile; (2) organizații care îngrijesc persoane incapabile să-și poarte singure de grijă și involuntar periculoase pentru comunitate: sanatorii, spitale de psihiatrie, leprozerii; (3) așezăminte care izolează de restul comunității persoanele considerate a prezenta
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu o multitudine de slăbiciuni, menite să-i cauzeze bărbatului decăderea, ruinarea. Femeia care se revoltă, care dobândește o voce distinctă prin care își face auzite dorințele și aspirațiile, care propovăduiește o emancipare și o eliberare din spațiul oprimant al căminului, care uneori recurge la violență verbală sau chiar fizică, nu poate fi decât un element negativ, demonic, pentru bărbatul medieval autoritar, vetust în concepții, legat strâns de canoanele eclesiastice. O problemă care rămâne controversată este aceea a atitudinii pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
21 umană, nu este malefică, așa cum, poate, ar apărea la o primă lectură superficială, ci o reformatoare veritabilă, nu este preocupată de viața de dincolo și de perfecțiunea umană, ci vrea doar să acționeze după bunul plac, eliberată de închisoarea căminului și de emblema de simplă aducătoare pe lume a unor urmași. Prototipul acestui personaj ar fi nesupusa Eva, care a dus la căderea întregului neam omenesc. Demonismul ei constă tocmai în această insubordonare, în această încercare disperată de a prelua
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe femeie drept ajutor și tovarășă de viață a bărbatului, mulier economica, cea care își putea manifesta 33 S. H. Rigby, op. cit., p. 157. 34 Ibidem, p. 158. (trad. n.) 35 Ibidem, p. 159. (trad. n.) 26 autoritatea în spațiul căminului atât timp însă cât nu intra în conflict cu dorințele soțului.” 36 Este, trebuie să recunoaștem, un statut feminin destul de ingrat prin subordonarea pe care o cerea. Romanul era perceput în epoca medievală ca o specie literară destinată femeilor, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se dea dovadă de istețime. Pentru femei, se simte, mai mult ca oricând, nevoia de acumulare a unor cunoștințe ce vor garanta o minte deschisă și o gândire limpede, educația devine cea care le poate distanța de spațiul restrictiv al căminului, unde atribuțiile femeii sunt limitate și monotone. Pampinea, ca o feministă avant la lettre, introduce un nou concept, acela al echivalenței între cinste și inteligență. Omul nou, din zorii Renașterii, se axează pe cunoaștere, pe intelect, pe talent și pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
denotând vârsta femeii, trecută se pare de prima tinerețe. „Nici Ghentul și nici Yprul nu avea/ Mai de ispravă țesător ca ea”259 - ocupația practicată, se pare la gradul superlativ, indică măiestrie, îndemânare, spirit burghez, eliberare din teritoriul limitat al căminului și o 252 Nevill Coghill, British Writers, vol. 1, British Council, p. 31. (trad. n.) 253 Ibidem. 254 Ibidem, p. 34. 255 G. Genette, Figuri, selecție, traducere și prefață de Angela Ion și Irina Mavrodin, București, Editura Univers, 1978, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cei din tinerețea dumneaei.../ Dar azi nu-i lipsă să vorbim de ei”263 , naratorul ținând să reliefeze, din start, experiența remarcabilă a personajului feminin. Spre deosebire de femeia timpului său (Evul Mediu târziu), târgoveața nu trăiește doar în spațiul alcovului, al căminului, al supunerii și al tăcerii, ci are o deschidere impresionantă, călătorește prin multe ținuturi: Ierusalimul, Roma, Bologna. Este un semn al emancipării, al libertății, de care femeia va face mereu paradă: „Ierusalimul de trei ori văzuse,/ Străine râuri multe mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sesizat acest aspect legat de limitarea libertății de exprimare: „Deși era un obicei de mult instituit ca mamele și soțiile să boteze în caz de necesitate și ca femeile să le educe pe cele neștiutoare sau pe copii, în spațiul căminului, referitor la problemele religioase, totuși Biserica a interzis categoric ca femeile să-i învețe pe bărbați în public.”290 Târgoveața din Bath este prima femeie care reușește să se impună drept o interpretă neautorizată a Sfintei Scripturi, însă exegezele eronate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
soției sunt prezentate în stilul direct: râvnește haine luxoase, îl acuză pe nedrept pe soț de infidelitate, dezvăluind o strategie perfectă de apărare, acuzatul devine acuzator, nu suportă nici o formă de îngrădire a propriei libertăți, dorește să evadeze din spațiul căminului, nu acceptă să fie cicălită. Se vrea lăudată, admirată, cinstită chiar și prin banchete, își vrea slugile remunerate și familia din care provine respectată. Proclamă sus și tare o egalitate în drepturi, căci nu se lasă dominată sau exploatată. Pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cea a lui Ameto, dragostea lui Africo este simplă, pasională, nu implică divagații morale.”619 Ninfale nu este o povestire mitică în care forțele cosmice se opun una alteia, ceea ce se evidențiază este „un mit burghez al iubirii, maternității, al căminului și al familiei, o povestire despre sentimente domestice simple.”620 Părinții lui Africo îi sunt mereu aproape și îl susțin, atrăgându-i atența asupra pericolului unei iubiri cum este cea pentru Mensola, o nimfă a cărei vocație trebuia să fie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
supune smerită: „Mironosiță rămânând pe brânci/ și gata să-i asculte la porunci.”787 Declarația de dragoste pe care i-o face stăpânul locului seamănă mai degrabă cu o cerere de vasalitate, femeii i se impune, din start, obediența în cămin, supunerea deplină în fața dorințelor masculine, ce pot dispune de ea după bunul plac: „Închina-te-vei de voie/ La cheful meu? Putea-voi neoprit,/ Cum voi pofti, plăcere sau nevoie/ Să-ți fac și să le rabzi necontenit?/ N ai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mult decât ingrat, pentru că se făcea vinovată și de impactul pe care l-ar fi putut avea asupra celorlalți și de care era cu totul străină. De aici s-a ajuns ușor la nevoia claustrării feminine în spațiul privat al căminului, privându-o de orice libertate: „Virginia încetează să mai fie castă din momentul în care este văzută, iar dispariția ei este pecetluită atunci când părăsește spațiul securizant al căminului. Este moartă, cel puțin din punctul de vedere al castității, din clipa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
s-a ajuns ușor la nevoia claustrării feminine în spațiul privat al căminului, privându-o de orice libertate: „Virginia încetează să mai fie castă din momentul în care este văzută, iar dispariția ei este pecetluită atunci când părăsește spațiul securizant al căminului. Este moartă, cel puțin din punctul de vedere al castității, din clipa în care este privită de Apiu și astfel acțiunea povestirii, care s-a convertit într-o alegorie, este desăvârșită.”850 Povestirea se încadrează perfect în genul unui exemplum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
venise să-l cumpere, astfel ea făcând o afacere bună pentru întreținerea familiei. Monna Ghita, din povestirea a patra, este metamorfozată, din dorința de iubire, într-o ființă capabilă a se descurca în situații delicate și chiar critice din spațiul căminului: își păcălește soțul gelos, oferindu-i o cantitate considerabilă de vin, apoi, când își vede deconspirat planul, recurge la amenințări, se preface teatral a se sinucide într-un puț, după care, încuiată în casă, proferează injurii și învinuiri la adresa bărbatului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu mai puțin de doi amanți, unul fiind propria ei alegere, pe celălalt, un cavaler plicticos și nesuferit, este nevoită să l accepte, căci o amenințase cu dezonoarea publică. Surprinsă de soț cu cei doi pretendenți în spațiul intim al căminului, ea are puterea și curajul de a inventa o adevărată poveste tragică: cei doi amanți s-ar urmări și ar încerca să se omoare, rolul femeii fiind de a salva și de a opri răzbunarea masculină. și acest personaj feminin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]